RURALUL-CONCEPT, CARACTERISTICI

Introducere
Etimologic cuvantul rural provine din latinescul rurs, ruris si
semnifca cultura, campuri, teritoriu ocupat, locuit, amenajat si muncit
de om. In sensul cel mai larg al notiunii, rural defneste campurile (
tara ), taranii si in general toate teritoriile si activitatile neurbane.
Dictionarul Explicativ al Limbii Romane da adjectivului rural sensul de :
satesc , reeritor la sat.
Ruralul este mai mult decat o !"stare de spirit !", el evoca o parte
a spatiului terestru unde predomina padurile, campurile, culturile,
spatiile ver#i. El mai evoca de asemenea, o orma de ocupare a acestui
spatiu si un tip de societate, predominant agricola.
$patiul rural % este expresia eortului indelungat al omului pentru
a pune in serviciul sau componentele f#ico&geografce ale spatiului, ale
naturii. Este un spatiu pe care omul l&a modelat de&a lungul timpului, in
unctie de nevoile sale, pe care l&a creat prin munca sa si l&a umplut cu
creatiile sale de natura antropica, find deci, o adevarata 'capodopera
rustica ' a omului.
Ruralul are capacitatea de a conserva si reconstrui cadrul
natural, ca urmare a unei presiuni antropice mai reduse, asociata cu
tipul exploatarii economice si nivelul general de de#voltare al ortelor
de productie. (impurile extinse de culturi, absenta cailor principale de
comunicatie, pre#enta insulara a cadrului construit de dimensiuni mai
mici si aturmelor de animale, tradea#a ara tagada pre#enta ruralului.
$patiul rural, in sensul banal, dar real al termenului, a aparut pe
supraata pamantului o data cu sedentari#area omului si aparitia
primelor locuinte si a primelor amenajari asi in primul rand in vederea
reali#arii unor productii agricole (in primul rand). In timp istoric, intre
societatile rurale si pamantul luat in exploatare s&au creat o serie de
relatii durabile, intarite prin traditii, obiceiuri si interese, exprimate in
peisaj prin dierite tipuri de spatii rurale.
Indeosebi in secolul al ))&lea (indeosebi), sub impactul
urbani#arii, spatiul rural a cunoscut modifcari structurale evidente,
amenajari si ameliorari pentru cresterea capacitatii de productie a
pamantului, pentru moderni#area *abitatului rural.
1
Expansiunea spatiului urban, de#voltarea cailor de comunicatie,
implantarea unor activitati neagricole, introducerea unor te*nici si
te*nologii au dus la incarcarea spatiului rural cu noi elemente si noi
relatii, imbogatindu&l calitativ si cantitativ.
Desigur, pentru a ace o anali#a cat mai exacta a ceea ce
inseamna spatiu rural, cu toate elementele sale caracteristice, nu
putem sa delimitam ruralul de urban. (el mai adesea, spatiul rural
intretine relatii cu spatiul urban. (unoasterea ruralului, in toate
dimensiunile sale, reclama, din multe puncte de vedere, o anali#a
comparativa !"rural&urban"". Dierentele dintre #onele rurale si cele
urbane, din punct de vedere al organi#arii economice si sociale,
precum si a problemelor de#voltarii, sunt re#ultatul distinctiei !"rural&
urban"", un criteriu universal olosit pentru caracteri#area populatiei.

CAPITOLUL 1

Conceptul de rural

1. Definirea ruralului

+roblema defnirii ruralului nu este noua. ,asirea unei persoane
care nu a calatorit niciodata in aara orasului s&ar putea dovedi un
exercitiu destul de difcil. -urismul, calatoriile, amintirile din tinerete,
toate acestea ormea#a impresiile noastre individuale despre ceea ce
inseamna ruralitatea. Din pacate ruralitatea rareori inseamna c*iar
acelasi lucru pentru dieriti oameni. .amenii stiu cand se a/a in spatiul
rural sau ca ei sunt rurali , insa aceasta perceptie nu satisace
demografi, politicienii, statisticienii, sociologii, geografi sau
economistii. In viata de #i cu #i perceptia ruralului este adesea mai
importanta decat defnitiile ormulate.
