Inteligența, Joc Și Creativitate

REVISTA PROIECTULUI
JOCURI DIDACTICE ÎN ŞCOALA TA

SECŢIUNEA LIMBA ROMÂNĂ:
INTELIGENŢĂ, JOC ŞI CREATIVITATE LA LIMBA ROMÂNĂ
PROIECT DERULAT ÎN ANUL ŞCOLAR 2009/2010

INIŢIATOR: ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR.1 CLINCENI, JUDEŢUL ILFOV
PRELIMINARII:
Proiectul Jocuri didactice în şcoala ta s-a bucurat de un real succes în rândul cadrelor
didactice din diverse judeţe ale ţării. Astfel, s-au înscris la concurs 54 de şcoli din 27 de judeţe
ale ţării: Alba, Argeş, Bihor, Botoşani, Brăila, Braşov, Bacău, Buzău, Cluj, Constanţa, Dolj,
Hunedoara, Iaşi, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Mureş, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Suceava, Sălaj,
Teleorman, Timiş, Vaslui, Vrancea, Vâlcea.
La proiect s-a înscris un număr de 219 profesori de diverse specializări: limba română,
matematică sau educaţie fizică şi sport. S-au acordat 22 de premii I, 42 premii II, 37 de premii
III, 11 menţiuni.
Prin intermediul proiectului am descoperit profesori extraordinari a căror muncă şi
dăruire poate că nu sunt cunoscute, profesori care dăruiesc mult peste necesarul cerut de bareme
şi criterii, profesori care îşi exercită munca cu pasiune, care pun suflet în ceea ce fac, profesori
care fac tot posibilul pentru îmbunătăţirea calităţii învăţământului românesc, în ciuda vremurilor
de restrişte în care trăim. Ei ne-au demonstrat că există o diversitate de jocuri didactice care pot
fi utilizate cu succes în activitatea instructiv-educativă, jocuri pe care vi le prezentăm în cele ce
urmează.
NEGRU NICOLETA, ŞCOALA CU CLS. I-VIII NR. 4 CUGIR, ALBA
JOC DIDACTIC: CĂLĂTORIE PRIN ŢARA VERBULUI
Prin acest joc s-a verificat înţelegerea

verbului. Jocul s-a desfăşurat pe două
echipe: Echipa roşie şi Echipa albastră,
fiecare alegându-şi apoi un nume. Profesorul
a scris bileţele pe care le-a aşezat pe un
panou, care cuprindea o linie de start şi o
linie de sosire, unite printr-un drum cât mai
întortochiat, ce leagă între ele instituţiile mai
importante din localitate: şcoli, catedrală,
primărie, spital, bibliotecă, cinematograf,
grădină zoologică, hotel, Club al elevilor,
carusel, etc. Echipele îşi vor alege un conducător de joc, care îi va îndruma de la Start până la
Sosire şi îi va ajuta să-şi ia un bileţel.
Elevul care ia bileţelul îndeplineşte cerinţa scrisă pe acesta, primind punctajul prevăzut. În
cazul în care nu poate îndeplini cerinţa, dă biletul unui coleg din echipa sa, pierzând jumătate
din punctele prevăzute. Câştigă echipa care acumulează cele mai multe puncte. Pentru a face
jocul mai palpitant, elevii vor trebui să răspundă în scris şi cât mai repede. Echipa care termină
prima primeşte 10 puncte în plus pentru rapiditate, iar echipa care se va comporta cel mai bine
va primi 4 puncte în plus. Punctajul maxim la care se va putea ajunge: bileţele – 96 puncte + 10
puncte pentru rapiditate + 4 puncte pentru comportament = 110 puncte.
Exemple de cerinte de pe biletele: Care sunt modurile personale?, Dă exemplu de un verb
impersonal, Defineşte verbul auxiliar, Defineşte verbul copulativ., Precizează conjugarea,
diateza, modul şi timpul verbului din propoziţia: “Cartea fusese citită de elev” .
NEGRU NICOLETA, ŞCOALA CU CLS. I-VIII NR. 4 CUGIR, ALBA
JOC DIDACTIC: MĂSURA COPILĂRIEI
Copiii trebuie să construiască cele 55 căsuţe ale jocului. O căsuţă constă dintr-o foaie
A4, care trebuie să conţină informaţiile enumerate în coloana "Conţinut" din Anexă.
În afară de informaţiile sugerate în coloana "Conţinut" copiii pot, de asemenea, să le
picteze, să facă desene care se potrivesc cu tema
propusă. Când căsuţele sunt completate,
deasupra se poate aplica folie transparentă, astfel
încât acestea să fie mai rezistente.
Pe lângă căsuţe, copiii trebuie să
pregătească, de asemenea, pionii şi zarul, în
funcţie de imaginaţia lor.
Odată gata, se desfăşoară jocul în sala de
clasă, punându-le în ordine, până când se
formează o spirală sau orice altă formă.
Acest joc se joacă în echipe. Scopul
jocului este de a ajunge la linia de sosire primii, dar
străduindu-se să-l joace corect. La rândul său,
fiecare echipă dă cu zarul şi avansează cu atâtea
căsuţe câte indică zarul.
În cazul în care echipa nimereşte la o căsuţă "normală" (în coloana "tip" din Anexă),
echipa trebuie numai să citească textul din acea căsuţă; atunci când echipa se întâmplă să
ajungă la o căsuţă pe care scrie "Avantaj" sau "Dezavantaj" (în coloana "tip" din Anexă),
înainte de a avansa sau a se retrage cu cât indică căsuţa, trebuie să răspundă cerinţei. În acest
caz, echipa este cea care trebuie să-şi ajute coechipierul.
Căsuţa Tipul Conţinut Acţiune

1 Plecare
2 Normal Copilăria
3 Normal este inima
4 Normal tuturor vârstelor (L. Blaga)
Dacă ştii, avansezi 3 căsuţe
5 Avantaj Comparaţi copilăria lui Nică cu a voastră
Te-au lăsat singur.Trebuie să-ţi aduni

