ring. Traian Gramescu Instat ring. Laurentiu Slatineanu Poitehnie Dr. ing. Octavian Pruteanu Iasi Dr. ing, Alexandru Marin Insta Poltehnic Chisinau TEHNOLOGII DE DANTURARE A ROTILOR DINTATE Manual de proiectare Aprobat de Comisa de teri Sint 1! Invtamintull at Repubick Mokdove CHISINAU Edita UNIVERSITAS 1993i ce tempi oe cute stiomesenee: rh eee Sg Shh roe Sere asain mine i Teed din fava do prolectare, spacialistul txebule ‘54 adopte.anutite mioari cu peivire 1a binetea unek Hiabilitati ridioate a sngrenaje~ Jor prolectate. Pornira de Ia slogeres ‘sonecta Anaterialelor, proiectantul treble 28 wcpee solutii ‘constiustive ale angrenajelor care sf oat fi reallzato in comitit edt mal soonamies dst situa ind Lips an geistenta anumitor maginl de danturat hotardgte. ipl oe renejului foloait. 1n aatfel de aituat tir se 2 Junge la un compreni intre solupia tohndcd op Tine gl con ecomemied. Eiteratura de dpeclalitate prezinta di- ferite mode privind alculul gecnetsie ai do reristenta al angeenajelor. Se pine preblegt co Prolectantal of alopee mtadsioytite de calcul Sn concordant cu reconmndirt io 199 care cone! era ca bacd Ge calcul angeenmyul reel Pelwiad astfel problema proiectarii constructive, oe rate ectrhide cd srorile de fabricate all 2e- {lor din angrensj, alatuel de erotils do ments He gi do deformatiile din capa furctionasliy ‘or influenfa mult portanta danturis ‘Se poate apecia c§ problems calitayii gi preciziel geomtrice a rof{lor dintave rane fectorul principal care a inpus desvaltarca peor oedeclor de preluccare ¢l saplicit a sculeler de letra va dispocitiveler i veritionorelor oe tpesare. Duck prociaia rotflor este saazutl, fot WWotiliate provedee de danturace pein copiers sau pein deformare plastiok la cad Sau ta eco, Tn cazul prectiei de serie mate, rea: Lisarea concamitants a ine. precizii gl 4 drei Drocictivieayi ridioate a inus ca prelucrares A be inn 0. rae 8 [38 oe execute pe magint opocinliaate, ca tran ect pl a8. ‘fer intaroperatlonal auterat.Prolucrareadanturii rofilor diferivalor angrenaje procints & saris inttengi de portico Iaeitay gonecate factor! ow ar fit forma Gauplend a Flareurilor, condifiile de precisie Giitnsionnia gide for a disfilor eta. Drepe lummare, provesele de danturare sine realizate in ed oblige ou echpanent tetnologic specialzat. ‘pentru citiaeres uel peecisii Fidleate, ‘up operatic de danturare (prin frezare sa Taboeare)tmmeasd operatic funisare: gever Trey mulare (ln piceeleaetratate termi) ea ‘ctifioare, mesare (la rorile tratate tenric) ‘Plecind de la faptal ca Literatura do thie Sparitla uel astfol a lucrass. ‘atoril gras, strait ca ioraren constitule o eintort a informtiilor proventie Ginearglie telmios ale mginllor specializate froduseds dlferite fmm, din. indrwmre penta Eure, dar gi din uncle corcetar peeprll. ‘uel, Sind sa cnelderat pean 8 {char pentru piste notajiilor firwelor SE Sega ielogertt mal ugonre a rotiuntlor, Sunt abondate pecblamle do calcul al reglajulul ‘sistant tehnologic de danturare, ‘Rapti de reglare.prepeluveiod » mapinilor do SGoturac, doscrierer accotoractivitagiefectar fesblame de contarsre.tn forma actual, lucrares Rcaipine referiri ia oarattite de finisare gi { petdaize a danturil, acestaa ar putea const ‘Gis chiectal unai vidéar sanual de prolectare. 1.3. Hlemnte peineipale alo anscenaje- 1.4. Elem ginerale prvi angcona- ze 1.5, Hdificarea danturki (cori jarea ig, ELIE dinate). 6, Prelucraree aanturi. prin agehier ST Naebeate “Stee Le Hat Stilizsts pentew opt dinate. 2.2. Sanitabieate gi meta de semifa~ bears. 2.2, Prolucraren moanick a snlfatei~” cstelor a 23. Dispositive de priniere a i indore semifate 3.1, Date slo. priv larea ea eran senifabrlestalor. 5 sa, SE ue a oo Bese rrmer or 2 Se 2 Bees ee ete eee len sae 3.5. Bapintive pentza_mapia-inetée feiseite Ts inter dar ae 4, Protucraren dantarid 4 = rofilor ciin eo etcraren cx fave dine disc gi degot 4.2, Frliczaren ou freze mle4.3, Mortezarea cu auton cuitelor 4.5. Probedoe conexe cou ma. pin xo conta . 44, Prelusraren cu ajutorul cufitelor’ plndite de prelocrare @ Santaril Eilinirice, 5. Donturarea rofilor cones ex inti rept gi ‘eel img Sc hrelucrarea donturl pein copiere | 5.2! prelucrarea prin ostogolire a Santuril robiior conioo. - 66. vanturaren rofiler conioe cx dingi our CA Banturanes rofitor Gnare de oer. 6.2, Presaran danturis ‘lelolaa (eloia) conice ou ding” in ae do epi- pein precede 6.3. Frevanen daniurii eloide prin me ‘oan Geel e 6.4, Prelucraren danturii ciclopaloide 6615, Prelucrares danturii conice in arc’ Ge ovoivents (palais) 7. Danturarea rotlor mleate. {Tie Tipuel ae angrenaje mbleate TR. panturaren rebLlor Sgronajele siapler. 