0ulti oameni asocia#a #onele rurale cu ideea de mari spatii
libere, strans legate de traditie si prudente in ata sc*imbarii, rumoase
si de asemenea sarace. (and spunem rural ne gandim la erme, munca
la camp, #one mai putin populate, natura, valori traditionale. $unt
oarte rare, sau aproape inexistente ca#urile cand nu distingem mediul
rural, atunci cand ne a/am in acest mediu. 1stel, toata lumea
2
cunoaste termenul de rural, dar nimeni nu poate defni termenul oarte
precis. Ramane totusi intrebarea : cum se poate reali#a acest lucru si
prin ce metoda se poate cristali#a conceptul de rural.
$patiu rural nu constituie un ansamblu omogen, dar nu este
nici un spatiu abstract. Rural este umano&geografc si de doua ori
*eterogen. . prima *eterogenitate este data de teren ( subsol,
topografe, sol si microclimat ). 1 doua *eterogenitate provine din
densitatea demografca puternic dierentiata in puncte polari#atoare de
la mici orase la orase cu vocatie regionala si de capitala. Luat in
considerare c*iar si numai din punct de vedere agricol sub aspectul
capitalului unciar, spatiul rural contine terenuri de calitati oarte
dierite si care, in unctie de climat, sunt avorabile unor culturi si
neavorabile altora. $patiul rural poate, in anumite ipote#e, atunci cand
este un spatiu inc*is, de exemplu, sa aiba o semnifcatie prin sine
insusi.
Exista anumite trasaturi care creea#a o distinctie intre #onele
rurale si urbane. $a luam de exemplu olosire terenului. In #onele
rurale, proportia predominanta a terenului continua sa ramana mai
mult sau mai putin intr&o stare naturala si este olosita in principal
pentru agricultura, silvicultura, turism, minerit, pescarii, etc. .
proportie mult mai mica din teren este olosita pentru locuinte.
Densitatea populatiei in #onele rurale este prin urmare mai mica decat
in mediul urban.
In #onele urbane,regasim pe de alta parte o mare concentrare
de cladiri cu dierite intrebuintari, abrici, maga#ine, birouri, blocuri,
terenuri sportive, #one re#identiale in mare parte supraete de teren
intr&un el sau altul artifciale % ca in ca#ul drumurilor si a trotuarelor.
Robert 2adouin, in cursul sau de !"Economie Rurale"", defneste
spatiul rural in opo#itie cu spatiul urban, desemnand prin acest
concept ""...#one caracteri#ate printr&o populare de o densitate relativ
slaba si prin preponderenta activitatilor agricole. $patiul rural, contrar
spatiului urban, nu comporta puternice concentrari de oameni.
1glomerarile sunt limitate la dimensiunile satului sau ale burgului. El
este repre#entat printr&un *abitat dispersat sub orma de catune sau
de erme diseminate in natura. $patiul rural se pretea#a pentru
activitati de tip agricol...
+e de alta parte, daca spatiul rural privilegia#a pamantul ca
actor de productie, el nu se conunda cu existenta unui sol capabil sa
suporte culturile si sa *raneasca animalele. $patiul rural este in acelasi
timp intindere si mediu inconjurator.""
3
(onceptul de rural poate f defnit in dierite moduri. 3u exista o
defnitie generali#ata a acestui concept. Ruralul poate f defnit in
termeni demografci, socio&economici, ecologici,si culturali.
Demografc, ruralul poate fdefnit in opo#itie cu spatiul urban.
