Geographia Napocensis Anul VI, Nr.

2, 2012

CLASIFICAREA SPAŢIILOR RURALE ÎN FUNCŢIE DE

RISCURILE DEMOGRAFICE. STUDIU DE CAZ JUDEŢUL
BOTOŞANI

MARIA-SIMONA CUCIUREANU1

o 0 12
j.r /2
Abstract: Clasificarea spaţiilor rurale în funcţie de riscurile demografice. studiu de caz judeţul

lu . 2
Botoşani. Ipoteza studiului a fost importanţa şi influenţa demografiei în ierahizarea spaţiilor rurale

-c nr
dintr-un anumit areal, deoarece aspectele demografice evidenţiează riscurile teritoriului studiat.
Astfel populaţia influenţează dezvoltarea unui spaţiu prin toate caracteristicile sale (număr,

ad I,
educaţie, ocupaţie, natalitate, mortalitate, îmbătrânire, bilanţ migratoriu), fiind interdependente şi

ac V
evidenţiind efectele pozitive/negative pe care le are asupra spaţiului rural. Studiul este efectuat

is. N.
asupra judeţului Botoşani deoarece acest areal prezintă câteva probleme în rândul demografiei
printr-o îmbătrânire a populaţiei, un bilanţ migratoriu pozitiv, natalitate scăzătă, evidenţiindu-se o
ns A
clasificare a spaţiilor rurale din acest teritoriu în funcţie de riscurile demografice.
ce S
po SI

Cuvinte cheie: demografie, spaţiu rural, risc demografic, analiză multivariată.

na N
ia CE

1. Introducere aplică o complexitate de indicatori pentru a

evidenţia precarităţile demografiei dintr-un
ph O

Complexitatea spaţiului rural constituie o

anumit teritoriu. Astfel aplicând indicatori şi
ra P

sursă continuă pentru cercetare, datorită

og NA

caraterului interdisciplinar. Clasificarea spaţiilor realizând analiza multivariată reiese o ierarhie a

rurale se realizează din punct de vedere spaţiilor rurale în funcţie de variabilele
economic şi social, fiind identificate spaţiile demografice, fiind evidenţiate atât riscurile cât
:// IA

rurale periurbane, intermediare şi periferice, un şi perspectivele.

tp PH

rol important avându-l funcţia economică a

acestora. Demografia reprezintă un aspect 2. Metodologie
ge
RA

important pentru realizarea ierahizării spaţiilor Analiza asupra riscurilor demografice din
rurale completând funcţia economică. spaţiul rural prin realizarea unei clasificări a
G

Dezvoltarea rurală este condiţionată de acestora în funcţie de factorul demografic a

EO

ht

calitatea factorului demografic deoarece presupus utilizarea metodelor geografice şi

calificarea acesteia determină şi asigură o cartografice, astfel că etapele realizării studiului
G

dezvoltare rurală planificată, constantă şi au fost: colectarea datelor statistice, prelucrarea

echilibrată, numărul său influenţând forţa de acestora prin metode statistie şi cartografierea
muncă, în timp ce o populaţie tânără/îmbătrânită rezultatelor obţinute, urmând apoi interpretarea
denotă perspectivele ocupării spaţiului. Existenţa rezultatelor cartografice.
unei populaţii îmbătrânite corelată cu o natalitate Studiul efectuat a utilizat date statistice
scăzută şi un bilanţ migratoriu pozitiv cantitative de la Recensământul Populaţţiei şi
evidenţiază riscul depopulării unor areale. locuinţelor din anul 2002, utilizându-se analiza
Analiza demografică a avut ca motivaţie multivariată pentru identificarea arealelor cu
importanţa populaţiei în mediul rural şi studiile decalaje demografice. Au fost alese 26 de
numeroase la nivel european şi naţional care variabile care să evidenţieze disparităţile
1
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Facultatea de Geografie şi Geologie, Departamentul de Geografie,
Bulevardul Carol I, nr.11, 700506, România, cuciureanu.simona@yahoo.com

