ELEMENTE DE FONETICĂ: VOCALE, SEMIVOCALE, CONSOANE; CORESPONDENȚA LITERĂ-SUNET.

DESPRE
”i” ȘOPTIT. DIFTONG, TRIFTONG, HIAT. DESPĂRȚIREA ÎN SILABE. ACCENTUL

FONETICA este o ramură a lingvisticii care studiază producerea, transmiterea, audiţia şi evoluţia sunetelor limbajului articulat. •

ALCĂTUIREA SILABEI • CONŢINE OBLIGATORIU O VOCALĂ • 

VOCALE ŞI SEMIVOCALE

• Vocalele (emise prin vibraţia clară a coardelor vocale): a, ă, î, (â), e, i, o, u, dintre care ultimele patru pot deveni semivocale dacă sunt
rostite împreună cu o altă vocală.

DESPĂRŢIREA CUVINTELOR ÎN SILABE(reguli şi exemple) V = vocală ; S = semivocală ; C = consoană • { V — CV }: toa - tă ;

sea - ra ; • { V — V } : po - e - zi - e ; a - u - ri - e ; • { S — CV } : doi - na ; mâi - ne ; • { V — S } : plo - uă ; jo - ia ;  • { VC — CV } :
şap - te ; for - me ; • { V — C(r,l)V } : ne - gre ; a - flă ; 1)NOTĂ •  { VC — CCV } : pen - tru ; cin - ste ; • { VCC — CV } : jert - fă ;
sculp - tor ; 2) NOTĂ

NOTĂ LA DESPĂRŢIREA CUVINTELORÎN SILABE

1) A doua consoană ,, r ” sau ,, l ” atrage numai consoanele : b, c, d, f, g, h, p, t, v, : acru = a - cru ; codru = co - dru ,   

2) Despărţirea se face numai după a doua consoană în grupurile : ltp, mpt, mpţ, nct, ncţ, ncs, ncv, ndv, rct, rtf, stm : ,,În
funcţie de punctaj, sculptorii astmatici şi delincvenţi vânează lincşii cei somptuoşi din ţinutul arctic şi aduc jertfă pentru redempţiune
( izbăvire ) un sendvici.”     

3) Litera ,, x ” înainte de litere care notează consoane se desparte ca şi cum ar reprezenta un singur sunet, împotriva silabisirii normale,
adică mascând modul real de silabisire : a-xă [ak-să] ; e-xa-men [eg-za-men] .
DESPĂRŢIREA CUVINTELOR COMPUSE ÎN SILABE • despre = de - spre ; • portaltoi = port - al - toi; • altundeva = alt - un - de -
va; • dreptunghic = drept - un - ghic • untdelemn = unt - de - lemn • astfel = ast - fel ; • voltamper = volt - am - per ; • dinapoi = din - a -
poi • paisprezece = pai - spre - ze - ce

DESPĂRŢIREA CUVINTELOR DERIVATE ÎN SILABE • { derivate cu prefixe } : inegal = in - e - gal ; • analfabet = an - al - fa -

bet ; • sublinia = sub - li - ni - a ; • dezarmat = dez - ar - mat • inadecvat = in - a - dec - vat • { derivate cu sufixele }: - lâc, - nic, - şor : •
savantlâc = sa - vant - lâc ; • vârstnic = vârst - nic ; • târgşor = târg - şor ;

INTERZICERA DESPĂRŢIRII ÎN SILABE LA SFÂRŞIT DE RÂND Nu se despart în rânduri diferite: • 1) cuvintele compuse din
abrevieri literale: UNESCO nu U-NES-CO, ROMSILVA nu ROM-SIL-VA, ASIROM nu A-SI-ROM etc. • 2) abrevierile unor formule
curente: a.c., î.e.n., ş.a.m.d., interj., neacc., neart., nehot. etc. • 3) numeralele ordinale notate prin cifre romane şi arabe: al XX-lea, al 8-
lea, etc. • 4) substantivele proprii, când se termină în silabe ce au valoarea unor cuvinte monosilabice cu un anumit sens: Sado-veanu nu
Sadovea-nu, Emi-nescu nu Emines-cu, Dra-gomir nu Drago-mir, Cornea nu Cor-nea, Floarea nu Floa-rea etc.

ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR

• { — _|_ } : (ULTIMA) adevăr, antic, autor, aviator, basma, barbar, bolnav, castan, caracter, dicţionar, duşman, fenomen, macara,
macaragiu, măsea, matur, sever;

• { — _|_ — } : (PENULTIMA) albastru, bine, codru, diferenţă, eroare, ficţiune, garanţie, haos, ilustru, înclinare, justificare, lacună,
maleabil, neastâmpăr, obraznic;

• { — _|_ — — } : (ANTEPENULTIMA) atitudine, batjocură, civilizaţie, deschidere, elastică, fabulă, gratitudine, inaptitudine,
îndărătnică, juxtapunere, lingură ; • { — _|_ — — — } : (ANTEANTEPENULTIMA) atitudinile, doctoriţă, lapoviţă, literele, păsărele,
valurile, vânturile ; (a patra de la sfârşit)

• — _|_ — — — — } : douăsprezece, nouăsprezece, (al) nouăsprezecelea ; (a 5-a) • Accentul unui cuvânt plurisilabic pune în evidenţă o
silabă printr-o pronunţare mai intensă. Silaba accentuată este în contrast cu silabele neaccentuate.
ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR, PICIORUL METRIC ŞI RITMUL

PICIORUL METRIC ŞI RITMUL • troheul ( _|_ -- ) = ritm trohaic; • iamb ( -- _|_ ) = ritm iambic; • dactil ( _|_ -- -- ) = ritm dactilic; •
amfibrah ( -- _|_ --) = ritm amfibrahic; • anapest ( -- -- _|_ ) = ritm anapestic.

ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR ŞI OMOGRAFELE Omografele sunt cuvintele care coincid grafic, dar se accentuează
diferit • (EXEMPLE: Acele se folosesc la cusut, dar acele fete nu pot coase. O fată veselă spală o veselă murdară.) • ácele, acéle; véselă,
vesélă ; adună, adună ; ară, ară ; bară, bară ; birui, birui ; boi, boi ; căi, căi ;

SUNETELE LIMBII ROMÂNE • 34 total sunete specifice limbii române, din care :

• 7 v o c a l e : a, ă, â, e, i, o, u ;

• 22 consoane: m, n, r, s, ş, v, z, c, č, k', b, l, h, d, t, ţ, f, j, p, g, ğ, g'

• 4 semivocale : e, i, o, u ; (Aveai doar grâu . [ avěaĭ ] [ dŏar ] [ grâǔ ])

• 1 ,, i ” scurt (nesilabic) : Pe dealuri, aceşti fraţi duc pomi, cireşi, carpeni, plopi ori brazi ;

,, i ” scurt (nesilabic) • la forma nearticulată de plural sau, pentru feminine, (şi) de genitiv-dativ singular a unor substantive şi adjective
de felul : elevi (2 sil.), paşi (1 sil.), corturi (2 sil.) ; albi (1 sil.),

HIATUL, DIFTONGUL, TRIFTONGUL

• Hiatul este grupul de sunete format din două vocale alăturate rostite consecutiv în silabe diferite. (Poezia ideală e ambiguă în idee.)

• Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală şi o semivocală alăturate, rostite într-o silabă. Doi scriu trei poezii numai ziua.

• Triftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală şi două semivocale alăturate, rostite într-o singură silabă.(Vreau să iau ce tu voiai
să iei când priveai printre pleoape o leoaică c-o aripioară.)

NOTĂ LA DIFTONGI ŞI TRIFTONGI

• În cuvintele care conţin consoanele č, ğ,k', g' nu există diftongi sau triftongi care să înceapă cu semivocalele e, i.

• Deci, în ceas, geam, chiar, gheaţă, maghiar, ghiaur nu sunt diftongi, iar în cuvinte ca ziceau, vegheau nu sunt triftongi. • În cuvinte ca
ziceau, vegheau sunt diftongi.

SCRIEREA CORECTĂ A LITERELOR ,, î ” ŞI ,, â ”

• ,, î ” se scrie la începutul cuvântului : înscriere, întoarcere, împărat, îmi, îţi, îi, îl, îşi…

• ,, î ” se scrie la sfârşitului cuvântului : amărî, coborî, doborî, hotărî, pârî, pogorî, urî, vârî …

• ,, î ” se scrie în cuvântul compus şi cu prefix sau prefixoid :bineînţeles, neînsemnat, reîncepe, reîntors, preîntâmpinare, autoînchidere,
subînţeles, macroîncăpere, multiîncercat, pseudoînchidere…