-rebuie mentionat insa ca defnitiile care au la ba#a marimi cantitative
au un caracter arbitrar. -otusi, criteriul cel mai recvent utili#at pentru
defnirea celor doua spatii este numarul populatiei din cadrul
localitatilor.
.rgani#atia 3atiunilor 4nite propune o clasifcare a localitatilor
in unctie de numarul populatiei, in doua categorii:
A. Localitati cu populatie aglomerata, sau a oraselor, care cuprinde:
cel putin 56.788.888 locuitori & superconurbatiile,9
cel putin 6.888.888 locuitori & orasele plurimilionare9
cel putin 788.888 locuitori & orasele oarte mari9
cel putin 68.888 locuitori & populatia aglomerata,9
2. Localitati cuprinzand populatia oraselor mici si mijlocii si
populatia rurala, care cuprinde :
.rasele mici : localitati cu mai putin de 68.888 locuitori, dar
considerate ""urbane"" in defnitiile nationale 9
Localitati rurale : ase#arile pe care defnitiile nationale nu le&au
considerat drept urbane.
1lain 0arcoux& consultant :1. (.rgani#atia 3atiunilor 4nite
pentru 1limentatie si 1gricultura), preci#ea#a ca ""criteriul adaptat
pentru a defni accesul la categoria urbana este adesea numarul de
6888 locuitori. 1cest numar varia#a insa oarte mult, luand valori
extreme de 588 locuitori in 4ganda si 68.888 locuitori in 3igeria."" In
studiile publicate de Departamentul de +olitica Economica si $ociala al
:1., se specifca existenta unui ""prag de 6.888 de locuitori, ce permite
accesul unei localitati in categoria oraselor, in tari ca : :ranta, 1ngola,
1rgentina, (uba, etc., prag ce varia#a insa in limitele unor valori de
688 locuitori in Danemarca , Islanda, $uedia, de 5.888 locuitori in
Elvetia si $pania, peste 6788 locuitori in ;aponia, peste 7.888 in
1ustria, 58.888 in Italia si ,recia si 68.888 in 0auritania si 3igeria"".
In $.4.1 termenul de rural a ost pentru prima data olosit de
catre 4.$. 2ureau o (ensus ( 2iroul de Recensamant al $.4.1), in anul
4
5<=>. Ruralul a ost defnit ca find, populatia din aara oraselor cu
<.888 sau mai multi locuitori. La recensamantul din 5??8, nu a mai ost
data o defnitie termenului rural. In sc*imb, a ost defnit urbanul.
2iroul de Recensamant defneste urbanul, ca find alcatuit din teritoriul
si populatia din #onele urbani#ate, si localitatile din aara acestora cu
6.788 de persoane sau mai mult. In consecinta teritoriile si populatia
neclasifcate ca #ona urbana, constituie ""ruralul"".
3atiunile 4nite (5?@= ) au adoptat principiile si recomandarile
pentru recensaminte in unctie de dierentele nationale intre
caracteristicile care deosebesc #onele urbane de cele rurale, distinctia
dintre populatia urbana si cea rurala neputand f in/uentata de o
singura defnitie care sa fe aplicabila in toate tarile. Din acest motiv
fecare tara ar trebui sa *otarasca pentru sine care #one sunt rurale si
care urbane.
-otusi, +rogramul 3atiunilor 4nite pentru recensamantul mondial
al populatiei, pentru Europa, prevede a include in populatia urbana,
numai localitatile cu peste 58.888 locuitori, iar cele cu populatie semi-
urbana sa cuprinda intre 6.888 si ???? locuitori. In tabelul 5.5 sunt
pre#entate criterii nationale care stau la ba#a clasifcarilor ase#arilor
rurale.