1 TALL ‘msleate din an ‘din. sngcenajele Yong GREE * (ERIVIO ENEME GaMERICE ALE ‘BAUR. Sinboluri do bask (confoum SMS 915/1-61) a = distanga dintre axe 5 = lahises coraare’ dingor © = jemul In capul dintolat i> dlamctrat'd® divisare (far8 alt incioe sau ox indicts 12) hh Sislpimea dintolul (dae8 are indice ae refers ta un lent al dintelui) ‘P~raportal de teananitere = Joel dintre ding (este prewtoxt ou un indice) Smoaulul (peste #Y provtaut ur ins) ms aria (tn © > arcul dintetut 8 = coda dintetut {1S Faportal de angcenare yo vitor X= Goetletentt de deplasare (a profituy 2 pimaral se ding i Tplgimes cond ales de tesare (eta) R= iungina guoetatonrel come 41 = tnghial a presiene (ugha do angrenare) 18 thal de Snctinaro'a dintetay 5 = unghitl comlut de divizare’(dack eote previmut gi cu slice be seterd In ale hrs) . © grade de acoperive (este prevdaut cu indice) = pam anghaedar i —"inghiut de oscilare @ platoulu port-cusite (la © agin de danturat) © ~‘unghlul dlntetui (este provisut cu ince) = raga de curburd (a peofliuiaa) 4 = seniunghul areola aintelat 02 eiteca unghistaes * Notapiile folosite sint tn conforitate ex indicatiile din sms 313/1-61, SIRS 915/2-61, StRG 915/281, SUAS 9L5/4- 81, SAS 6048-80, STS 6B45-#7, SIRS 915/5-d1, SIMS 915/6-812 = unghiul dintre axe 12 curb airectonse 2m woe al robii 2 (roferitor 1a roate ca mamimil ool mal, aro do disji"ain angrens} so folocagte $1 mu demumirca Ge oarean") asterisc) - coafieient al unei maria, alta docit eplasaroa de profil sou tedificaren distanges dintce axe cop. 1. oammavgrr Gama ava Kopi EE ‘ST FABRICNREA ACESTORA, “7 ete tRUNSTE PUN roPT De, Transniteren migcarit de rotatie intr dol artori se posto ffecton’ in moduri diferite, “in functie de distanta dite rbot, de pooltia ‘9 srestora, do putenna Ceonanisi, Aetfel, pentru attor! eltuayl la distanys telaciv matt, migearen Ge zotatie se. tranmmite prin intermedial Lantetior pe Guelelor, in tinp oe pentru ator! amplasati La distante mie © vor folosi tranumisit prin frictlune sal ptin roti dintate, Sosrenajele au astdzi o larg raspindlre in oonstnuctia do ‘mginl, Flint folosite in aituatit extren de diverse, Bie aint intilnive in component cutillor de viteos, a redictoarelor, & sparatelor, utilnjelor tertile, mginiiorinelts ete, In ‘tapoct ci pezifia melor celor Gul vehi dinate, sngronajele pot fi cu axe cxplanare (diegiee in acelasi lan) Seu'cu ake nacplanare. ‘Din pein grips fae parts Ls eigeul toe, fangrenajele cilinirice (dispunind de axe paralele = figs 1.1.4 GUT-L,D) gh cole omige (ale caror aus fe interaactaess fig, Eh1,c)! tm Tindal angranajelor on axe nmcplannre sin cupeinse igrenajele cllinro-hipestoloidale gi cele como hiperboloidate. (Eig. Leled gi 1.1,0)- Aueenajole cllinice-Niperbotolcale sine ‘aunts “si angrenijo" olicoldale (dintre care taco parte si fangrenjel de" tip molo-rosta melenta), iar cele. Sonics * ‘ngrenaje hipoide. ‘act se iat in considerare sensurile de rotire alo color ona rob, ‘se deossbens angranaje extarioare (cid senate de rotatie sint diferite ) gf angrenaje interioate (£15. 1b) 1a care senmurile de rotatie aint ascleagiin, afara angrenajelor ageeziso ou 3s “Sulintica it cust ce Shhoey eal pee ts Uneaten ‘Sr soft" ntisculare (elipele, "oslo, entionsa ca evolventa poate fi considorata cao curb oscrisi do un PuncE Ay aparynind upei drepto be roster Soloste firs alunacare po tn core de Gamers’, (Fig. 1-2)~ 1.2, LONE PRINCIPALE ALE AVCHD CTEIORICE Diferitele elemente specitice ansrenajelor cllindrice aint —— definite in exdcul unor standarde: STAS 821-82, SIRS 915/1-01, ‘SMS 915/281, TAS 915/S-81~ pllncipalele eleate ale featula’ pot {1 conaiderate trmitoarele (Gig. 1-3} ~' Cereal de divizare este cero pe ccare peal gi tnghinl de angrenare ale ete inde ‘sin egal pa gh fy, tovsimtie wal = cae di ToebogoLige (eau cereal Ehautitaan " ““peimitiy emte coral care se rostagolegte ck alueante po corel de rostgolire afer ot comjugay Sect & ky de awn Eig 1h ake eae {close pene ebinetta welvanels ami cnte “dimeamgadintse dows flan moloage sicuata pe ascal up cu te divisare, ts rowtayate Shou gt Saco mcf peocsata fzenaisy Goma arkalys ile SIS kak prin po be inl tape oc lm este