Densitatea tramei rurale

Densitatea tramei rurale – indicele de interpolare Kernel

Densitatea tramei rurale
 •Județe cu dispuneri uniforme ale tramei rurale, specifice estului Moldovei (județele Botoșani, Iași, Vaslui),
dar și Constanței, Sălajului sau județului Timiș. Beneficiază de avantajul unei ocupări judicioase a spațiului
disponibil, favorizând crearea de unități adminsitrative superioare echilibrate. Sunt județe care pot răspunde unor
modele christalleriene de organizare a spațiului, putând valorifica structuri teritoriale policentrice armonice, cu centre
de polarizare locală care împart zone de infleunță asemănătoare ca suprafață și talie demografică.
•Județe cu dispuneri dezordonate ale tramei rurale, amplasarea localităților răspunzând unor factori diverși:
orientarea rețelei hidrografice (județul Teleorman), dublată de rețele de infrastructură rutieră care au favorizat
tropisme în procesul de dezvoltare a sistemului de așezări (județul Călărasi), sau orientarea liniilor orografice
(județele Covasna și Caraș-Severin ). În cazul primelor avantajul este reprezentat de posibilitatea accesibilizării
localităților prin infrastructuri convergente care respectă configurația hidrografică.
•Județe cu dispunere polarizată a tramei rurale, în care satele sunt dispuse la câte două extremități ale
teritoriului administrativ. Cauzele sunt întotdeauna generate de prezența unor baraje orografice, sau de o fragmentare
foarte avansată a reliefului: județele Brașov, Harghita și Maramureș. Dezavantajul principal este reprezentat de o
evoluție diferențiată a sistemului de așezări, dintre care unele beneficiază de aportul de polarizare efectuat de centrul
de județ, în timp ce altele pot să suporte efectele periferizării. Dezvoltarea unor sisteme infra-județene policentrice
poate reprezenta o soluție viabilă în administrarea unor astfel de structuri teritoriale.
•Județe cu dispuneri în gradienți a tramei rurale, în care se disting linii de tendință în diminuarea sau
intensificarea ocupării spațiului cu așezări rurale. Ele sunt specifice județelor în care prezența unităților de relief
restrictive ca sit sunt amplasate periferic: Suceava, Tulcea, Cluj, Bistrița-Năsăud. Un caz particular îl reprezintă
județul Alba, județul cu cel mai mare număr de sate din România, unde densitatea tramei rurale crește dinspre zona de
podiș spre zona montană. Astfel de dispuneri pot avantaja apariția de structuri de organizare a spațiului de tip fractal,
deși in aceeși măsură prezintă și riscul conturării unor periferii slab integrate.
•Județe cu dispuneri asimetrice ale tramei rurale, localitățile fiind dispuse „preferențial” în interiorul județului,
explicația cea mai frecventă fiind prezența limitrofă a unei unități montane: județele Argeș, Gorj, Hunedoara, Vrancea
sau Vâlcea. Dezavantajul principal îl constituie utilizarea incompletă a spațiului disponibil, precum și accesibilitatea
diminuată către județele vecine dinspre zona slab populată, prezența unor ochiuri mari în trama rurală impunând
dificultăți în creionarea uniformă a rețelei de circulație.
Factorii fizico-geografici ai
dispersiei asezarilor

1. Fragmentarea reliefului (prezenta

platformelor structurale sau a platformelor
de eroziune)
2. Declivitatea
3. Dispunerea retelei hidrografice
4. Factorii climatici
5. Factorii edafici (prezenta solurilor cu
fertilitate ridicata)
Densitatea tramei rurale
Coeficientul de arealitate

(pentru Romania distanta medie dintre doua asezari este de 5.1km)

Distanta medie intre asezari

Dm- distanta medie dintre doua asezari

A – coeficientul de arealitate

Indicele de dispersie Demangeon

N – Populatia intregii unitati administrative

M – populatia resedintei administrative
n – numarul de localitati D – distanta dintre satele componente si
resedinta
Indicele Chiffre N – numarul satelor componente
P – Populatia satelor componete, fara
resedinta
K – raportul dintre populatia satelor
neresedinta si populatie totala unitate
administrativa
S – Suprafata administrativa
Analiza indicilor de dispersie a tramei rurale

Indicele de vecinatate (Clark and Evans, 1954)

a) Distanta observata

b) Distanta medie ideala:

P – densitatea localitatilor in spatiul de referinta

c) Indicele de vecinatate