-abel 5.5 (riterii nationale olosite in clasifcarea ase#arilor rurale
Tara Criterii nationale folosite in clasifcarea asearilor
rurale
1ustria (omunitati cu mai putin de 7888 de locuitori
Danemar
ca
1glomeratiile cu mai putin de 688 de locuitori
:ranta (omune continand o aglomeratie de mai putin de 6888 de
locuitori , locuind in case invecinate sau la distanta de nu
mai mult de 688 de metri unele de altele
,recia +opulatia municipalitatilor si comunelor in care cel mai
mare centru de populatie are mai putin de 6888 de
locuitori
Islanda Localitati
cu mai putin de 688 locuitori
Irlanda 1se#ari cu mai putin de 788 locuitori
Luxembur
g
(omune avand mai putin de 6888 de locuitori in centrul
administrativ
5
.landa 0unicipalitati cu o populatie mai mica de 6888 de locuitori
dar cu mai mult de 68A din populatia activ economica
angajata in agricultura, exclu#and anumite municipii
re#identiale de navetisti

3orvegia Localitati cu mai putin de 688 de locuitori
+ortugalia 1glomeratii si alte #one administrative cu mai putin de
58.888 de locuitori
$uedia Localitati cu mai putin de 688 locuitori.
$cotia 1glomeratii si alte #one administrative cu mai putin de
5888 de locuitori
$pania 0unicipalitati cu mai putin de 6888 de locuitori
Elvetia (omune cu mai putin de 58.888 de locuitori
$ursa : 1nuarul Demografc al 3atiunilor 4nite (4nited 3ations
Demograp*ic BearbooCs)
In Romania, o localitate poate f considerata oras ( potrivit
normelor statisticii populatiei si a reglementarilor pe linia administratiei
centrale), daca are un anumit numar de locuitori, de regula peste
7.888, dar nu se specifca cu exactitate si indeplineste concomitent
anumite standarde privind de#voltarea economica, dotarile edilitare si
o anumita inrastructura. +rin legea nr.D75E6885 privind aprobarea
+lanului de amenajare a teritoriului national, se ace o ierar*i#are a
localitatilor pe ranguri astel :
a) rangul 8 & (apitala Romaniei, municipiu de importanta europeana9
b) rangul I & municipii de importanta nationala, cu in/uenta
potentiala la nivel european9
c) rangul II & municipii de importanta interjudeteana, judeteana sau
cu rol de ec*ilibru in reteaua de localitati9
d) rangul III & orase9
e) rangul IF & sate resedinta de comuna9
) rangul F & sate componente ale comunelor si sate apartinand
6
municipiilor si oraselor.
-ot in legea pre#entata mai sus, se ac o serie de preci#ari cu
privire la 8 serie de termenii utili#ati precum :
!G Localitate & orma de ase#are stabila a populatiei in teritoriu,
alcatuind un nucleu de viata umana, cu structuri si marimi variabile,
dierentiate in unctie de specifcul activitatilor de productie dominante
ale locuitorilor, caracteristicile organi#arii administrativ&teritoriale,
numarul de locuitori, caracterul ondului construit, gradul de dotare
social&culturala si de ec*ipare te*nico&edilitara. In unctie de specifcul
si de ponderea activitatii economice dominante, de numarul de
locuitori, caracterul ondului construit, densitatea populatiei si a
locuintelor, de nivelul de dotare social&culturala si de ec*ipare te*nica,
localitatile se impart in doua mari grupe: localitati urbane si localitati
rurale.
Localitate urbana & localitate in care majoritatea resurselor de munca
este ocupata in activitati neagricole cu un nivel diversifcat de dotare si
ec*ipare, exercitand o in/uenta socio&economica constanta si
semnifcativa asupra #onei inconjuratoare.
Localitate rurala & localitate in care:
a) majoritatea ortei de munca se a/a concentrata in agricultura,
silvicultura, pescuit, oerind un mod specifc si viabil de viata
locuitorilor sai, si care prin politicile de moderni#are isi va pastra si in
perspectiva specifcul rural9
b) majoritatea ortei de munca se a/a in alte domenii decat cele
agricole, silvice, piscicole, dar care oera in pre#ent o dotare
insufcienta necesara in vederea declararii ei ca oras si care, prin
politicile de ec*ipare si de moderni#are, va putea evolua spre
localitatile de tip urban.