raportal, expinat in wilinetsi, intro rae st mara Tore oath dint ciliniiot cu ding drop, unoie stew pot dsteminte Soapstone relat lice" bitin copula dinceat hy = my 2 Hitine iftelah S azseh Sibeiace Misesels Agere! Sn mt Ign shee a wistulo, Secciaca contrul 0, ab rot it (Linia punctata) pent wn oxen desman Srreste nisesura rot iron eel pinta cx ugha» in jamal Pinctulul Fran uum satieily digi color dot roti trae X'rmint Sn contact, fag comaenst do impalitacen b> es “rtzvoit soll note tebe aa Thain oelnge 1b featorita ipegalltatltuherlier de inelinace ale bls sgrenajln wa nimeasangennje plana In pls Tumis a intecterantel Ia prelicraree dintre "Sault of ‘are in procaaul dantarasl i Stunel cin profilul vectiliniy al cramallerel generataace Guorenad ab "oeraal de bead al ropii, semultind un picior ‘mibthlat al dented, pare stunci cide sim comlat de xostagolixe (prinitiv). 1.6: PRELICRARE ORME PRIN ASCHTERE entra cbtinerea danturii cilindrice, diferitele prasadee de prolucrare (ot fi incluse intrvune dln umitoarele oul “a, Procadee de prelucrare prin cxpiere, in carul cBrora, cel mai isan, proffiul golults dintre dint rot corespunde Siero ammitd Sectlune, cu peofilalsculed. Fes parte din {aoeasta categorie procescele de fresare cu frozA disc mal, 'b mmsine ucilizate sol Se Cite 1s” freve; Ue nesplonst este inel gh exitenga unor setorl ‘ie Fe do frove dice medal, conform standaselor din unele Girl~ itt oF ath tr 2 rovizia de prolurare eats sess (oe bin dant acd ror precisie coreopunde, in greral, clatelor nama [nctnditii aicoshite ac pot Tonlszs soli dintato in clagole 6-3 & previtie StS), datoriea, pe de o parte, erorilor introates (& Gopal divigor, ar pe de sith purée, dbtarita exorii gonerate 2 protiiul trevei dise (mentionim o8 profilul unet freve disc Standardisate este ‘cel covect mal pentru naagral mini de Zing din intermniul pentru care esto recamndté freza, orioe Snigurtare de La acess mane minin gerind o aeatere de profil Go valanre nai mre). Une indicatit privipd alegerea metodo Go prelucrare gia ecules adecvate sint copeinoe in tabelUl 41. fa prelucrased de Gogrogarese pot utiliza gi freze dive disme con ego ind de taiguri rectilint, cu placute aplicate, din ojel rapid ‘au din carturi metalice, Ponunu orlentarea gi flxares frozelor diac wel, slat uti Lizate doen, pene, inele distargiore, piulite,guriburl de pobilisare a dormarilor’ in arbocele principal al magini de reset. "ca magini-wnelte , o« foloceae in mel frecvent waginilo do recat universale, (de fresat co ax orizontal au Yor~ ial, mginilo a Tateat do acularsey exist ined pocibi~ Hestéa'Geilizheii waar magini de frezat™ pein’ restogolire ce oe mt den see pci ms Ss sh tas re re go ies Ge a hs eg a DA caasareanmes a en ln ates ea, pat cr nenticnate Hor, 8s impure =i sninieces to sueaed as co sai CSL eles pee PSone Seta 6 nr EE reininy ay eters teppei me tin PSST aa eas ecm mae Din figura 4,5 s0 cbearvs totdata dispunezes woot 1eogi- tuatinale a mginil de fresat intswo pocifie inclingeas carecte: ‘leat de asemenen prin ugh. hatguranea tint sen Eabel~ ‘atta are loc pentero cuplace s capulaldivitoe Ia genalie avane lengitudinal al seal, maginli do frezat, folosint o Siad'or toll Ge schinb. Bin punctal He vedore al reilarii tehno= {ogiee, se inpane doteranaten ramrelcr do ding ale rofilor de 2cine'n gi Beastie! uipit at fie indoplinita relatias B= ip /P, 42) in care i este caracteriat ica capa divizoc, p,~ peau gurer inhnL condocttor al mee, py -paoul elicel corespansdtoare ro- ‘de obit Sie os eeu folosirii wel. Lire cu patra roti de schinb (AB, v0), va fi nessoaat dnterninaten mmzeloc a dish ale amsto™ Son tapoctul AB insesisiese pean (A) (C/D)~ QPrat Gatien Find, slegorod fzoze! diac oodul, dintre oole standnndlaata, oe va efeoton pentru runanul reat de dintt 2, SPER tunica de dings 5, a dabacit Inlocuitoaret 2/ooe's 43) (a, se va stabi pein rotunjiron in mls a ramirulut obit Pee a ces tte a Stlncinaiete problew tehnologice care trebute rezolvate 1a prelusrares dantusil eilindrioe et ajutorul frezei diss aedal Pitta) stabilivea mginiicuelts, alegoren sculel agchietoare; by Siabhtises slut Ge orientare ql Eoare « sculel gi « sea visatAtaly e) daterainaroa, rama de treoork neceaassy stablliges valorLi aiineiniy de agchiero, »valoris avansulut do SERS tdeet periferice a ule d) caloulul waratieis BPE Soca Votiior de chun ale Lirei, incLinaroa mse. 1on— ‘Sleunaie ia. uhint fla