6 Dezavantaj Înapoi la început
forţele pentru a nu se mai repeta.
7 Normal Copilăria e
8 Normal singurul paradis pierdut
Dai din nou cu zarul.
9 Avantaj Împreună, copiii pot face lucruri mari.
10 Normal Copilăria
11 Normal e taina
12 Normal dezvăluirii
viitorului
13 Normal
Dai din nou cu zarul.
14 Avantaj Cine caută un prieten găseşte o comoară.
15 Normal Pentru Ion Creangă
16 Normal copilăria este
17 Normal vârsta cea fericită
Vreau să zâmbesc tuturor. Sunt un copil
18 Avantaj Dai din nou cu zarul
fericit!
Ai furat cireşe de la mătuşa Mărioara, iar
acum niciunul dintre tovarăşii tăi de joacă Opreşte-te o tură şi gândeşte-te
19 Dezavantaj
nu te bagă în seamă. Indiferenţa te puţin la ce ai făcut
doare?
21 Normal este regatul unde
22 Normal nu moare nimeni (Stephenie Meyer)
Am trăit în perioade diferite, dar copilăria
23 Avantaj Dai din nou cu zarul
este la fel. Exemplifică
24 Normal Copilăria este
25 Normal o lume de
26 Normal miracole (Eugene Ionesco)
27 Avantaj Ajută-ţi echipa să definească naratorul Dacă ştii, dai din nou cu zarul
29 Normal somnul
30 Normal raţiunii (Jean Jacques Rousseau)
31 Dezavantaj De ce fragmentul este o naraţiune? Ajută-l şi întoarce-te la căsuţa 26
Viaţa este un joc serios si distractiv. Cu
32 Avantaj cât sunt mai mulţi copii, cu atât este mai Dai din nou cu zarul
bine. Exemplifică
34 Normal o imensă nevoie
35 Normal de mirare (Victor Hugo)
Care sunt personajele din fragmentul
36 Avantaj Dacă ştii, dai din nou cu zarul
studiat?
38 Normal locul de refugiu
39 Normal al problemelor
40 Normal insolubile (Marin Preda)
41 Avantaj Copiii Dai din nou cu zarul
Te întorci la 35 şi demonstrează
42 Dezavantaj sunt mesajele vii
concret solidaritatea ta cu ei
43 Normal pe care le trimitem unor vremuri
44 Normal ce nu le vom vedea. (John W.Whitehead)
Nică este un personaj literar sau o
45 Avantaj Dai din nou cu zarul, dacă ştii
persoană reală ?
46 Normal Amintirea
47 Normal este
48 Normal parfumul
49 Normal sufletului – George Sand
Dacă ştii, avansezi doua căsuţe.
50 Avantaj Când merge Nică la furat de cireşe?
52 Normal este inima
53 Normal tuturor
54 Normal vârstelor. (Lucian Blaga)
55 Sosire
PROFESOR PROPUNĂTOR: GABOR KINGA

ŞCOALA GENERALĂ NR. 6 „AL.I.LAPEDATU”, SĂCELE
JOC DIDACTIC – VERBE I MERE
Materiale didactice necesare:

- o planşă reprezentând un măr
- mere din carton roşu
- buline de culori diferite pentru a alege echipele
Regulile jocului didactic
Acest joc didactic s-a folosit la recapitularea

modurilor şi timpurilor verbale.
Elevii clasei a VII-a A sunt împărţiţi în trei echipe
(fiind o clasă mică).
Fiecare elev extrage dintr-o pălărie o bulină şi în
funcţie de culoarea bulinei se formează echipele.
Fiecare echipă îşi va trimite pe rând câte un
reprezentant ca să culeagă un măr din copac. Un membru
din prima echipă iese şi ia un măr roşu. Pe spatele
mărului se află o propoziţie, pe care o citeşte şi trebuie să precizeze modul şi timpul verbului.
Dacă dă un răspuns corect, mărul roşu este al lui şi iese al doilea membru din echipă. În cazul în
care răspunsul este greşit, mărul se pune la loc şi se trece la echipa a doua.
Când se culeg toate merele din copac, se termină jocul şi echipa care a strâns cele mai
multe mere este câştigăoare.
MIHAELA PÎNZARU
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII „OCTAV BĂNCILĂ” CORNI
DENUMIREA JOCURILOR: COPĂCELUL CU ADJECTIVE,
GHICITORI...ÎN CULORI
La clasa a V-a, în cadrul lecţiei Adjectivul – actualizarea cunoştinţelor, pe care am

proiectat-o după modelul ERR şi o trimit spre exemplificare, am experimentat două jocuri,
pentru stimularea creativităţii, înţelegerea relaţiei dintre substantiv şi adjectiv, stabilirea rolului
stilistic al acestuia, antrenând elevii în actul de învăţare, indiferent de capacitatea intelectuală,
uşurându-le modalitatea de comunicare şi valorificând fiecare informaţie despre adjectiv.
Primul joc, Copăcelul cu substantive, este o sarcină ce se va lucra în perechi de 2,
solicitându-se cunoştinţele din clasa a IV-a. Perechile trebuie să identifice în ramurile copacilor
care din cuvinte sunt adjective, completând cu încă două exemple, adecvate imaginii.
Al doilea joc, Ghicitori...în culori, propune elevilor să extragă un bilet din pălăria
magicianului. În pălărie se află bilete cu imagini diverse. Elevii sunt solicitaţi să alcătuiască o
ghicitoare, folosind adjective potrivite care exprimă însuşiri ( formă, mărime, culoare, gust,
miros, etc.) pentru a descrie obiectul din imaginea aleasă.
În funcţie de nivelul clasei, se poate citi sau nu o ghicitoare ca exemplu.
Acest joc stimulează creativitatea, spiritul de competiţie, valorifică noţiunile de teorie
literară şi consolidează competenţele de comunicare în scris, într-o formă atractivă.
Subiectul lecţiei: Adjectivul – actualizarea cunoştinţelor

Tipul lecţiei: de actualizare a cunoştinţelor
Obiective operaţionale:
O1: să identifice şi să definească adjectivul;
O2: să descopere partea de vorbire pe care o determină adjectivul;
O3: să precizeze tipurile de descriere şi caracteristicile fiecăreia,
O4: să alăture adjective potrivite substantivelor date;
O5: să descopere categoriile gramaticale şi caracteristicile adjectivului;
O6: să îşi consolideze deprinderea de muncă independentă alternată cu cea în echipă;
O7: să-şi dezvolte competeţele de comunicare în scris.
Strategia didactică
a) Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, descoperirea,
problematizarea, activitatea pe grupe, activitatea individuală, jocul didactic,
scaunul autorului, brainstormingul, lucrul cu manualul;
b) Forme de organizare a învăţării: activitatea frontală combinată cu
activitatea independentă individuală şi pe grupe ;
c) Resurse: capacitatea de învăţare ale elevilor, cunoştinţele însuşite anterior
de către ei despre adjectiv;
d) Mijloace de învăţământ: fişe de lucru (pe grupe şi individuale), Limba şi
literatura română, manual pentru clasa a V-a, Ed. Humanitas Educational
Înainte de a începe lecţia...
Se studiază cu atenţie manualele alternative de Limba română pentru cl. aIV-a, în

vederea întocmirii celei mai potrivite strategii pentru însuşirea noilor cunoştinţe.
Motivaţia
Lecţia este deosebit de importantă deoarece îşi propune actualizarea