95
 Maria-Simona Cuciureanu

demografice din spaţiul rural în funcţie de genul
populaţiei, de studii, gradul de analfabetism şi
densitatea populaţiei, astfel se clasifică spaţiile
în funcţie de riscurile demografice, fiind spaţii
vulnerabile cu o populaţie îmbătrânită, natalitate
scăzută şi fără studii sau comune mai puţin
vulnerabile, având variabilele echilibrate. Astfel
realizarea analizei s-a efectuat calculând numai
datele pentru comunele rurale, fiind excluse
se 3 tipologii care au avut ca analiză 12, 16 şi 19
variabile, fiind analizate atât variabilele cu
populaţie totală cât şi cele împărţite în funcţie
de gen. De asemenea a mai fost utilizată metoda
indicatorilor, pentru a identifica clasificarea
spaţiilor rurale numai pentru o anumită
categorie: fertilitate, dinamica populaţiei,
densitatea populaţiei sau îmbătrânirea populaţiei
şi indicele Loslett.

12
oraşele şi municipiile, deoarece ar evidenţia Astfel sintetizarea variabilelor a fost realizată

o 0
spaţiile rurale ca fiind cele cu riscuri apelându-se la metode statistice multivariate, iar

j.r /2
demografice, spaţiul urban având mai puţine rezultatele evidenţiază clasificarea spaţiilor rurale

lu . 2
probleme. Realizarea unei analize pertinente a în funcţie de caracteristicile populaţiei, conturând
ţinut cont numai de date pentru spaţiul rural, disparităţile intrajudeţene determinate de riscurile

-c nr
clasificarea finală a spaţiilor axându-se pe demografice. Constatarea acestora oferă

ad I,
teritoriile rurale. posibilitatea identificării zonelor problemă ca

ac V
Metodologia utilizată pentru realizarea premisă a conturării arealelor cu perspective
studiului evidenţiază caracteristicile reduse de implentare a programelor de dezvoltare

is. N.
demografice ale spaţiilor rurale, remarcându-se
ns A rurală a spaţiului supus analizei.
spaţiile cu un risc ridicat demografic datorită Utilizarea metodelor statistice a permis
numărului scăzut, o nataliatte mică, mortalitate idetificarea spaţiilor rurale vulnerabile din punct
ce S
ridicată, îmbătrânire ridicată, bilanţ migratoriu de vedere demografic la nivelul anului 2002, în
po SI

pozitiv etc. A fost folosită metoda clasificării timp ce comunele cu un grad redus la riscuri
na N

ierarhic ascendente pentru a fi sintetizaţi un demografice au devenit oraşe în anul 2004, ceea
ia CE

număr mai mare de indicatori, astfel realizându- ce accetuează precaritatea spaţiilor rurale.
ph O
ra P
og NA
:// IA
tp PH
ge
RA
G
EO

ht
G

Fig. 1 Dinamica populaţiei in judeţul Botoşani (2002)