prelocraren rottior cu dings tne Satis 1) achiund ce caracter practic legate de Feslazea eoulel TUdenditeta do Tuc gi inifieres,peelucrarii prcprsisise (oplarea pozttiet frezeé dic pentru valontea peestabilita a a= dineimii de agchiere, trecarea preprineziea a golslui dintre doi in, eves insta a fete Geol taelonty rovenises fn pouivia inigiala, divisarca cu un dinte gl aga mai departe in'casul valorilor relativ tart ale maulufal, pretacrarcs se pnt wfoein in fae atincta, tb apogne, hentia, 4.1.2, preluerarea cu freae deget mol 1a prolueraras danturii ei- Linaice drepte (fig. 4.6), In m= ro parte tam valabile unole’ a= Elemeti dela prelucarea ou rege disc modal. Disicultayile de Fo, procul 9 agpecte privind rh Gldltatea sealed, Linitenss poet Dilitatile de folosize a tezel get edly acestea Find utili~ SaBile pectin mule n> 12 am, Provole degoe medal (fig. 4-7) se proiscteaca ql oe construlose ier fina Rail ee Singiy acere™ Tuors “permite "© Sregtare epeecisied So peels Y ov ' — ' En 1See cae wis fie, nc carvan: g(t ese dem tes ee SG oi here ackieeioniat ae Sra eee rain St ene, Se Siete ay ee oe Se 80> prelucrares danturii cilindrice incLinate, oa gi in ct~ sey Gaerne si re ae a ee See ee eran ee SoA aaa ction lle ‘Seienga “este cer ‘Begin 2 v, ta af ners “ain” daa plese prelucrate’eeparat. De Fenticeat este formreny 1a Rill virfului Weal, Gin ‘flane interior ascor Sie, flaneut exterioe re- Soilind rounjity peteu a ES totupl posit meena fea, so efmcteash o Brel crate’ suplisertara, de ro- fun iiterior, la. anbele TOfL oo timmass of angrono™ Sec figs 428 Jo in canal Eoturifoe in ogi ws does thee adie cbtineron dit Bisse “sparatessingurul rose ‘cave poate fi uli= zat oote pretucraren ca freza deget wedil (unmet de aceoagi rotunjire, pein fresare, a flanorflor intersoare) aimigini-uelte, so foloseee mginite de frevat universa~ 1e, de saularicy cu ax vertical, mint lo do Eresat spociatveata (pentru eb inoroa danturiior in V4 94 ¥)7 exists gt pooibilie ten folomirit magiatlor de frvoat prin restgotice, tunel in acostea sint echipate ce aceseoriloace penne ati preli rarea daiturll “interionre, cit gia clei ‘exterioare (Bs. 4.5) ‘o vodre slaplitiosta » maginii de feerat dantura cilin- rica inv, 2 sou, co ajitorul frevelor daget medal este pre ‘entata in figura #210- . yt SOS 4.1.3, Polosinea capului divizor Prelucrarea succesivd a golurilor dintre dini, in cazul procedeolor de cbtinere a danturit prin copiere, face neceaat’ {olecirea digpoaitivulul mumit. "cap divisor") exista Giferite Gonstructli de astfel de dispositive, con mi rleplndita fin ‘inca aces copula divisor eniversal ov dasourt (fig. tell gc fig. 4-12). etal in Tegaturs cu eoluystle constructive "gi utilizares Sopstelor divisoare pot tL GAaite in lucrariie (21, [2], {is}. in cole ce urmass, oe HL prezentate “auscint door tele eapecte privind ‘vizarea, Tesnei cin mumizal de dings! ab rojii de" preluorat ote un divisor al funinulu Go gaunt do pe dlacul divizor Day (fige 4,11), se folosegte divizarea directs, rotindicse ar défelo de divizire 1 (figr 4-12), inpreunt ca’ Sanlfabrieatalim (oriontat gi faa Shere virftrt aa Stree mri uni pariiva discalul Gh arborele de aivl= folosind an eu de stesso nite ES pA sthstunarngii tan aman sae tnt al tuenlla ot lane (oem kai niet sopra grunt sah eet Aiea Sa cree adi Set eee si eo ita hte aie a sparen cdot patties ae oe sama ite oe: aR A a, ae elie dee ETT nw epi le cid Sf er cee cnt ei he Sega etna mre Sits atta Seta Seamer ge eran SG, Sa alist eae Si heh siereeormatmmarenn 9, tee a eae Ee nia vt cen bone cee so Pe ene ee Seideae bry em mnt care hy actfol incit t fie indoplinita relatla: 51 utedatd, va £1 nocesard stabilizes rotor de schisb A gi Beau'hy B,C gi Dy care 9a corespurndt relagieit Ga (4.6) rod 2, > 2, in relatia anterloars oe va lua semal. plus (coea oe indeammd oS rotile A 31 B se vor rotl in acelagl sens, [fpunuinissee folceiren inet ross intermedlare), lar daca 2, < 2, ae vor utiliza dout ro{i Intermediare intre rotile Agi Be 4.1.4, Presaren cromlierelor © crumliera oo poate conser ca prowenind ints-o reat dings etic aod tn dam fear mae ta puelucrarc tanturi tei cromlicee co ator nei froze GLE (ou mnficnnst ch proilel motel eae dee an MAY vciventley racine fig, oid) eateteceoera ae Tutte ted separ clave a eode Lang) golaiut die~ EES dins (pinks migenre de sre tronaweren}? acts pan Shige Qicbisce ube dlagoaitive part selgicarer