cunoştinţelor despre adjectiv. Noile cerinţe ale evaluării elevilor solicită cunoştinţe
temeinice despre părţile de vorbire şi rolul lor stilistic, iar realizarea unei descrieri
subiective se numără printre cele mai dificile şi mai des întâlnite sarcini de lucru.
Cunoştinţele superficiale despre adjectiv şi rolul stilistic al acestuia duc la eşec, prin
rezolvarea incorectă a cerinţelor date.
Condiţii prealabile
Elevii cunosc adjectivul şi principalele categorii gramaticale ale acestuia încă din
clasa a IV-a, dar din evaluările aplicate până în acest moment s-a observat că mai sunt
elevi care ezită atunci când li se solicită să recunoască un adjectiv şi nu cunosc
suficient de bine categoriile gramaticale ale acestuia.
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Evocare (15 min.)
Tema pentru acasă ( Selectează două pasaje în care să fie descris acelaşi obiect/
tablou din natură/ animal, din perspectivă literară, respectiv ştiinţifică.) este verificată
cantitativ şi apoi calitativ la 2-3 elevi.
Clasa se împarte în grupe de câte 3-4 elevi şi fiecare primeşte o fişă de lucru,
liderul de grup prezentând apoi, pe scaunul autorului, rezultatul muncii în echipă. Se
vor selecta două fragmente descriptive – o descriere literară şi o descriere ştiinţifică.
Grupa nr.1: Citeşte cu atenţie fragmentul următor şi precizează tipul descrierii:( vezi
Fişa 1, gr.1)
Grupa nr.2: Selectează din fragmentul următor 4 epitete. ( vezi Fişa 1, gr.2)
Grupa nr.3: Subliniază adjectivele şi identifică în fragmentul dat partea de vorbire care
predomină: ( vezi Fişa 1, gr.3)
Grupa nr.4: Citeşte cu atenţie fragmentul următor şi precizează tipul descrierii: ( vezi
Fişa 1, gr.4)
Grupa nr.5: Selectează din fragmentul următor 4 epitete. ( vezi Fişa 1, gr.5)
Grupa nr.6: Subliniază adjectivele şi identifică în fragmentul dat partea de vorbire care
predomină: ( vezi Fişa 1, gr.6)
După prezentarea rezultatelor, se observă că, indiferent de felul descrierii,

predomină adjectivul, iar figura de stil realizată de acesta este epitetul. În descrierea
ştiinţifică predomină epitetul cromatic, iar în descrierea literară, pe lângă epitet, apar şi
alte figuri de stil: personificarea şi comparaţia.
Realizarea sensului (25 min.)

Profesorul anunţă titlul şi obiectivele operaţionale ale lecţiei, pe care le afişează
pe o planşă în faţa clasei. Se notează pe tablă şi în caiete data şi titlul.
Folosindu-se cunoştinţele anterioare şi concluziile obţinute în urma rezolvării
temei şi a fişei de lucru, se solicită elevilor să încerce a defini adjectivul. Pentru a se
fixa definiţia, se deschide manualul şi se citeşte de 1-2 elevi definiţia, care se notează
în caiete.
Se propun următoarele jocuri :
1. Copăcelul cu adjective
Subliniază adjectivele din copăcelul de mai jos, completând cu încă două

adjective potrivite obiectului din imagine:
înfrunzit
tinereţe
a cânta
posomorât
argintiu
cântăreţi
trist
2.Alătură substantivelor următoare cel puţin două adjective potrivite:
۩ monument.........
۩ cireşe........
Elevii descoperă că adjectivul determină un substantiv, iar profesorul completează

informaţia: „...sau un substitut al acestuia – pronume sau numeral”. Folosindu-şi cunoştinţele,
elevii vor descoperi din următoarele exemple că adjectivele sunt propriu-zise şi provenite din
alte părţi de vorbire (vezi fişa nr 2., ex.1 şi 2), variabile cu 4-3-2 forme şi invariabile ( vezi fişa
nr.2, ex.3 şi 4).
Pentru descoperirea categoriilor gramaticale ale adjectivului ( genul, numărul şi cazul
adjectivului se acordă cu al substantivului determinat), se vor rezolva oral din manual exerciţiile
4/pag. 201 şi 1/pag. 202.
În paralel cu rezolvarea exerciţiilor se vor actualiza cunoştinţele teoretice despre adjectiv,
care se vor nota pe tablă şi în caiete. Se va prezenta elevilor, după descoperirea şi notarea
acestor informaţii, planşa cu adjectivul, care va rămâne în clasă, alături de celelalte părţi de
vorbire actualizate.
Schema tablei va arăta astfel:
Adjectivul (adj.)
- actualizarea cunoştinţelor
I.Definiţie
Adjectivul este partea de vorbire care exprimă însuşirea unui obiect.
Ex. : monument......
cireşe..............
frunză.............
bărbaţi............
II.Caracteristici ale adjectivului
Adjectivul determină un substantiv sau un substitut al acestuia (pronume sau numeral) şi
are forme deosebite după genul şi numărul substantivului pe care îl însoţeşte (este o parte de
vorbire flexibilă).
Adjectivele sunt:
1.a)propriu-zise: harnic, isteţi, galben, înaltă, mici,etc.;
b)provenite din alte părţi de vorbire (verb la participiu): curăţată, şters, ascuţite, obişnuit
etc.
2.a)variabile (când îşi modifică forma în vorbire): bun-bună-buni-bune;
b)invariabile (când nu îşi modifică forma în vorbire): gri.
Adjectivele variabile pot avea 4 forme, 3 forme, 2 forme.
III. Reţineţi!
Adjectivul se acordă în gen, număr şi caz cu substantivul determinat.
Reflecţia (10 min.)
Se propune un joc didactic, Ghicitori...în culori, pentru ca lecţia să se termine într-o notă
de competiţie şi de amuzament, feed-back-ul realizându-se astfel fără ca elevii să înţeleagă că
sunt evaluaţi asupra unui eventual progres ( fişa nr.2, ex.5). Fiecare va aprecia cu calificative
amuzante, din portofoliul personal, răspunsul dat de colegi.
Pentru a se uşura sarcina de lucru, li se pot da exemple de 1-2 ghicitori.
O şopârlă de cinci coţi, Cu coroană de mireasă,

Mare, verde şi cu colţi. Şi cu trena mătăsoasă,
Hai ghiceşte, dacă poţi! Cu bănuţi frumoşi, verzui,
- crocodilul Hai ghiciţi numele lui! ( păunul)
Cenuşiu, cu alb stropit, Mic, cu inima haină,
Artist foarte iscusit, Roade sacul cu făină,
Fructe din livezi şi vii Blană cenuşie are
Le mănâncă toate, ştii? (graurul) Şi e ager...ager tare! ( şoarecele)
Imagini propuse pentru jocul didactic:
Se notează 2-3 elevi, argumentându-li-se nota, şi se citesc obiectivele propuse la