96
 CLASIFICAREA SPAŢIILOR RURALE ÎN FUNCŢIE DE RISCURILE DEMOGRAFICE. STUDIU DE CAZ JUDEŢUL BOTOŞANI
3. Interpretarea rezultatelor
Datele statistice oficiale referitoare la
populaţie au fost prelucrate folosindu-se
metodelor statistice, astfel fiind confirmată/
infirmată ipoteza enunţată la începutul studiului.
Disparităţile demografice intrajudeţene pot fi
observate atât la nivelul unei categorii de analiză,
densitate, rata creşterii populaţiei, fertilitate,
îmbătrânire, sau prin cumularea şi sintetizarea
variabilelor, astfel reies spaţii care sunt
o 0
j.r /2
vulnerabile parţial sau total prezentând dificultăţi
în toate categoriile demografice.
lu . 2
Un aspect important în analiza efectuată o
-c nr
au comunele care au fost ridicat la nivel de
oraşe (Flămânzi, Bcecea, Ştefăneşti) deoarece
ad I,
acestea prezintă probleme mai puţine din punct
ac V
de vedere demografic, ieşind în evidenţă faţă de
is. N.
celalte spaţii rurale care prezintă numeroase
ns A
discontinuităţi demografice.
Dinamica populaţiei din arealul studiat
ce S
prezintă efecte negative în majoritatea
po SI
comunelor, partea nord-estică evidenţiindu-se
printr-o dinamică scăzută. Populaţia are o
na N
dinamică pozitivă în comunele Mihai Eminescu,
ia CE
Curteşti, Coşula,Răchiţi, Prăjeni şi Truşeşti,
George Enescu,Lozna, Broscăuţi, Vorona,
ph O
Vlădeni, Santa Mare având valori cuprinse între
ra P
og NA
24 şi 114 persoane, în timp ce sunt câteva
comune cu valori cuprinse între 0-24 precum
Tudora, Frumuşica, Ştefăneşti, Ungureni.
:// IA
tp PH
ge
RA
G
EO
ht
G
Fig. 2 Creşterea demografică în judeţul Botoşani
(2002)
Valorile mari ale dinamicii populaţiei se
întâlnesc în comunele din proximitatea
municipiului Botoşani, ceea ce evidenţiază
relaţia rural-urban, aceeaşi sitaţie fiind şi pentru
comunele din proximitatea municipiului
Dorohoi, care au valori mai scăzute dar positive.
De asemenea oraşele Săveni şi Darbani nu
12
exercită influenţă pozitivă pentru comunele din
apropiere din punct de vedere al dinamicii
populaţiei.
Rata creşterii demografice a fost realizată
pentru perioada 1992-2002, cu datele obţinute în
urma celor două recensăminte. Astfel rata
creşterii demografice (Rata creşteri demografice
reprezintă raportul dintre numărul populaţiei la două
recensăminte succesive) la nivel judeţean are valori
cuprinse între -0.1 şi 0.1 locuitori. Creşterea
demografică completează analiză efectuată
asupra dinamicii populaţiei, astfel încât se
păstrează valori negative în aproximativ jumate
din comunele arealului studiat, 28 comune
(Ripiceni, Avrămeni, Vlăsineşti, Todireni,
Curteşti, Flămânzi, Mihaileni).
Valori de 0 şi +0,01 ale ratei creşterii
demografice se înregistrează în comune precum
Tudora, Vorona, Bucecea, Hudeşti, Ştefăneti.
Acest fapt se datorează atât mortalităţii
progresive dar şi emigrările ascendente în
fiecare an, mai ale din categoria populaţiei
feminine.
Indicele fertilităţii (Indicele de fertilitate
reprezintă raportul dintre numărul de născuţi într-un an şi
numărul femeilor fertile, înmulţit cu 1000.) din cadrul
judeţul propus analizei evidenţiază perspectivele
creşterii natalităţii şi creşterii ratei demografice.
Valorile cel mai des întlnite sunt 59.88-
103.26%o, acestea fiind caracteristice
majorităţii comunelor. Valori mai mari, până la
376.56 %o, sunt întâlnite în Mileanca, Răchiţi,
Păltiniş, ceea ce poate demosntra că acest
comune se confruntă cu un grad ridicat al
sărăciei, ţinând cont cont că D.Sandu corelează
valorile ridicate ale fertilităţii cu sărăcia.
Valorile mici sunt întâlnite în comune din
partea nodică sau sud-vestică a judeţului, acolo
unde numărul plecărilor este mare, mai ales al
populaţiei care se încadrează în categoria Astfel
se poate observa o corelaţie între migraţii şi
97
 Maria-Simona Cuciureanu

fertilitate, doarece printre migranţi un număr care se confruntă cu un grad ridicat al

însemnat îl reprezintă femeile din categoria
celor fertile 18-45 ani. Comunele cu indice de
fertiliatte scăzut sunt Flămânzi, Frumuşica,
Răuseni, Santa Mare, Mihai Eminescu, Roma,
Şendriceni, Broscăuţi, Mihăileni.
îmbătrânirii (Indicele îmbătrânirii reprezintă raportul
dintre populaţia vârstnică şi cea tânără dintr-un an.),
indicele Loslett (Indicele Loslett reprezintă raportul
dintre populaţia cu vârsta între 70-74 ani şi cea cu vârstă
între 20-24 ani.) evidenţiind acelaşi lucru, valorile
suprapunându-se pe aceleaşi comune sau
existând mici diferenţe datorită categoriilor de
vârstă analizate, mai ales că indicele Loslett