tel po silMeelativeadscate inte anno sate a place i semile= SEISGCia'imitorares coomlieeeor ov dings retimgls esfotogoc ine froze deget(acalolediapunind de ssemea, intro bocblune arial Se tr peofll rectilinu al pict motiee)s a micote necess’a folcelren disqositiveloranistite aiteryorr ‘pa peelucraren uni gol dntze dot dis, trebuve of alka tesla man mint Saab con [ao. Aosasts coplanar ponte £i Fealizatl, Geer, po Baza Lr Sica tlor de pe tanbursl afenent rotit inn peta acon fon gira Savana longitu etch poe ieeepe ek Gesit pent cremsore de nied lium gi oo peccizie sciaithe eet peelucraren ‘eamlierelor We petelsiemaicy 2c fetocoges un ‘cap divisor expat pe sos mgindl ql culst fa riba ce avons longitudinal, peln Ineermalal Wal Lise Gt Fogle shin. [a Sotinetaa diner drepti, deplazacea intexnitents a se soi oo va sameuta fe o distar{a Sela cr por Gramliorel Pr thea ete neceonrs peelucraren wer dingi inci La usp fr stat deplasren mse vo ofoctn co aaul fecal pyr a Siout vloae ae va calla ey ajotora celal Be cot © amamnon deplansre s0 va folosi atunoi cin eate poaibia fo rotire a mocoi mginii, fata de diroctia axel qumbalut de ‘svane longititinaly cu un Unghie Daca ined masa agin as poate fi rotita, atunel crevaltara go va dispune pe masa mint (om “en Intr-o poritie caracterisata printr-un oh fy fat de directa sel gurl do svane longitudinal, da deplsearen we vo fe a0) (4.9) (4.10) 4g fin caracterieticn ptr copa divizor, p= pase dltloe Stimaliecely p= Pest avon 2engtudingl eoel gl ~Tadnal roel cle mnivelel caput dlvisce- Inpuntintu-so pontra a, 9 valoare oaeare, va fi necesara stabilivea umrelor de dink! ale ropilor dinate A, B,C 91 0 ay) 4.15, Mogi do agehiere: {In coea ce privesto adincinen de agchiere 1a folosirea fre 2elor dise mul, ve considera 8 penta madule aici (m= 6 mm) gi sistem teinolojice suficiont de rigide, degroqare se posts ‘Sectun intro singura trecero, entra node 6k Toy ee ten covert efectuarea deqrogaril in daut trooeri,, La prim ainel~ ims de chiere flind de 4, lar in con devs doin ao 0,7 din Valontea modululsi. Pentru mele mai paride 16 ney degeogares se va cnocuta in cout soa aa multe treveri ia net treveri do Finiaate, in tinp ce pentra > 40 nee ‘re foloet dean trevor! de i una ce Finisare,” fe isola 4.2 £9 int teat wots tented valorile avansuritor de lus gi cele ale vitezel do ta Holowires frecelor disc mail, iar tn tabolul 4-4" Pecemariiel utilizabile in caaul freselor deget di Alsat do prelucrare DPonkru trecer!ie de finieare va sven valor cuprinee intee 69) som.cmoncind viteza de agchiese v, in w/nin, torabia sculei se ‘va detemainn ov ajetorul Felatiel! 000+ ne TY robin) (4-12) nD © in amc eae a rts meUoura adaisibiLé a frezei po mpeatata de agozaro on trobu~ ie 08 dopagenoc OjSeeo1,2 amin aegregare 9h 0j2eo.0, oa, 1a Jitcmted de Finiears. Atve a prelucrarea ou feta ise ho EEL, cit 91 La folceizen freseior degot modal, co reccmands cay ‘Shwel cid este posinil, dagrogarea danturit i so ofectueze ct Trove dio tmdstalonate, al ciror coot acto wai reds. Pentru ‘Yelori mri ale modilelor, au fost de altfel. pose in practicd FProcedee mal predictive de dageogare pin arise gi/amu feecare Erle tilere, Zoloeinds-ae pentra acest ultim prosedau diferite thee de prelucraro, O variaita de urilizare 9 deus freze disc ‘ontru prelucraren do Gogrogare 9 danturii eilindrice poate £1 “hetfel cbeervats in Figura 4.14. “Pimpal de besa ge. determi cu ajueorul velajiel?| aye pipet i 67 vitor de aan, in mine (a een ea arse Tee enrmcaento gis 1,22 va ole eae aeie@o Wi #02) om Hh 1 id tga dined, Sn mia 9 ~ ante exterior ab 3 dl omens nee sls ao Spun, em lun PEGS me 2 imate dpe, 1, = 1/2 (1nd) ma La, ‘drepti (D = diamtnil moi al frezei, Fern tai tt tieak ge, cocemenaator far Se hathnne int igh i meee hem 070 ei pian ices hf Bolts Silo sling 4.1.6. Baegpla de preluerare ‘5 considers a £4 neoesaed stabilirea conti Lior de pret care a cantar wal atbore prevaaut ou danturd cilindrios de "| fini pine = 6; m= ¢ m6, Sahin rot 9» 20 Clas feist Pi, moa ellie 0g eat praia tert lt poate Siecle RSS, Rae4.2 PREMIER CU EEE MELE 4.201. Moun do baz Intro print aproximare, se ponte considera ot prolucrarea dnturli eilinirice ou ajutoral Preselar pelo simleaza condi~ {Hite Ge chicos a unit angrena} meleat; setces de. Tuer Rresentata in Figura 4115 araeh ined cd migearoa do rotafie a Hremi mle, esccista co migenres de vane im iiogul axel semifabricatie Tain conde