începutul lecţiei, pentru ca elevii să stabilească dacă acestea au fost realizate, dar şi
pentru a reţine despre ce au învăţat pe parcursul celor 50 de minute alocate orei.
După lecţie, acasă...
Extensie
Scrie un text de jumătate de pagină, în organizarea căruia să urmăreşti:
- descrierea comparativă a două obiecte (de exemplu: maşina unchiului tău şi
maşina tatălui tău; rochia ta şi rochia prietenei tale; portofoliul tău şi potofoliul unui
coleg etc.);
- folosirea adjectivelor care indică dimensiunea, culoarea, forma, calitatea şi alte
însuşiri ale obiectului denumit de substantivul determinat;
- utilizarea adjectivelor propriu-zise şi a celor provenite din alte părţi de vorbire;
- alegerea unui titlu potrivit conţinutului.
Nu uita să te exprimi corect, să fii original şi să respecţi cerinţele date!
Adjectivul-actualizarea cunoştinţelor
Grupa nr.1
Fişa nr.1
Citeşte cu atenţie fragmentul următor, precizează modul de expunere

predominant şi argumentează alegerea într-un enunţ:
„Cocoşul de munte este cel mai mare reprezentant al familiei sale.El are
capul şi gâtul de culoare neagră-albăstruie, pieptul verde-strălucitor. Penele de pe
aripi sunt brun-castanii. Prezintă câte o dungă pe aripi şi la nivelul cozii pete albe.
În perioada reproducerii îşi ţine coada rotunjită şi închisă la culoare desfăcută,
asemeni unui evantai. Ciocul este puternic şi recurbat, de culoarea fildeşului. În
mod normal este foarte vigilent, mai puţin în perioada de curtat din primăvară. ”
(Minunata lume a animalelor, cartea 268)
Grupa nr.2
Fişa nr.1
Selectează din fragmentul următor 4 epitete.
„Cocoşul de munte este cel mai mare reprezentant al familiei sale.El are
aripi sunt brun-castanii. Prezintă câte o dungă pe aripi şi la nivelul cozii pete albe.
În perioada reproducerii îşi ţine coada rotunjită şi închisă la culoare desfăcută,
asemeni unui evantai. Ciocul este puternic şi recurbat, de culoarea fildeşului. În
mod normal este foarte vigilent, mai puţin în perioada de curtat din primăvară. ”
Grupa nr.3
Fişa nr.1
Subliniază adjectivele şi identifică în fragmentul dat partea de vorbire care

predomină:
„Cocoşul de munte este cel mai mare reprezentant al familiei sale. El are
aripi sunt brun-castanii. Prezintă câte o dungă albă pe aripi şi la nivelul cozii pete
albe. În perioada reproducerii îşi ţine coada rotunjită şi închisă la culoare
desfăcută, asemeni unui evantai. Ciocul este puternic şi recurbat, de culoarea
fildeşului. În mod normal este foarte vigilent, mai puţin în perioada de curtat din
primăvară. ”
Grupa nr.4
Fişa nr.1
Citeşte cu atenţie fragmentul următor, precizează modul de expunere

predominant şi argumentează alegerea într-un enunţ:
„Soarta se vede că-i menise aşa: să fie vecini şi să fie duşmani. Şi-amândoi
cocoşi frumoşi.
Unul, negru – cu toate lucirile pe care negrul le poate da în mângâierile

lumii. Gulerul şi penele subţiri, moi ca mătasea, ce-i atârnau de pe spate spre
pinteni, băteau în verde ca fierea. Aripile, negru-aspru, ca mangalul.pieptul luciu,
cu ape tăioase, uneori sure, ca oţelul. Şi penele lungi, mlădioase şi întoarse ca
nişte arcuri, ale cozii, cu sclipiri albăstrii, ce se stingeau îndată. Numai deasupra
capului, cu ochii neliniştiţi ca nişte gâze, creasta plecată, ştrengăreşte, roşie,
aprinsă ca para focului.”
(Emil Gârleanu, Luptătorii)

Grupa nr.5
Fişa nr.1
Selectează din fragmentul următor 4 epitete:
cocoşi frumoşi.


Grupa nr.6
Fişa nr.1
Subliniază adjectivele şi identifică în fragmentul dat partea de vorbire care

predomină:
cocoşi frumoşi.


Fişa nr.2
1. Subliniază adjectivele din fragmentul următor:
„În plaurul plutitor, adică în pământul nou, alcătuit din aluviuni, stuhuri, plante,
o viaţă nouă şi înfrigurată fremăta. ” ( Mihail Sadoveanu)
2. Arată şi numeşte cum s-au format primul şi ultimul adjectiv.
3. Transcrie adjectivul care apare în fragment sub două forme

diferite:.......................................
4. Alătură imaginilor adjective potrivite, după exemplul dat:
elegantă elegante elegant eleganţi
..................... ...................... ...................... ......................
..................... ...................... ...................... ......................

5. Joc: Ghicitori...în culori
Extrage un bilet din pălăria magicianului. Alcătuieşte o ghicitoare, în versuri sau sub
formă de enunţ, folosind adjective potrivite care exprimă însuşiri ( formă, mărime,
culoare, gust, miros, etc.) pentru a descrie obiectul din imaginea aleasă.
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.......................................................................................
PROFESOR PROPUNĂTOR: DIANA PIRLOGEA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII CIOROIAŞI
DENUMIREA JOCULUI DIDACTIC:TRENULEŢUL SUBSTANTIVELOR
MATERIALE DIDACTICE NECESARE:
 două planşe de joc: Trenuleţul substantivelor şi Genul substantivelor ;

 set de foi ce conţin cerinţa de joc;
 set de foi colorate de lucru (culoarea foii de lucru va reprezenta şi culoarea echipei);
 carioci;
 bolul cu surprise.
REGULILE JOCULUI DIDACTIC:
Elevii clasei a V-a sunt împărţiţi în trei echipe.

Fiecare echipă alege o foaie ce conţine o literă. Pornind de la litera existentă pe foaia de
joc, timp de zece minute, elevii vor nota pe foaia de lucru cât mai multe substantive. Condiţia
este ca, dacă primul substantiv va începe cu litera de pe foaia de joc, următorul substantiv va
începe cu ultima literă a substantivului din faţă ş.a.m.d., unite printr-o linie, formându-se astfel
un „trenuleţ” al substantivelor.
După ce timpul va expira, fiecare echipă va desemna un reprezentant ce va nota pe planşa
de joc Trenuleţul substantivelor „trenuleţul” său, nu înainte de a lipi pe plaşă, foaia de joc,
„locomotiva trenuleţului”, ce conţine litera grupei.
După îndeplinirea acestei sarcini, cele trei grupe vor avea de rezolvat o altă cerinţă:
gruparea substantivelor găsite, în funcţie de gen. Această sarcină va fi rezolvată în timp de zece
minute, pe foaia colorată, apoi, după expirarea timpului, vor fi notate pe planşa Genul
substantivelor.
Răspunsurile celor trei echipe vor fi verificate de profesorul coordonator, acesta fiind şi
cel care va stabili câştigătorul şi va oferi recompense.
În cazul în care vor exista echipe cu acelaşi punctaj, departajarea se va face printr-un alt
joc: reprezentanţii echipele vor extrage, pe rând, dintr-un bol câte un bileţel pe care sunt notate
diverse substantive, sarcina participanţilor la joc fiind de a mima fiinţele / obiectele notate pe
acestea. În funcţie de numărul de fiinţe / obiecte recunoscute, profesorul va stabili echipa
câştigătoare, echipa de pe locul doi, respectiv, locul trei.
Toate cele trei echipe vor primi diplome pentru participarea şi implicarea la jocul didactic
Trenuleţul substantivelor.
Trebuie menţionat faptul că scopul acestui joc didactic este de a-i determina pe elevi să
găsească substantive cât mai multe şi variate.
PROFESOR PROPUNĂTOR: CISMAŞIU TEODORA