12
efectuează raportul între populaţia 70-74 şi 20-

o 0
24, iar indicele de îmbătrânire efectuează

j.r /2
raportul între cea vârstnică (60-85 ani) şi

lu . 2
populaţia tânără (0-19 ani).
Judeţul Botoşani se confruntă cu o

-c nr
îmbătrînire demografică accentuată, având

ad I,
ndicele de îmbâtrănire cu valori cuprinse între

ac V
0.7-1.92 la nivelul spaţiului rural, în timp ce

is. N.
indicele Loslett are valori cuprinse între 0.43-
ns A 1.46. Comunele care se confruntă cu o
îmbătrânire ridicată sunt Corlteni, Havârna,
ce S
George Enescu, însă conform indicelui Loslett
po SI

mai apar Unţeni, Rădăuţi-Prut, Păltiniş şi

Viişoara. Arealele rurale care nu se confruntă cu
na N

o populaţie îmbătrânită sunt situate în partea

ia CE

Fig. 3 Indicele de fertilitate în judeţul Botoşani

(2002) sud-vestică a judeţului, Tudora, Vorona,
ph O

Frumuşica, Flămânzi, Prăjeni etc.

ra P

Următorii indici sunt importanţi pentru

og NA

stabilirea disparităţilor demografice din cadrul

judeţului analizat. Aceştia evidenţiază comunele
:// IA
tp PH
ge
RA
G
EO

ht
G

Fig. 4 Indicele de îmbătrânire şi Indicele Loslett în judeţul Botoşani

98
 CLASIFICAREA SPAŢIILOR RURALE ÎN FUNCŢIE DE RISCURILE DEMOGRAFICE. STUDIU DE CAZ JUDEŢUL BOTOŞANI

După efectuarea acestor analize
demografice incipiente se pot constata câteva
elemente primordiale pentru finalizarea
studiului precum o rată scăzută a populaţiei în
majoritatea comunelor, mai ales că aproximativ
jumătate din spaţiul rural are o subcreştere, apoi
o dinamică scăzută şi o îmbătrânire ridicată la
nivelul întregului areal, zona sud-vestică având
anul 2004 au devenit oraşe, numai Flămânzi
prezintă o situaţie demografică pozitivă,
celelalte comune Bucecea şi Ştefăneşti
prezentând probleme din punct de vedere
demografic.
Se observă câteva disparităţi teritoriale din
punct de vedere demografic, astfel încât partea
estică, sud-estică şi nord-estică prezintă

12
o populaţie mai tânără. Factorii care au precarităţi demografice numeroase, în timp ce

o 0
determinat aceste aspecte sunt natalitatea comunele din proximitatea municipiilor sunt

j.r /2
scăzută, mortalitatea în continuă creştere, favorizate, având creşteri demografice, populaţie

lu . 2
emigraţiile într-un număr masiv, mai ales a tânără datorându-se situaţiei economice şi
populaţiei feminine, imigrări ale populaţiei avantajelor oferite de municipiu (posibilitatea

-c nr
vârstnice în arealele natale, nivelul de trai unui loc de muncă în apropierea zonei reşedinţă,

ad I,
scăzut. De asemenea dintre comunele care în numărul emigrărilor fiind mai redus).

ac V
is. N.
ns A
ce S
po SI
na N
ia CE
ph O
ra P
og NA
:// IA
tp PH
ge
RA
G
EO

ht
G

Fig. 5 Tipuri de spaţii rurale demografice în judeţul Botoşani

Următoarele analize cartografice vor (populaţie îmbătrînită, emigrări masive,

evidenţia zonele rurale vulnerabile, fiind persoane fără studii, natalitate scăzută, populaţie
sintetizaţi mai mulţi indicatori demografici care feminină în scădere, dar şi o populaţie totală
să evidenţieze comunele cu precarităţi majore mică) şi comunele care prezintă doar anumite