la. moverialvsares uel ‘co angreneson ca rata 3b Tivind de = face cu © angronare sonta dingars-ceemliera, -proflial HYapeatai Gt dinte al ro4iL proto Crate so cine cao intagurdtenre focitiilor mcossive ale’ flanculul EEitelat cromlierel~ Profitut dine {lor cremllere! este deverinat do Edotenge La feeza mic a unor ding fo cirer Clancurl presintd un profi Teetilinia intrvo sectlane perperdi= (Slant pe dine. Ago can se poate cb Serve ih repreosntares schamtioa din Boue tio, fresa mele exoeuta 0 Inugonre Ge rotate (agearo principe 1) Jn jroo ley 3g Ep co setae oe rtegte In jurul one! propels Exdatanga wel corelajii intre turahia Freie! mele gilcos a sultabriostulul, covelatie in care Lata swiral de dingi as royil de peolucrat2y face ca e Potable of constituie in aoelagi timp gi 0 migeare de divizare, fepottan nero turatia n, 9 frezel mele gi turapia n, @ bonita Drlesbului va coresyunde lapel: -* (45) Xe e4ind mata do ing ale frezel wee, : ‘dior rofii smpioa cexisterga uel niseart de avons aad 2 Migcarca de tragic ‘extnatlerel do Soteringay npn te Sicettaten aratenarit oo {outs ge prelucraty are ee domaine, qatorita rtirii gi dis~ pet ellalntseotion fez ey fp cna peldrtit lor dinate co eingt deeptt tl eatia Soke Sckdtnt co smo mlgoare de reglaro gf msc migoare de Jucru, ta prelucrarea rotilor ou ding ineLinai, sanifabricatel tattle ah enocute o retire auplimetars, in raport. ct roca ele, in plus sa in mime, rofice a careh marist este direct Broporfionala cu unghiul de inslinare a dintlor. Aecagta ge (are suplinentaré se insiseara ou migoarea de divizare, datoriet Sttervontiet unui mecaninndiferentisi, existent in lagu eines mmtic al Mogini-ineite: in rest, peélucrarea are lee in acd entinga, ca gi 1a ebyinaroa rotor cu ding crepe, De subli= at ets atu “enatated aught anuite poli intre axle sculei gi eenifabriestului, panera a se ebfine fe Clinatia deetes gi profilol cormct al difpilor peelucrdyl. Cazecteral coftinay al agehierii’ (neonistind curse dé ove nize, care ar couluce la spariia not Capi neproductivi} ‘set~ (gu prelucrivil o preductiviate soperitard lel coveepune®= Uoare! altor peocadoe de abjinere a dantatii ellimiiees Conot = tle de asenenes aventaje aie acestui procedsa procizia ridiosta addivicaril gi objineren ami profil destal de constant pent ogi dingii Zoult peelucrate, Gr ajctorul unel teese mole conse teuite pentra tn abumit aodel gi pentru o anunita valence tte shiulut de prestune, pot fpreficrate dart elinirice gL co Eijate, {rd a or tine cont do tunerele de dingi ale accstora, fn geotraly utlltzaren frovslor mete pentru prelecrarea Toft lnjate cllindrice permite sbtinerea nel preci coresparad toate claselor 7.-,12 SINS gia unei ragpeltagi caracterlaate prin valorile 8, 6,..+12,4 jm, Folosises peiveipiuiul freaks El conde in dparitiny pe suprafeyele flaeurdier, a unot aa PeHtati a cAror iniigimt este co atit mi reais, cu cit int fal mici vitewn s, a avanaulul de Lucrs, diferente intze dane= aut exterior al Senifabricatulal gf alamerul cereulul de beck a acestula, pasul Frontal al daniels (rim) gi cu cit eint al tacl diometnt exterior D, al freset mlcy’ mira de dint. 2, Sf font mie eh amet oe soatogtivo a Toh de pels” ‘Se menticneaca existent mai miltor variante de prelucrare, Sn raport of mol de venltsare's migeitit Go avans! (Gu avane anda (ig, 416, a) este cen val Faepindlt terizeacd prin siapiitaten roglarity dat ea cundice lao valonse tei mie a dutatel prelucrari $1 contribuie Lao ulate neni: fort a frczei, fiind afectati eu precadere dingit agehietor] din portinen mijlocie a freasi; by Presaren ca avane faialca ‘ial (fig. 416, b) presupine seal caren wei curse iniviale de itrunere cio vitezs de ava, roglats i 0 independ ‘Hlooneribuind aetfel lao micgotare a curatelprolocratiiz &) Fresaren ci avana presresiv {fig. 4.16, c) ine folosires {hel magini-unelte alopurind de comanda sdaptivi astfelancit ‘aloares vitese! migeSFil de avons axial o,'si fio in corelatle (3 valonres sdincinti de agchiere gi lucrinki~se, ca state,4.2.2. seule In ccnformitato cu cole arstate in sibeapitolul anterioe se ponte considera cd tesa mele Tepresinta un guru mele, ee in 1 sceu cenferit proprietagi agchictoare, prin practicum ccaalelor longitudinale de evacuare’» agchill&© (gohorinduvse ‘oviteod de avane variablla (find posibilA ment inerea constant forget de avana au a puterLi de ajehioro); a) Frezarea ‘Qvana pe diagonal (£15. 