Mărturisirile unui popă...

„Ăsta e titlu de papaparazzi și nu de postare reală, însă împărtășesc cu voi din experienta de 2 ani de
preoție pe care o am. Mulți foști prieteni spuneau că a fi popă e meserie adevărată. Și de atunci am
avut dorința de a împărtăși cu voi experiențele acestei "meserii barosane".

Știi cum e să te pui sa dormi și să nu poți?

Știi cum e să te pui sa mănânci și să nu poți?

Știi cum e să stai in fata Sf. Mese și să vrei să termini din potir "pita cu ghin" dar nu poți înghiți un
strop?

Sti cum e sa te grabesti sa ajungi la vreun fiu/fiica duhovniceasca aflata pe moarte si sa fi oprit pe
strada de cineva care are nevoie de sfaturi, iar tu sa fi obligat sa alegi intre cei doi?

Sti cum e sa mergi pe strada si sa fii huiduit sau scuipat de cei care alegand sa slujeasca stapanitorului
acestei lumi, s-au lasat smintiti de progresistii ce se inmultesc pe zi ce trece?

Sti cum e sa slujesti in seara de anul nou si sa nu poti inchina un pahar de vin cu credinciosii sau
familia, fiindca in dimineata urmatoare slujesti liturghia?

Sti cum e sa intri in altar, Sfanta Sfintelor, si sa te gandesti daca esti vrednic de a primi pe insusi
Hristos la Sfanta Impartasanie?

Știi cum e să asculti 50 oameni in 6 ore si sa ajungi acasă plângând pentru greselile lor? Sau Pentru că
nu pot să se ridice?

Știi cum e să nu ai timp să îți suni/vizitezi rudele pentru că singurul timp liber e cand te odihnesti?

Știi cum e să mergi la înmormântări și să nu poți să îți ascunzi plânsul?

Știi cum e ca să nu ai timp de familie?

Știi cum e ca să nu ai program fix? Sa ai program de ambulantier dar sa fi platit cu sfert de norma?

Știi cum e să nu ai concediu?

Știi cum e să nu ai voie să tii telefonul inchis?

Știi cum e să nu ai prieteni pentru ca in weekend nu esti liber?

Știi cum e să stai 10 ore in picioare fara sa te pui jos/ sa te miști?

Știi cum e să stii ca sotul isi înșeală sotia ( sau invers) iar tu sa nu poti spune , și doar să ceri rabdare si
iertare?

Știi cum e să afli ca un copil e dependent de droguri/ tutun/ pornografie de la 10 ani, iar viata lui e in
mainile tale? Tu stii dar nu poți spune nimanui?

Știi cum e să primesti intrebari dar sa nu ai răspunsuri? Sa ti se ceară sfaturi dar sa nu Ai?

Să se increada omul in tine iar tu sa cazi pentru ca om esti si tu?

Să iti pună toti standarde inalte iar tu sa nu poti ajunge acolo sus?

Știi cum e să împărtășești un bolnav pe moarte care nu mai are nadejde?

Știi cum e să oferi lumina copilului sau omului bolnav de cancer?

Știi cum e să împărtășești un bolnav a cărui boala sa te imbolnaveasca si pe tine/ familia ta?

Știi cum e să fi lumina în întuneric?

Știi cum e să nu ai voie să plângi? Sa Nu ai voie să te plângi? Sa Nu tina nimeni cu tine?

Știi cum e să nu ai timp nici să mergi la mormântul parintilor tai?

Intrebarile si raspunsurile lor fac parte din experiența noastră, a popilor care umblam in mercedesuri,
și în haine de aur, a smecherilor care lucram doar Duminica si in rest dormim, a afaceristilor de
pomelnice si a mafiotilor de lumânări .

Cam Asta facem noi popii. Iar asta e experienta mea de începător, te invit si pe tine, prietene care te
crezi ofensat ca nu esti popă, SĂ IEI SALARIUL MEU PE O LUNA SI SA FACI CE FAC EU.

Asta nu o spun nici din mândrie, nici ca sa imi plângă cineva de mila. E o simpla confesiune a
gândurilor pe care unii dintre voi nu le cunoașteți. Nu așteptăm mai mult respect sau mulțumire ci
doar șă fim lăsați în pace să ne facem "meseria" cat de bine posibil.”

Andrei Maria Rosca