99
 Maria-Simona Cuciureanu

disfuncţionalităţi precum emigrări masive sau
persoae fără studii etc.
Prima analiză cartografică sintetitizată a
calculat 16 indicatori şi a avut ca scop
evidenţierea riscurilor demografice în funcţie de
gen, feminin şi masculin. Astfel se evidenţiază o
singură comună care prezintă un risc scăzut al
populaţiei (Flămânzi), însă majoritatea spaţiilor
rurale se confruntă cu o îmbătrânirea populaţiie
Curteşti, Corni) şi cu spaţii rurale slab populate,
cu populaţie îmbătrânită şi mortalitate ridicată
(Hudeşti, Suharău, Manoleasa, Coţuşca).
Ultimile spaţii menţionate sunt cele mai
vulnerabile, un număr de 10 comune
confruntându-se cu asemenea problem
demografice. În ceea ce priveşte populaţia
feminină şi cea masculină nu există diferenţe
majore, deoarece prezintă riscuri pentru ambele

12
şi mortaliatte scăzută (25 comune) şi mortalitate genuri, mai ales că predomină o populaţie

o 0
ridicată (22 comune). De asemenea sunt câteva îmbătrânită şi mortalitatea este ridicată, numai

j.r /2
comune cu o populaţie îmbătrânită (Mihăileni, câteva comune se remarcă cu o populaţie

lu . 2
Copălău, Corlăteni), cu o populaţie feminină feminină tânără şi natalitate ridicată (4 comune).

-c nr
tânără şi natalitate ridicată (Vorona, Frumuşica,

ad I,
ac V
is. N.
ns A
ce S
po SI
na N
ia CE
ph O
ra P
og NA
:// IA
tp PH
ge
RA
G
EO

ht
G

Fig. 6 Tipuri de spaţii rurale demografice în judeţul Botoşani

Următoarea analiză a clasificării ierhic risc demografic ridicat, 27 comune, care au un

ascendente a utilizat 19 indicatori şi a avut ca număr inferior faţă de media judeţului pentru
scop să evidenţieze corelaţia spaţiilor rurale populaţie, natalitate, imigranţi, populaţie cu
vulnerabile cu nivelul studiilor sau al studii sau salariaţi (Prăjeni, Ripiceni,
salariaţilor. Astfel se evidenţiază clasa cu un Vlăsineşti), urmând apoi clasa cu o populaţie

100
 CLASIFICAREA SPAŢIILOR RURALE ÎN FUNCŢIE DE RISCURILE DEMOGRAFICE. STUDIU DE CAZ JUDEŢUL BOTOŞANI

vârstnică şi studii gimnaziale şi profesionale ( demografice, predominand populaţia cu studii

Mihăileni, Tudora, Bucecea, Santa Mare), apoi
comune slab populate, îmbătrânite şi fără studii
(Rădăuţi-Prut, Manoleasa, Criteşti, Vârfu
Câmpului).
De asemenea sunt câteva comune care
prezintă un risc scăzut demografic, având o
populaţie cu studii profesionale (Frumuşica,
Vorona, Mihai Eminescu) şi comune dens
gimnaziale şi profesionale, ceea ce accentuează
riscurile la care este expus spaţiul rural din
judeţl Botoşani deoarece nivelul de trai este
scăzut, confortul tehnico-edilitar al populaţiei
este insuficient adaptat normelor europene etc.
Există o diferenţă semenificativă la nivel
judeţean în ceea ce priveşte studiile populaţiei
sau numărul salariaţilor, numărul acestora fiind

12
populate fără risc demografic (Flămânzi). Se direct influenţat de pregătirea populaţiei.

o 0
observă că predomină comunele cu precarităţi

j.r /2
lu . 2
-c nr
ad I,
ac V
is. N.
ns A
ce S
po SI
na N
ia CE
ph O
ra P
og NA
:// IA
tp PH
ge
RA
G
EO

ht
G

Fig. 7 Tipuri de spaţii rurale demografice în judeţul Botoşani

Ultima analiză cartografică a cacuat 12 feminină fertilă, populaţia tânără, adultă,

indicatori, fiind o sinteză a variabilelor mai vârstnică, analfetţii şi salariaţii. Astfel că
importante identificate în analizele anterioare. majoritatea comunelor se reamrcă cu un risc
Astfel au fost calculaţi indicatorii: populaţia ridicat al populaţiei, având o populaţie
totală, natalitatea, mortalitatea, populaţia îmbătrânită şi mortalitatea în creştere. Un