4-16, 6) Facute lao cmbinare a sven Sulu Sudal al frezel oho mlgcare de avane tangenjinl se inne Gistroasa astfel o uniformizare « usurll Trozel gt o creytere a iakititagis eouled. Se recemandd a fi aplicat’ in onal pro Suchiel de serie mare gin ganmval pentru cperajii de dearoga~ fe, Reclant o replare mi campless, prin punerea in funcfie $i ‘Pisterenpialulal magintisinelte, chiar gL pontea dantarh deep fej) Prosarea cu avons itemaitent. (fg. 416,017 Wchtpi caracteriaties o comitale deplasaren periodic’ a {revel (do enempls, La echiabaren semi fabrleatlol); manual sau fautamt (in fagura 4.16, e,flind reprezontate dout Limitatoare, pentru achinbares autamt 9 senulul mgoarii de avans interni~ Rint]. Unele dineze variantole de frezare nentionate, preci $1 ‘ltele, pot £i ick cbservate in figura #-20- ‘astfel auprafetele de degajare ale dintilor) gi prin detalonare (coos cova consis 1a aparitLa ungfurilor de agenare) «Cateye Cipuri constructive de fveze pele int preventate in figura 4.17. ‘Tinind coat de tedal de prelucrare finals a auprateyelor 6 ajezaro, se poate Vorb despre froze mele ou faery merece Citigate gf Ga Tlancurl rectifieste, in raport a tipal cone truetiv, se deceabeest a) freze mele moncblax, exeestate din fel. rapid b) frece mole damontabile, dist! din otel rapid, thyati pe cale mecanded; c) froze melo cu plicae din cars setalice Lipite sau fisate mcanic; d) feze eele membloc din Sarburi malice. Helou taoretie de btinere a spiel cores” Bnestone dingo agchitor pote fe Tap arm, evel ic sau cetvolut. 0 fread male dispune de‘un aingar nose (r= 1) sau de mal multe inceputurl. In Raminin int standardaate frozele mele monbloc ou in Snceput, penta prelucrarea ro~ GS eiGnatioe, cu mesial w= 1o1-20 om (STAS 3082/1-06) 93 fetes lncie ca! pleptent “dowontabilt gf ding de reazeny ou 26.0.20 tm (SIRS 11909-00). Claaele de procizie corespula= once tevelox sint My A,B, C31 Bs rescle mele pentru danturd inciinata eint do chicei cele folosite gf pentra prelucrarea dingilor dzopei. Atwei cind se fre prcblem cbtinerii weet daneuri caracterizate printro va~ Toure unghiulul de inclinare B mai mare de 20°, go roccmanst ‘Glosiven toe freze provieate au un con de atac {eon do angte= fare) o edrul presenta Conerituie Ia 9 dinimare a uzurii ea\- fpuilor Gintibr ce tau ouneact print cu materialul semifabrs— EERE iphiel cont do atae are valori de 20.--30", iar Shien cova ote = (Oybees0 9)" (ghd 1) Mail de stare, ca do altfel fi sone clicel frezei, oe stabilesc in ow * corelayie Gi ielimaren Hier rofl gh cu ovat =] er (eked Stat in . Stns migetrit de evane Tan "eene inves) ieeapta gi con de atac dispue do asmenea pe partes dreapt ‘Ocdnstrosyie spciald ce frezs mele, aosopeats stuck cir se inpure aconatisiren ojelurilor rapide, este aga ranita £5008 seEitgiiricetd (tig, l7yc). foonses lepuno do wm sau dou wiles glare dint! cuvinaifime diferita, aalgurindirse condiQis SE ioks sintare color den brogre, eelagl ip do frezl pa fe fr obilisat pentru etinerea dantirii (pentium 2 10 on = 200), Tot la prelucraren danturi ellin~ SiSoe doteriaae ecto vecamandnbila util izarea nei freze mele Ghclalvente, cu dingi peofllage in vaport cu Linia de angrenere fig. tinal. 4.2.2, Maginicunette oatizate intr-o gait larg sub aspect censtructiy gi di~ eneicnal, moglnilesigelte pantry prelucraren danturit Gili Gree ou frove mele pot fi clasificate umicind eriterii diver Ser hetfel, in roport co posifia avei sunifabricabslu, pot FL Snisinites‘a) migins orizontale; b) wagini verticale. Daca se in iE Gunsisecare mal de exsoutare 2 migearil de avons radial, Star aveat'a} nagint ia care avons) radial este executat de Yee cenifabricat; by megink invcazul cdrora evangul radial esto (Giscttat de etre frome, inknd cont de prezenta diferite- Aor subsnsambluri. de righdizare, so intLlneec: a) aagini cu sau {8r8 coloant de rigidizare (contrementart};_b)maqini Gu sat {84 travered de Figidicare. Gon mal mare rdspindiee nu cures Gitro maginile vortioale ds freast daiturs cu trove mols cu asd portsonifabiroat wil, dispunind de coloand gi de crew ‘ras op rigiisn, Uelo precrigilt de pects pein se {inule de frecat rol dinjate prin Tootogolise eine Guprine th Eas feet, OF Snes Pain resto owe {in cansi une magini vorticale, poste fi semalata existen fo uppl bathe 1 (ele. 619) pe ghidabele orisontate ale acestu Eb Hind deplasabit' uv supore 2 al meso! rotative 3. Coloana Delncipalé ¢dispune de ghisaje verticaic, pe care se doplaseast Stportil 5 at frese! mlz 6. Semifabricatsl'7 este fiat pe cor fal 6, acesta flint Imbilizat, 1a rim sayy la un capat pe ‘asa fotativé 3, iar In colalalt oepst in virfal wool popugi mo Bite 9. 