COLRGIUL TEHNIC „ALEXANDRU BORZA”, GEOAGIU,
JUDETUL HUNEDOARA
DENUMIRE: JOC DIDACTIC – „SCARA”
Scop: consolidarea noţiunii de verb, prin

identificarea unui număr cât mai mare de verbe
Material didactic : trei planşe pe care sunt
desenate câte o scară, marcăre
Locul desfăşurării: cabinetul de română
Regula jocului didactic: elevii sunt împărţiţi în
trei grupe. Se descoperă cele trei planşe
identice. La comanda profesorului START,
reprezentanţii celor trei grupe încep jocul prin a
scrie pe prima treaptă câte un verb. Următorii
elevi, din fiecare grupă, scriu pe a doua treaptă
câte un alt verb care începe cu ultima literă de la
verbul precedent. Se continuă procedeul până când una dintre echipe ajunge în vârful scăriţei,
fiind declarată şi grupă câştigătoare.
PROFESOR PROPUNĂTOR: CISMAŞIU TEODORA
COLEGIUL TEHNIC AGRICOL „ALEXANDRU BORZA”, GEOAGIU
JUDETUL HUNEDOARA
DENUMIREA JOC DIDACTIC – MINGEA BUCLUCAŞĂ
Scop: însuşirea sinonimiei ca fenomen de vocabular, activizarea şi îmbogăţirea

vocabularului
Material didactic: planşă pe care elevii vor scrie, marcăre sau cretă, minge
Locul de desfăşurare: sala de clasă, cabinet de limba română
REGULILE JOCULUI DIDACTIC

Jocul se desfăşoară individual. Profesorul spune un cuvânt şi aruncă mingea printre elevi.
Cel la care ajunge mingea trebuie să găsească unul sau mai multe sinonime. Dacă este corect,
elevul merge la tablă şi scrie sinonimele găsite pe planşă ( sau tablă) şi aruncă mingea mai
departe. Dacă nu, este depunctat şi este „pedepsit” de către ceilalţi colegi ( să recite, să
dramatizeze, să execute diferite mişcări, să imite etc.)
PROFESOR COORDONATOR : OANA FILIP

COLEGIUL NATIONAL STEFAN CEL MARE TG.NEAMT
JOCURI DIDACTICE : TELEGRAME SI CUVINTE INLANTUITE
Grup - tinta : cls. V B
An scolar : 2009- 2010
Elevii sunt impartiti in echipaj de lucru, fiecare echipa fiind alcatuita din cate 4 elevi. (7 grupe
X 4 elevi = 28 elevi)
Timp de lucru pentru fiecare echipa : 3 minute
Resurse materiale :
 foi de lucru; caiete de clasa
 creioane colorate
 cartoane
SCENARIUL DIDACTIC
Prof. propune eleilor urmatorul text – suport :

“ De ce taci, cand fermecata
inima-mi pre tine –ntorn ?
mai suna-vei, dulce corn,
pentru mine vreodata ?” (M.Eminescu – Peste varfuri ....)
Echipajul nr. 1 are de indeplinit urmatoarele sarcini :

1. sa noteze pe o foaie de lucru primul verb predicativ identificat in textul dat : taci
2. sa precizeze forma acestui verb la modul participiu : tacut
3. sa inventeze un enunt in care fiecare cuvant incepe cu cate o litera din forma verbala
nepredicativa precizata anterior :
Tata alege cate un tort.
Acest enunt este notat pe un carton tip telegrama pe care il trimite echipajului 2.
ECHIPAJUL 2 citeste telegrama trimisa de catre echipajul 1 si are de indeplinit urmatoarele

sarcini de lucru :
1. sa noteze pe o foaie de lucru verbul predicativ identificat in telegrama : alege
2. sa precizeze forma acestui verb la modul infinitiv : (a) alege
Aceasta lucrare este gresit evaluata.
ECHIPAJUL 3 citeste telegrama trimisa si are de indeplinit urmatoarele sarcini de lucru
1. sa noteze pe o foaie de lucru verbul predicativ identificat in telegrama : este
Nota : intrucat elevii nu au dobandit cunostinte referitoare la diateza si implicit nu pot sesiza
constructia pasiva din enuntul anterior (vb.auxiliar a fi + participiul verbului de conjugat), se
evidentiaza in enunt verbul a fi.
2. sa precizeze forma acestui verb la modul gerunziu : fiind
Fratele Irinei incepe nunta diseara.
ECHIPAJUL 4 citeste telegrama trimisa si are de indeplinit urmatoarele sarcini de lucru :

1. sa noteze pe o foaie de lucru verb predicativ identificat in telegrama : incepe
2. sa precizeze forma acestui verb la modul infinitiv : (a) incepe
In numele credintei ei promit echilibru.

1. sa noteze pe o foaie de lucru verbul predicativ identificat in telegrama : promit
2. sa precizeze forma acestui verb la modul participiu : promis
Paula ratacise o melodie in sertar.
Acest enunt este notat pe un carton tip telegrama pe care il trimite echipajului 6

1. sa noteze pe o foaie de lucru verbul predicativ identificat in telegrama : ratacise
2. sa precizeze forma acestui verb la modul gerunziu : ratacind
Ramona a tusit atunci cand intra nasul dumneavoastra.
Acest enunt este notat pe un carton tip telegrama pe care il trimite echipajului 7

1.sa noteze pe o foaie de lucru verbul predicativ identificat in telegrama: a tusit
2.sa precizeze forma acestui verb la modul : (a) tusi
3.sa inventeze un enunt in care fiecare cuvant incepe cu cate o litera din forma verbala
Taie un snitel imediat !
Liderul fiecarui echipaj trimit telegrama primita de echipajului lor prof. evaluator. Acesta
corecteaza enunturile redactate avand in vedere criteriile de evaluare :
corectitudinea formei verbale identificate 3p
corectitudinea formei verbale nepredicative exepmificate 3p
coerenta enuntului redactat 3p
1p din oficiu
In urma evaluarii celor 7 telegrame s-a intocmit urmatorul clasament :

mentiune : echipajul 7 (6p)
locul III : echipajul 2 (7p)
locul II : echipajul 5 (9p)
locul I : echipajul 4 (10 p)
PRPFESOR PROPUNĂTOR : SCARLAT ELENA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII GĂNEASA, JUDEŢUL OLT
DENUMIRE JOC DIDACTIC: FANIONUL NUMERAL
MATERIALE DIDACTICE NECESARE

 12 fanioane confecţionate din coli A4 colorate, ataşate pe beţişoare; fanioanele sunt
înfipte pe bucăţi de polistiren;
 Planşă cu tipul de numerale care trebuie indicate şi integrate în propoziţii;
 zar;
 2 pancarte : START şi SOSIRE.
În acest joc se urmăreşte însuşirea tipurilor de numeral.
Sarcina jocului cere elevilor să recunoască tipurile de numerale şi să le integreze în
propoziţii.
Elevii clasei a VII-a sunt împărţiţi în trei echipe. Fiecare echipă dă cu zarul de şase ori şi
înaintează câte fanioane indică numărul zarului. Primul membru al echipei trebuie să formeze
de la numărul fanionului tipul de numeral indicat în planşă, apoi să formeze o propoziţie cu
acesta. Dacă nu ştie, echipa desemnează alt reprezentant care să răspundă. Dubla greşeală a
echipei atrage eliminarea acesteia.
Se interoghează alternativ reprezentanţii fiecărei echipe. Aprecierea se face cu
participarea membrilor echipelor adverse.
Câştigă echipa care reuşeşte să ajungă la SOSIRE din şase încercări.
PROFESOR PROPUNĂTOR : SCARLAT ELENA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII GĂNEASA, JUDEŢUL OLT
DENUMIRE JOC DIDACTIC: DISCUL BUCLUCAŞ
MATERIALE DIDACTICE NECESARE

 Un disc de carton cu diametrul de 40 de cm, împărţit în 8 părţi egale, în care se vor scrie
6 cuvinte care au antonime şi sinonime; celelalte 2 părţi vor cuprinde cuvinte care nu permit
nici antonime, nici sinonime; în centrul discului se va fixa o săgeată în poziţie orizontală
 Set de rezervă cu cuvinte
 Set de buline galbene
În acest joc se urmăreşte îmbogăţirea vocabularului activ şi a expresivităţii limbajului.