101
 Maria-Simona Cuciureanu

număr redus de spaţii rurale prezintă un risc disparităţile şi riscurile demografice scot în
scăzut (Flămânzi) sau au o natalitate ridicată evidenţă sărăcia din judeţul Botoşani.
(Mihăileni, Copălău, Vărfu Câmpului).
Astfel spaţiul rural din judeţul Botoşani se Bibliografie
confruntă cu o populaţie mică, îmbătrânită şi o
mortalitate în continuă creştere. Vulnerabilitatea [1] DEFOUR D., BOUCHER I.L., (1977)
sa se identifică în toate analizele cartografice, Sistematizarea localităţilor rurale, Editura
fiind evidenţiate aceleaşi probleme ale spaţiului Ceres;
[2] DONA, I., ( 2003) Note de curs, 2002/2003,
rurale din punct de vedere demografic. Spaţiile

12
USAMV-Bucureşti;
rurale se clasifică în arealul studiat în funcţie de

o 0
[3] ERDELI G., DUMITRACHE L., (2009)
riscurile demografice deoarece sunt spaţii care

j.r /2
Geografia populaţiei mondiale, Editura
prezintă doar o vulnerabilitate, însă sunt altele

lu . 2
Universitară, Bucureşti;
care prezintă un risc ridicat şi progresiv sau cele [4] IAŢU C., (2006) Demographie et geographie

-c nr
care nu prezintă riscuri demografice. du travail en Roumanie postdecembriste,
Editura Sedcom Libris, Iaşi;

ad I,
[5] ISTRATE M., (2008) Relaţiile urban-rural în

ac V
4. Concluzii Moldova în perioada contemporană, Editura
Disparităţile demografice din spaţiul rural

is. N.
Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi;
al judeţului Botoşani sunt evidenţiate prin
ns A [6] MIFTODE V., (1978) Migraţiile şi
utilizarea indicatorilor demografici şi prin dezvoltarea urbană – o analiză istorică şi
analiză sintetică care scot în evidenţă riscurile prospectiva a rural-urbanului, Editura
ce S
po SI

demografice ale fiecărei comune. Junimea, Iaşi;

Vulnerabilitatea demografică a spaţiului rural [7] NICULUI C., (1990) Satul românesc în
na N

din judeţul Botoşani poate avea ca factori perspectiva dezvoltării teritoriale -

ia CE

contribuţie la o metodologie de cercetare,

nivelul economic şi dezvoltarea redusă.
Editura Tipografia Ploieşti-Prahova;
ph O

Clasificarea spaţiilor rurale efectuată în [8] NIMIGEANU V., Probleme geografice ale
ra P

acest studiu numai din punct de vedere gospodăririi comuanle în România, Iaşi, 1995;
og NA

demografic a evidenţiat decalajele la nivel [9] PITIE J., L’exode rural, Centre de
teritorial, fiind spaţii cu o creştere demografică Geographie Humaine et Sociale, Universite de
mică, un număr ridicat al emigranţilor, al Poitiers;
:// IA

imigranţilor, o îmbătrânire accentuată, [10] REY V., GROZA O., IANOŞ I.,
tp PH

fertilitatea scăzută, natalitatea ridicată în unele PĂTROESCU M., (2006) Atlasul României,
Editura Enciclopedia Rao, Bucureşti;
ge

spaţii, un nivel al studiilor redus şi spaţii rurale

RA

[11] STAŞAC M., (2007) Spatial distribution of

cu un număr redus de angajaţi. the rural setlements from the hydrographic
Analiza demografică a spaţiului rural va fi
G

Basin of Crisul Negru River, Volumul Rural

aprofundată într-un studiu în care vor fi space and local development, coordonatori
EO

ht

efectuate corelaţii cu date economice şi despre Surd V şi Zotic V, Editura Presa Universitară
devoltarea rurală pentru a putea fi observat dacă Clujeană;
G

riscurile demografice dn spaţiul rural [12] http://www.insse.ro

influenţează dezvoltarea rurală şi pătrunderea [13] http://grasland.script.univ-paris-diderot.fr/
[14] http://www.mdrl.ro/_documente/atlas/atlas.htm
inovaţiei. Într-o etapă incipientă se consideră că

102