0 colons secundard 10 eaigura coniii do Geplasare, be Ghldajele sate verticale, pentm papiga mbilh 9° Colours Sccundard 10 ponte fi deplasatay la uncle port do maginiy pe fsGeloagi ghichjo po care oe deplaseaes sporti 2 al moe! 5 iin coon co privogte schama cineraticd a unel magini de cost tip, se poate cbaorva eristonfa un moter elestile My cs ajutorul cardia sint antronate lanl clnmatic de ealizate 9 hnigearli principale gi lanjul de abjinsce a migedrii de ‘rontonsgolire (sespectiy de divizare) In lantul cinmatic al mised Elecotlecre pesto und oh de aca (a 3) mite eeglares vitevel migetril de zotatie a froasi mel Pem[gntel cinematic de rortoyolire trebule ot agiguce coii~ ite dhangreare nro senfabrieat a tema mete. fn oe el ert peevinit coo Litt cu fof de echinb (A, #1 B.), prin’ interment crore este posibLla cbjineren mumiruiul oo Engh din deoenah de cmmostie a votii ingate, intrucit 2a pre Goctarea roplior cllinarice cv dinki inelinat este necesara o mnigeare de Fotafio suplimentard, in lanl cinentic de rotoge™ Tide este prevasut un mecanion digerentiat (Of), pas in func {une cu ajutorul une! ramurt euplinentare, ce please din lanl Elttratic de avane (antsenat de rotors) M.). Asoaota rama eo plimntara dispup eo liza ale ciel foji de echisb (Ru iy ge aleg Pinan cont Ge unghial de isclimre a dinteli. Fegan ‘angutat einamatie pent cbineren nai orunie veto theo vay rin we ce atonal wt Sanlen €; dlspantnd jo electrenmgnetioe. “hvaheul Cangenglal se ioe cu autorul mokorutu My pein Intormodil wl iersor 17 peesenta Unak mecania cu ZOE ba ESI in else it toes coments on affonnl aad Ge Tacia al ayportslat meet rotative ao chine in mod indeponionty un potor hideaslic My achicooae ah Gnprona} plnlon-ersmliera, pentru ca apol, peinti-un mecanise Giabeplulita, oa a0 asigite deplasaren cu vitezd de avane de {fice superéuled meses Apreploren si retzayerea rapid = ports mesel rotative por flv enmmitate cu ajutorul tk motor Riseaulie suplinear, neveprosentat in Figur “in producti in serie i in mst asigurarea noi preli ceraet introun togin manlastomat 9 Foou neoosara existent uDE lela de luce peagambile in peincipiu cu ajutoral wai ‘Hetan dlepanind ‘de Lintatoare de urea. Aejienaces de o8tr UUnianrele de eet une etcoiprerpttore atlasate in Shieultole electrice ale maginil pemite meerialearea inet i luni do Tocrs diverse. rgpresastare a wora dintre clolurile Gt'ioere genticablle la proticrares cu ajutorul frezelor mele oellor dingate cllinitiee poate fi cbeervatA in figura 4.20. 4, Ragimiri de agchiere Stabilires wor regimiri rationale de agchiere la preli~ caren tohilor dinate cllinscice folosind feeze mele vies Slegerea unor valor adacvate ale avansului de ucts 8 gi vite~ Sele agchiere vj se va timal, ca atare, cbfinerea une! pro Gecivititi mine a preluorseil gl o mininisare a cheltuietiior Srtabricatios Considarente legate do cbjinerea unei productivi- ‘fi mari cond ta conlusia utilizArii wor valori maine ale fvanculul s gi vitecel v. ia frezaren de Gogropare, deci avant ind mae umiregte gi reniizarea uned rageitati cksute 9 mr prafofei preluctate, aincimea de agchlere gi de fae rund do ecu stables iru cort. de dimesioniie dg lior de Higiditates sistema tetnologic af de piteren mgintt-uncite Ine cbignlt, prelucraren feom oxnouta ints=> singura trocere, dat clemnte privimn rigidleater sistemtal {ehnlogic sau inguficlenta puters a maginti-unelte pot condoce 4a Fecomarsarea Utilsseli a doa ani tei tiacerl, upelo infor= ‘mii in acest sane fiiod proseneata in tabelul 4.6. Se obs i'cs valoarea avangulul vadial sh fle de circe I/Is.-1/4 din Valoecon svanului axial, ‘Abunei cind conditiile de lucrs fac neoosase dou teeseri 1a trezaren de degroqare, oe secamanh ce milneima Ge agchiere 8 fie, pentru prime trecare, de Ijdem a foind moduli), ae Dente cla dena aun, de 0,7 Yn tabelut 4.7 aint cupeinge date privied rogimurile de agchiere la prelocraren rolilor dinate clfundrice pe mginicte hele de dimensiant jedisy iar in taboiul 4.8- pentry mini holte greles Usurm frezelor mele ia os precdete aspectal nor {afete apanite pe suprateyele de agocare ale dingilcry valerie Hosmafiite ale uairll sasieibile n frevelor mele slit date in Sabet 4.5. a