4nitati administrativ&teritoriale & potrivit legii unitatile administrativ&
teritoriale sunt comunele, orasele si judetele. 4nitatile administrativ&
teritoriale de ba#a sunt orasele si comunele care cuprind una sau mai
multe localitati.
.ras & unitate administrativ&teritoriala de ba#a alcatuita fe dintr&o
singura localitate urbana, fe din mai multe localitati, dintre care cel
putin una este localitate urbana. (a unitate administrativ&teritoriala de
ba#a si ca sistem social&economic si geografc orasul are doua
componente:
7
a) componenta teritoriala & intravilanul, care repre#inta supraata de
teren ocupata sau destinata constructiilor si amenajarilor (de locuit,
social&culturale, industriale, de depo#itare, de productie, de
circulatie, de recreere, de comert etc.) si extravilanul care
repre#inta restul teritoriului administrativ al orasului9
b) componenta demografca socio&economica, care consta in grupurile
de populatie si activitatile economice, sociale si politico&
administrative ce se desasoara pe teritoriul localitatii.
Dimensiunile, caracterul si unctiile orasului pre#inta mari variatii,
de#voltarea sa find strans corelata cu cea a teritoriului caruia ii
apartine. .rasele care pre#inta o insemnatate deosebita in viata
economica,social&politica si cultural&stiintifca a tarii sau care au
conditii de de#voltare in aceste directii sunt declarate municipii.
(omuna & unitate administrativ&teritoriala de ba#a care cuprinde
populatia rurala reunita prin comunitatea de interese si traditii,
alcatuita din unul sau mai multe sate, in unctie de conditiile
economice, social&culturale, geografce si demografce. $atele in care
isi au sediul autoritatile publice ale comunei sunt sate resedinta.
-eritoriu administrativ & supraata delimitata prin lege pentru
judete, municipii, orase si comune. Este constituit din supraata
agricola (teren arabil, pasuni si anete, vii si live#i), supraata ondului
orestier, supraata ocupata de constructii si amenajari de
inrastructura (cai de comunicatie, altele decat cele apartinand
domeniului public al statului, ec*ipare energetica, lucrari de
gospodarire a apelor), ape si balti si supraata aerenta intravilanului
(constructii si amenajari), delimitata prin planurile urbanistice.""
1plicarea criteriului privind eectivul populatiei unei localitati,
creea#a insa probleme de ordin metodologic in defnirea spatiilor rurale
si urbane. $unt considerate ca urbane, toate aglomeratiile avand mai
mult de >8.888 de mii de locuitori in (oreea si 678 de locuitori numai,
in Danemarca. Limita este de 58.888 in $uedia, 7.888 in 2elgia si 6.788
in $tatele 4nite. In :ranta, in 5?>@, erau considerati ca urbani, toti
locuitorii care traiau pe teritoriul unei comune al carei centru (c*e&lieu)
depasea 6.888 de locuitori.
Daca notiunea de spatiu semnifca o intindere limitata, un
interval de la un punct la altul, atunci se poate pune problema : de
unde incepe si unde se termina fecare H In mediul rural ase#arile
umane nu ocupa decat o mica parte din spatiu, care este dominat de
culturi si de ecosisteme naturale. In mediul urban, *abitatul uman este
preponderent si nu lasa decat un loc mic din spatiu pentru vegetatie.
8
4n criteriu care propune acceptarea unui sens mai larg al celor
doi termeni (rural si urban) si anume, ca spatiu, nu ca ase#are il
repre#inta densitatea populatiei.