Sarcina jocului cere elevilor să recunoască antonimele şi sinonimele unor cuvinte şi să le
integreze în propoziţii.
Elevii clasei a V-a sunt împărţiţi în patru grupe. Pe masa fiecărei grupe se află câte un set
de 10 buline galbene. Fiecare grupă îşi desemnează câte un reprezentant care vine la catedră,
unde se află discul, şi îl învârte până ce aduce un cuvânt în dreptul săgeţii. Citeşte cuvântul cu
voce tare şi apoi formulează două propoziţii: una folosind antonimul
şi alta , folosind sinonimul cuvântului indicat de săgeată.
Se interoghează alternativ reprezentantul fiecărei grupe.
Aprecierea se face cu participarea membrilor grupelor
adverse.
De exemplu, dacă în dreptul săgeţii a fost adus cuvântul
prieten , răspunsul poate fi: Timpul este duşmanul nostru (pentru
antonim) şi: George este amicul meu (pentru sinonim).
Dacă antonimele şi sinonimele au fost găsite în mod corect şi propoziţiile au fost bine
formulate, echipa rămâne cu toate bulinele pe masă. Dacă ceva s-a greşit, echipa este penalizată
cu o bulină. Dacă elevul desemnat nu ştie ceva este ajutat de echipă, dar în acest caz echipa este
penalizată cu două buline. Dacă reprezentantul unei echipe opreşte săgeata în dreptul unui
cuvânt care nu permite nici antonim, nici sinonim, echipa este penalizată cu trei buline.
Câştigă echipa care a rămas cu cele mai multe buline pe masă.
PROF. DUME RAMONA- CRINA

ŞCOALA CU CLASELE I- VIII GURBEDIU
ŞTIU, CUCERESC, CÂŞTIG!
DESCOPERĂ-MĂ!
Având în vedere faptul că ne aflăm în perioada de evaluare, mi s-a părut potrivită ideea de
a organiza un concurs – joc pentru a recapitula şi sistematiza cunoştinţele acumulate de către
copii. În acest sens, mi s-a părut inedită ideea dumneavoastră de a veni cu acest proiect, de a
vedea pe ansamblu, cum jocurile didactice stimulează creativitatea, inteligenţa,cum ele ne
relaxează, ne distrează chiar.
Copiii de astăzi sunt tot mai atraşi de tot ceea ce înseamnă calculator, inovaţie, pericol –
poate - adrenalină. Am ţinut cont de aceste lucruri când m-am gândit la conceperea unui joc
didactic. , un joc care să îi antreneze pe elevi, să le stimuleze dorinţa de a învăţa, de a şti, de a
câştiga.
Am format trei echipe a câte 4 elevi : echipa roşie, echipa galbenă, echipa albastră (
fiecare elev din clasă a extras câte un bileţel pe care era scrisă culoarea care îl reprezenta).
Fiecare membru al unei echipe a provocat alţi doi elevi din echipele adverse. S-au format astfel
3 echipe , fiecare participant dorind să cucerească ţara numită LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ.. Am realizat 4 planşe de care ne-am folosit în desfăşurarea jocului. Pe fiecare
planşă am desenat această minunată ţară a Limbii şi literaturii române, iar în interiorul acestei
ţări, teritorii precum: Morfologia, Sintaxa, Comunicarea, Fonetica, Lexicul, Versificaţia.
Membrii echipei au cucerit pe rând aceste teritorii. Cum? Au avut la îndemână arme veritabile
precum: cunoştinţele acumulate, originalitatea, creativitatea,. Fiecare răspuns corect – la o
întrebare, la o sarcină de lucru extrasă dintr-un bol - îi dădea posibilitatea elevului să cucerească
un teritoriu, deci să fie mai aproape de câştigarea ţării. O dată ce toate teritoriile au fost
cucerite, adversarii se provoacă, adică atacă teritoriile celorlalţi doi elevi.. Profesorul le
adresează o întrebare celor doi elevi aflaţi în luptă, iar care răspunde primul , corect câştigă sau
îşi păstrează teritoriul. Fiecare echipă are câte un câştigător, ( cel care cucereşte toată ţara) , iar
în final, câştigătorii se luptă pentru marile premii : un zece la limba română, prestigiu,
admiraţie.
Am realizat multe prin intermediul acestui joc: am avut posibilitatea să urmăresc felul în
care fiecare elev se manifestă, aşa cum este el în largul lui ; am văzut de asemenea ce spirit de
luptă au copiii.
Este un joc aplicabil tuturor claselor de la ciclul gimnazial.
DESCOPERĂ-MĂ !
Am aplicat acest joc la clasa a VII-a , în timp ce făceam prezenţa. Am observat deseori că se
pierde timp cu acest moment organizatoric, astfel m-am gândit să nu pierd aceste momente
preţioase şi să descoperim lucruri noi despre substantiv.
Eram la lecţia :Funcţiile sintactice ale substantivului – sistematizare. În timp ce am strigat
catalogul, fiecare elev prezent, a descoperit câte ceva despre substantiv, informaţii care ne-au
fost vitale în desfăşurarea lecţiei .
DESCOPERĂ-MĂ!!!
1. Partea de vorb ire flexibilă care den umeşte ob iecte .
2. Sunt un substantiv care are doar for mă de singular.( exemp lu: aur, făină, grâu).
3. Împotriva , contra, înaintea, deasupra , sunt prepoziţii car e cer cazul… ………….
4. Partea de vorb ire care însoţeşte substan tivul, indicând în ce măsură obiectul
denumit de acesta este cunoscut vor bitorilor.
5. Îmi arată cine, ce şi cum este sub iectu l.
6. Grupul unitar de cuv inte care este s inonim cu un substa ntiv şi se comp ortă în
propoziţie ca substantivul.
7. Sunt un substantiv care are doar for mă de plural: (exemplu: icre, ochelari, zori).
8. Sunt de trei tipur i: masculin, feminin, neutru.
9. Cazurile substantivului.
10. A m for ma de singu lar, dar sens d e plural.
11. Părţile de propoziţie.
12. Substantivul care aduce o explica ţie referitoare la substant ivul deter minat ş i
care stă în cazul n ominativ se numeşte …………
PROFESOR PROPUNĂTOR: NECULA GEORGETA MIHAIELA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII TĂMAŞDA
DENUMIRE JOC DIDACTIC: SURPRIZE LITERARE !
Elevii clasei a VIII-a sunt împărţiţi în două echipe. Fiecare elev va juca pe cont propriu.
Va da startul elevul al cărui prenume este tras la sorţi.
Elevul desemnat, X, va alege din cele şase categorii (Genul liric, Genul epic, Fonetică,
Vocabular, Morfosintaxă, Sintaxa frazei) o categorie, din care va extrage un bileţel.
Elevul, X, trebuie să citească cu voce tare întrebarea, iar membrii echipei adverse vor
avea un minut la dispoziţie să scrie răspunsul.
1. Dacă elevul nu ştie răspunsul la întrebare sau răspunde greşit, nu va putea elimina
niciun membru al echipei adverse, ci doar să numească pe unul dintre aceştia care să continue
jocul. Elevul va primi o singură şansă de a rămâne în joc: va alege un bileţel din categoria a
şaptea, ”Surprize literare” :
1.1. în cazul în care va răspunde corect sau după caz va executa porunca va
rămâne în joc;
1.2. în caz contrar elevul va fi eliminat din joc;
2. Dacă elevul dă răspunsul corect acesta va
avea posibilitatea să elimine membrii echipei
adverse, alegând un membru al acesteia. Astfel,
membrul ales :
2.1. este eliminat în cazul în care răspunsul
scris de el nu este corect, iar la şansa
acordată din categoria ”Surprize literare” nu
răspunde corect. Elevul, X, va
numi un alt membru al echipei adverse care
să prezinte răspunsul scris.
2.2. rămâne în joc dacă:
2.2.1. răspunsul scris de el nu este corect,
dar la şansa acordată din categoria
”Surprize literare” răspunde corect. Elevul, X, va numi un alt membru al
echipei adverse care să prezinte răspunsul scris.
2.2.2. răspunsul scris de el este corect. Elevul, X, nu-l poate elimina şi se
întoarce în echipa sa, lăsându-l pe membrul echipei adverse să aleagă o
categorie.
Jocul continuă până când va rămâne un singur elev. Acesta va fi declarat câştigătorul
jocului şi va primi o diplomă.
PROFESOR PROPUNATOR: MASTACAN PARASCHIVA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII, “DR, C-TIN ANGELESCU”-CONSTANŢA
DENUMIREA JOCULUI DIDACTIC INTERDISCIPLINAR: GÂNDESC/LUCREZ ÎN
ECHIPĂ/ COMUNIC
Materiale didactice necesare: -harta fizică a României;