• ,, â ” se scrie în interiorul cuvântului :cântec, dânsul fântână, lucrând, pământ, sfânt, vânt…

CUVINTE TRANSCRISE FONETIC • văcar [ văkar ], vacanţă [ vakanţă ], kilowatt [k'ilovat ], quasar [kuasar ] Quito [nume propriu,
se pronunţă : k'ito ], kaliu [ kalĭu ] • Irinuca [ irinuka ], yoga [ĭoga ], yankeu [ĭank'eǔ ], complex [ kompleks ], Alexandra • [ aleksandra ]
pix [ piks ], prefix [ prefiks ], excursie [ ekskursie ], exemplu [ egzemplu ] • duce [ duče ], ceapă [ čapă ], baci [ bač ], cineva [ čineva ],
ger [ğer ], frige [ friğe ], • geamgerie [ ğamgerie ], ginere [ ğinere ], fragi [ frağ ], giardiază [ğardiază ]= boală parazitară • chenar
[ k'enar ], cheamă [k'amă ], unchi [ unk' ], chiar [ k'ar ], gheaţă [ g'aţă ], gherghină [ g'erg'ină ], ghimpe [ g'impe ], unghi [ ung' ], ghiol
[ g'ol ] •

CORESPONDENŢĂ RESPECTATĂ ŞI CORESPONDENŢĂ NERESPECTATĂ ÎNTRE SUNET ŞI LITERĂ

• În general, există corespondenţă între sunet şi literă: o literă reprezintă un sunet: carte (5 sunete, 5 litere); masă (4 sunete, 4 litere)

• Uneori, această corespondenţă nu se respectă, fiindcă aceeaşi literă poate nota sunete diferite.

• Literele c şi g, când nu sunt urmate de h, e, i, reprezintă sunete care se rostesc ca în cuvintele: car, cort, gard, grabă.
• Când sunt urmate de e, i, aceleaşi litere redau sunete care se rostesc ca în cuvintele cer, cine; ger, girafă; în aceste exemple, e şi i au
valoare de sine stătătoare (notează un sunet). Deci: girafă =6 litere, 6 sunete (g-i-r-a-f-ă). Dar o literă poate reprezenta simultan două
sunete.Astfel, litera x reprezintă sunetele: ks şi gz.

• ks: sufix, prefix, excepţie, excursie etc. • gz: examen, exemplu, exerciţiu etc.

CORESPONDENŢĂ NERESPECTATĂ ÎNTRE SUNET ŞI LITERĂ

• Prin două sau trei litere alăturate poate fi redat un singur sunet.

• Grupurile ch, gh, înainte de e sau i, notează câte un singur sunet:chenar,chitanţă, gheţar, ghimpeetc.; în aceste exemple, e şi i au valoare
de sine stătătoare, iar h este literă ajutătoare (literele ajutătoare nu se pronunţă, ele ajută numai la pronunţarea literelor împreună cu care
apar). Deci: chenar =6 litere, 5 sunete (ch-e-n-a-r).

• Grupurile de litere ce, ci, ge, gi au valoarea unui singur sunet atunci când literele eşi isunt folosite ca litere ajutătoare, ca în cuvintele:
deci, fragi, ciorbă, geam.Deci: fragi = 5 litere, 4 sunete (f-r-a-gi).

• Tot aşa, grupurile che, chi, ghe, ghi au valoarea unui singur sunet când e, i şi hsunt numai litere ajutătoare, ca în cuvintele:unchi,
unghi,cheamă, chiar,gheaţă.Deci unchi = 5 litere, 3 sunete (u-n-chi).

ACELAŞI SUNET REDAT PRIN LITERE DIFERITE (2)

• Sunetul „c” este redat prin litera „c” în car, prin „k”în kaliu, prin „q” în numele propriu Qatar (se pronunţă cátăr).

• Acest sunet se notează, în lucrări de fonetică, k:kar, kaliu, katar.

• Sunetului „v” îi corespund literele „v” şi „w”, în var, vopsea şi în watt, Weber (nume propriu; se pronunţă vébăr), iar lui „i” îi
corespund literele „i” şi „y”, în iar, iaz şi în yankeu.

• Litera „k” şi grupul de litere „qu”, urmate de „e”, „i”, redau acelaşi sunet ca grupul de litere ch: kilogram, Quinet (nume propriu se
pronunţă chiné). • Acest sunet se notează, în fonetică, k':k'ilogram.