Densitatea populatiei este un element cu mare viabilitate in
spatiu, find un re#ultat al conditiilor geografce, istorice, economice si
sociale, specifce fecarei #one 9 densitatea populatiei explica multe
probleme din teritoriu ( de locuire, de ocupare), dar care conditionea#a
aspectele privind dotarea cu inrastructura, ec*ipamente colective,
servicii publice dintr&o anumita #ona.
Indicatorul economic olosit pentru exprimarea densitatii este
numarul de locuitori/Kmp si exprima distributia populatiei pe teritoriul
aerent localitatii la un moment dat. 1cest indicator permite
perceperea modului cum este populat teritoriul, indicand #onele de
concentrare a populatiei si #onele cu o populatie rara, dispersata.
Densitatea populatiei este un indicator adesea olosit in 4niunea
Europeana pentru a defni granita dintre ariile urbane si rurale.
In cadrul regiunilor din 4niunea Europeana, densitatea populatiei
este extrem de variata, mergand de la mai putin de 68 locuitori pe
Imp., in multe #one din :inlanda si $uedia, mai multe regiuni din
$pania, ,recia si centrul :ranteisi pana la mai mult de 588 locuitori pe
Imp., in unele regiuni cu puternice trasaturi rurale (sudul ,ermaniei,
sudul Italiei). Regiunile in care densitatea populatiei este redusa si
regiunile cu o densitate ridicata sunt redate in fgurile 5.5 si 5.6.
-rebuie mentionat aptul ca aceste valori ale densitatii populatiei
se reera la regiuni geografce sau administrative care cuprind in ele
atat rural cat si urban iar o asemenea grupare nu re#olva problema de
delimitare. Ele pot caracteri#a mai degraba, gradul in care regiunile au
un caracter mai pronuntat urban sau rural.
+entru a recunoaste confguratia spatiala a oraselor I3$EE
( Institutul 3ational de $tatistica si $tudii Economice din :ranta) a
inclus pentru defnirea mediului urban pe langa criteriul : densitatea
populatiei, o norma care se reera la distanta dintre case de maximum
78 de metri. 4lterior, I3$EE, a stabilit, o alta norma care se reera la
distanta intre localitati si anume maximum 688 de metri distanta
pentru ca o locuinta sa nu se lipeasca la o alta localitate invecinata. In
lucrarea sa ""Le rural en Juestion"", 0arKvone 2odiguel % sociolog la
(entrul 3ational de (ercetari $tiintifce din +aris, aduce o serie de
elemente noi, care contribuie la clarifcarea conceptelor de spatiu rural
si spatiu urban.
9
""In 5?@6, metoda de ba#a aleasa pentru defnirea urbanului este
preci#ata de I3$EE, ca find : toate localitatile care au o continuitate si
cuprind mai mult de 6888 de locuitori, putand f identifcate prin
urmatoarele criterii :
eectivul total al populatiei localitatii,
densitatea populatiei,
sporul populatiei (5?D@&5?7>),
procentul populatiei care traieste din agricultura.
La acestea se adauga distanta maxima de 688 de metri intre
case"".
In Romania, nivelul mediu al densitatii populatiei este de ?>,=
locuitori pe Imp. +entru a vedea care este densitatea in spatiul rural
trebuie sa ne raportam la teritoriul rural din supraata totala a tarii
noastre. (onorm legii 6E5?@< privind organi#area administrativ %
teritoriala, spatiul rural din Romania este ormat in pre#ent din
supraata administrativa a celor 6@<7 de comune existente pe teritoriul
tarii,care reunesc mai multe sate, existand in total 56=75 de sate in
spatiul rural. -rebuie mentionat ca pe teritoriul administrativ al unor
orase si municipii & care, conorm legii de organi#are administrativa a
teritoriului tarii, alcatuiesc mediul urban & se a/a inca D>5 de localitati
care au caracteristici rurale, numite c*iar sate, dar ele intra numai din
punct de vedere administrativ, in componenta spatiului urban.