-piuneze,şnur,hărţi(copii) pentru fiecare echipă,creioane
colorate,set de întrebări,bilete cu numărul echipelor, desen cu cocor/bufniţa.
Regulile jocului:- clasa este împărţită în echipe de 5-6 elevi;

- fiecare echipă îşi alege un moderator;
-moderatorul fiecărei echipe trage câte un bileţel pentru stabilirea ordinii
intrării în joc;
-în ordinea intrării în joc, fiecare va veni şi va trage biletul cu oscurtă
prezentare şi cu spaţii lacunare;
- merge la echipă şi are timp de consultare un minut;
-moderatorul da(comunică) raspunsul; daca este corect, alege un reprezentant
de la altă echipa să materializeze pe harta toponimul; dacă raspunsul nu este corect, este
penalizat să mai răspundă la o întrebare.
-jocul se finalizează în momentul în care se trage concluzia că
:transpunerea în plan geografic a traseului Vitoriei Lipan are forma unei acvile,reprezentand un
cocor sau o bufnita(?).Dacă ar fi o bufnită, s-ar putea interpreta că drumul eroinei marchează
firul destinului. În alte înţelesuri arhaice,mai optimiste, anunţă naşterea unui copil,implicit,
reînodarea firului destinic.Dacă ar fi cocor, ar reprezenta începutul unui nou început.
BILETUL 1.
Romanul începe cu prezentarea Vitoriei Lipan, care presimnte că ceva rău s-a întamplat cu bărbatul ei,
Nechifor Lipan, om harnica si gospodar al satului …………………….Vitoria este nelinistită si ingrijorată,
deoarace Nechifor, plecat la ……………………. să cumpere o turma de oi, nu se intorsese cum ar fi trebuit si
nici nu dăduse vreo stire.
De unde începe şi unde se sfârşeşte drumul Vitoriei Lipan?
BILETUL .2
..Autorul prezinta concis starea materiala si componeta familieiLipan.Vitoria si Nechifor aveau atata avere "cat
le trebuia" si , din cei sapte copii " cu cat ii binecuvantase Dumnezeau" , mai traiau doar doi: o
fata,…………….. si un baiat, ………………….Vitoria se gandea la fiul ei , care s-a dus la ………………., dupa
cum poruncise Nechifor si care trebuia sa stea acolo pana cand ajungea tatal sau ca sa plateasca.Dintr-o
scrisoare primita de la Gheorghita aflase ca barbatul ei nu daduse vreun semn nici acolo. ………?
BILETUL3
Vitoria crede ca i s-a aratat primul semn rau care a "impuns-o in inima", atunci cand il viseaza pe Nechifor
calare , cu spatele la ea. Vitoria interpreteaza si alte semne care vin din tr-o traditie stramoseasca
inradacinata in mentaliteatea ei.Atunci cand ………….."se intoarse cu secera cozii spre …………din horn si cu
……………spre poarta ,femeia a inteles ca Nechifor " nu vine ",deoarece " cocosul da semn de plecare " si a
ramas impietrita si ganditoare.
BILETUL 4
Incercand sa gaseasca raspuns la semnele rau-prevestitoare,Vitoria se duce la preotul …………….ca sa-i

ceara sfatul si sa-i faca o scrisoare catre Gheorghita .Preotul ii scrie lui Gheorghita ca din partea mamei , sa
vanda oi ca sa achite banii pe care ii dator baciului …………. din Cristesti , iar de sfintele sarbatori sa vina
acasa, '' caci am nevoie de tine, fiind acuma tu singur barbat la gospodarie".Parintele ii promite ca va face o
slujba si va citi la biserica pentru ca Dumnezeu " sa faca lumina si are sa-ti aduca pace"
Cand s-a intunecat , Vitoria s-a dus la baba ………….. vrajitoare satului. Ghicitoare ii spune ca Nechifor a
a ajuns la Dorna unde trebuia sa cumpere oi, dar si-a gasit "una cu ochii verzi si cu sprancenele imbinate ,
care s-a pus pe prag si nu il lasa sa treaca " , oferindu-se sa faca vraji sa-l aduca inapoi.Vitoria refuza pentru
ca vrea sa faca " rugaciunile de civiinta la Maica Domnului"apoi sa tina " post negru si pana atunci poate ca
vine si Lipan acasa.
BILETUL5
Banuiala ca s-a intamplat ceva rau cu barbatul sau o devora ca "un vierme neadormit",femeia se inchide in
sine, ca sa caute in interiorul ei lumina calauzitoare.Desprinsa de realitae inconjuratoare, Vitoria "se socotea
moarta, ca si omul ei care nu era langa dansa ", ceea ce inseamna ca de la banuiala ajunsese la certitudinea
ca s-a intamplat ceva rau cu Nechifor. Vitoria se hotaraste sa se duca la manastire la …………. , luand cu ea
pe Gheorghita, pentru a se ruga sfintei ……….
BILETUL 6
Vitoria se duce la "stapanire".unde '' slujbasii, primari,prefecti si politai" se ocupau ca "toate sa se faca dupa
porunca si sa se scrie ce s-a facut" , cu totul altfel decat stia ea ca se intampla la Tarcau.Insa nadejdea
Vitoriei este tot la sfanta Ana de la manastirea Bistrita.Ca urmare, Vitoria este hotarata sa plece in cautarea
adevarului, ca sa afle ce s-a intamplat cu sotul ei: ''Daca a intrat el pe celalalt taram, oi intra si eu dupa
dansul".
Vitoria pune ordine in gospodarie si cu o luciditate impresionanta: pe ……………….o duce la