-otodata , exista @= de localitati cu populatie sub 58.888 de locuitori
care au rangul de oras, dar si DD de comune, a caror populatie
depaseste numarul de 58.888 de locuitori, si nu au statut de oras find
considerate teritorii rurale.
$upraata spatiului rural, astel delimitat, insumea#a 656,= mii
Cmp, repre#entand peste <?A din supraata tarii. +opulatia care
traieste pe acest teritoriu numara 58,5> milioane locuitori (la
5.85.5???) si repre#inta >7A din populatia tarii, re#ultand o densitate
relativ slaba, de sub >< locuitoriECmp.
In spatiul rural densitatea medie este de doua ori mai sca#uta
decat pe ansamblul tarii, iar comparativ cu densitatea medie din
urban, care este de ><>.> locuitori E Imp., populatia rurala este de 58
ori mai rara.
1ceasta delimitare a notiunii de teritoriu rural este justifcata de
urmatoarele considerente:
10
sistemul statistic de inormatii este organi#at in cadrul divi#iunii
administrative, prin urmare comuna este nivelul cel mai de jos la
care se pot obtine date statistice ofciale 9
la nivelul administatiei teritoriale locale este posibila ormarea
unei structuri institutionale, care poate deveni un actor activ al
de#voltarii rurale.
4tili#area unei astel de abordari in delimitarea spatiului rural ,
permite identifcarea inegalitatilor in de#voltarea economico&sociala si
reali#area unei #onari mult mai nuantate decat se poate reali#a la
nivelul administrativ&teritorial de judet, deoarece limitele teritoriale de
maniestare a unor procese sau enomene particulare, nu coincid decat
rareori cu limitele judetelor.
1vantajul abordarii ce porneste de la entitatea administrativ&
teritoriala de ba#a, comuna, consta si in posibilitatea de a inscrie si
mentine de#voltarea preconi#ata a spatiului rural in coordonatele
oerite de regionalismul rural traditional, exprimat prin unctionarea
administrativa, prin istorie, traditii si cultura locala din comuna 9 acesta
este mai bine surprins la un nivel detaliat de anali#a.
De#avantajul il repre#inta aptul ca localitatile care intra din
punct de vedere administrativ in componenta oraselor nu sunt
cuprinse in spatiul rural romanesc.
Dierenta intre #onele urbane si rurale din aceeasi tara, se
sprijina pe supo#itia ca #onele urbane au un mod de viata si un nivel
de trai, in general mai ridicat decat #onele rurale. In numeroase tari
industriali#ate aceasta deosebire este intr&o oarecare masura
estompata. Dierentele intre modurile de viata si nivelul de trai din
urban si rural raman semnifcative, doar in tarile in curs de de#voltare.
Densitatea populatiei nu constituie un criteriu sufcient de
delimitare, mai ales atunci cand exista localitati mari, caracteri#ate
inca de un mod de viata rural. Din acest motiv, este necesara utili#area
unor criterii suplimentare de clasifcare, mai perormante decat cele
amintite in care se ace doar o simpla dierentiere intre rural si urban.
(a si criterii suplimentare se pot enumera :
procentajul populatiei economice active ocupate in agricultura ;
prezenta echipamentului colectiv si de servicii precum : retele
electrice, retele de apa curenta si canali#are in cartierele locuite,
acilitatea accesului la institutiile sanitare, de invatamant si
cultura, etc.
11
In $.4.1., in unctie de procentajul populatiei agricole se disting
categoriile de rural agricol si neagricol ( rural arm, rural non arm ).
In 4niunea Europeana, la defnirea spatiului rural, pe langa
numarul si densitatea populatiei, se mai iau in considerare si alte
criterii ca: modifcarea in timp a spatiului natural si migratia9 ponderea
agriculturii in +.I.2., rata somajului, etc.
In acest el sunt luate in calcul si se tine cont de mai multe
aspecte ale vietii economico&sociale ale localitatii. (riteriile avute in
vedere la defnirea unei localitati urbane pot re#ulta din dierite
asocieri precum :
numarul populatiei si distanta intre imobile. "" In acest sens
avem exemplul $uediei, unde numarul populatiei este fxat
la cel putin 688 locuitori, iar distanta dintre case sa nu fe
mai mare de 688 de metri"" 9
dotarile edilitare si serviciile de tip urban, in : 3epal, (*ile 9
activitati economice non&agricole, in : Rusia, (e*ia, Israel,
$lovacia 9
dotarile edilitare si activitatile non&agricole : Romania 9
& densitatea populatiei si procentajul populatiei agricole : :ranta.
4tili#area acestor asocieri este necesara, deoarece, o ase#are cu
o populatie relativ mare si densitate apreciabila, dar cu o ec*ipare
( stra#i asaltate, iluminat public, retele de apa potabila si canali#are,
servicii de transport, etc.) proasta, nu va avea acces la statutul de
urban numai atunci cand acestea vor f ca cele ale unui oras. -oate
aceste asocieri denumite in literatura de specialitate caracteristici
umane, conturea#a si un anumit tip de comportament al populatiei. 4n
oras lipsit de caracteristici umane specifce nu este altceva decat o
localitate mare.
4n ca# interesant este cel al Indone#iei. In anul5???, populatia
acestei tari era de 65@.58<.D>7. Insula ;ava din Indone#ia are o
populatie de 566,@ milioane de locuitori si o densitate medie de ?6?
locuitoriEImp. -inand cont de aceste date intreaga insula ar trebui sa
fe clasifcata ca find urbana.
In realitate, dupa defnitia Indone#iei despre urban, doua treimi
din populatia insulei este clasifcata ca find rurala. In Indone#ia, o
localitate (desa) este categorisita drept urbana daca:
12
& are o densitate a populatiei mai mare de 7888 locuitoriEImp9
& proportia gospodariilor angajate in productia agricola este mai
mica de 67A 9
& cel putin < din cele 57 acilitati desemnate ca find urbane,
trebuie sa fe disponibile in desa.
1ceste acilitati se reera la: scoala primara, gimna#iala si liceu,
cinematogra, spital, maternitate, clinica medicala, sosea accesibila
ve*iculelor motori#ate cu patru roti, ofciu postal si teleonic, centru
comercial, banca, abrica, restaurant, electricitate publica.
In 1nexa II a legii D75E6885 privind aprobarea +lanului de
amenajare a teritoriului national sunt pre#entati principalii indicatori
cantitativi si calitativi de defnire a localitatilor urbane din Romania. In
tabelul 5.6 sunt pre#entati acesti indicatori minimali.
Ta!el 1"# Principalii indicatori cantitati$i si calitati$i %ini%ali
de defnire a localitatilor ur!ane
Nr"crt" Indicatori %ini%ali &unicipiu Oras
1
Nu%ar de locuitori #'"((( '"(((
2
Populatia ocupata
in acti$itati
nea)ricole *+ din
totalul populatiei
ocupate,
-' .'
3
/otarea locuintelor
cu instalatii de
ali%entare cu apa
*+ din totalul
locuintelor,
-(
.(
4
/otarea locuintelor
cu !aie si 0"C" in
locuinta *+ din
totalul locuintelor,
.' ''
5
Nu%ar de paturi in
spitale la 1"((( de
1( .
13
locuitori
6
Nu%ar de %edici
care re$in la 1"(((
de locuitori
#,1 1,.
7
Unitati de
in$ata%ant
Postliceal liceal sau alta
for%a de
in$ata%ant
secundar
8
/otari culturale si
sporti$e
sali de spectacol,
e$entual
teatre,institutii
%uicale,
!i!lioteci pu!lice,
stadion, sali de
sport
sali de spectacol,
!i!lioteci pu!lice,
spatii pentru
acti$itati sporti$e
14