manastirea…………….., vinde agoniseala pentru a face rost de bani pentru drum, lasa ………… cele de
trebuinta si porunci pentru timpul cat va lipsi.
BILETUL 7
Pe 9 martie Vitoria participa la slujba facuta de catre parintele Daniil pentru "cei patruzeci de mucenici din
……………",Vitoria se intalneste cu domnul David , care tine "dughiana, crasma si han la …………………..", "
loc de popas" pentru Nechifor Lipan, ce gasea aici " o mancare , un pahar de bautura si-un pat de hodina".
Vitoria ii da parintelui Daniil cei treizeci si opt de mii de lei luati pe marfa vanduta, spre mirarea lui Gheorghita ,
care apoi se gandeste ca maica-sa se teme sa n-o prade noaptea hotii, striindu-se ca avea banui multi la
ea.Banuiala Vitoriei se dovedise intemeiata si cand au vrut s-o pradeze hotii a scos pusca si "slobozii un foc "
si atunci doua umbre de oamnei fugisera spre padure.
Vitoria i-a comandat fiului ei un nou baltag pe care la sfintit preotul satului si a doua zi , pe…………….. a
plecat impreuna cu Gheorghita in cautarea lui Nechifor.
BILETUL 8
Insotiti de domnul David, calatorii fac primul popas la Donea,………… unde afla ca Nechifor nu mai fusese
vazut " cam de asta-toamna ".Urmatoarea oprire este la ………………, unde nevasta domnului David isi
aminteste ca, in toamna "cand a trecut spre Dorna , era singur si nu avea niciun tovaras" si zicea " ca are bani
asupra lui".
In sat la ……………., Vitoria si Gheorghita s-au amuzat pentru o pricina judecata de prefect cu niste jucatori
de zaruri care pacalisera pe tarani si au aflat de la mos Pricop, la care se oprisera , ca gazduise un muntean
care avea " cal negru tintat in frunte" si " caciula brumarie" si care plecase noaptea la drum desi el si baba
Dochia insistasera sa ramana la ei.
BILETUL 9
Muntenii erau oameni "iuti si nestatornici ca apele, ca vreamea,rabdatori in suferintica si-n ierni cumplite(…..)
placandu-le dragostea si betia si datinile lor de la inceputul lumii”. Ajunsi la ………, satenii i-au abatut din cale,
ca sa participle la o cumetrie(botez) ,iar la ……….. au dat peste o nunta...
Ajunsi in '' tara ……….", pe Vitoria “o mistuia o arsita din launtru si o inabusea ", presimtind ca acum " avea
sa se aleagao randuiala noua a vietii ei".La VATRA DORNEI, " nevasta lui Lipan se socotea ea singura intrata
in alta lume".
BILETUL 10
Vitoria Lipan afla de la un crasmar(de la marginea Dornelor), ca sotul poposise acolo impreuna cu doi ciobani.
Vitoria indicand semnalmentele sotului ei, mai ales cacuila brumarie pe care el o purta, merge din carciuma in
carciuma de la Brosteni, trecand prin Paltinis siDarmoxa. Urmatoarele informatii le-au capatat la Borca,
unde afla ca o turma de oi apucase “spre stanga parasind apa Bistritei”. Mama si fiul fac din nou un popas,
dupa ce trec de satul ………….peste muntele Stanisoara, in satul ……….., unde crasmarul, d-l Iorgu Vasiliu,
isi aduce aminte de trecerea turmei de trei sute de oi, dar insotita fiind numai de doi stapani, fapt confirmat si
de sotia lui; pe unul dintre oieri il chema Calistrat ………,iar pe celalalt, mai marunt, Ilie ………. Pentru femeia
oierului disparut incepe sa se faca lumina. La Sabasa, fusesera trei. Dincoace,peste muntele Stanisoara,
la Suha, Nechifor Lipan nu mai era.
BILETUL 11
Sotia d-lui Vasiliui ii spuse Vitoriei ca , ambii oieri sunt locuitori ai satului Doi Meri. Vitoria discuta cu cei doi
ciobani, care sustin ca i-au platit lui Nechifor oile la Crucea Talienilor. Reveniti in Sabasa, Vitoria si fiul ei
opresc la carciuma d-lui Toma dupa care il recunoaste pe ………, cainele sotului, intr-o gospodarie.
Gospodarul care-l tinuse pe………i-a cautat stapinul inainte de a-l lua. Dupa ce plateste o recompensa, ea il ia
cu sine. Era deja primavara si Vitoria impreuna cu cainele, care o insotea, descopera pe Nechifor intr-o
prapastie, insa imputinat de dintii fiarelora,iar craniul uman purta urma de baltag.
Privind resturile pamantesti ale tatalui, Gheorghita plinge ca un copil mic, dar mama lui maie ferma se duse in
sat dupa ajutoare. A treia zi soseste subprefectul Anastase Balmez care constata moartea violenta a lui Lipan.
BILETUL 12
In timpul interogatoriului la care-i supune, in Suha, pe ……………………….. si ………………………,

subprefectul primeste raspunsurile date Vitoriei in timpul discutiei cu ei la primarie. Femeia invita pe
subprefect si pe cei doi ciobani la inmormantare. Ramasitele pamantesti ale lui Lipan sunt ingropate in cimitirul
din Suha.
Are loc praznicul de dupa inmormantare, la casa d-lui Toma. Vitoria ii cere lui Bogza sa-i dea baltagul sau lui
Gheorghita pentru ca flacaul sa-l admire. Apoi spune cum a fost ucis barbatul ei: urca muntele Stanisoara
impreuna cu doi tovarasi din care unul l-a lovit cu baltagul in cap pe la spate si l-a impins in vale cu cal cu tot.
…………………………. se infurie, caci se simtea invinuit, iar Gheorghita il loveste cu baltagul in frunte si da
drumul cainelui, ce-l musca de gat. Simtind ca va muri, ciobanul recunoaste crima sa si a lui
………………………Odata adevarul aflat si criminalii pedepsiti, Vitoria ii spune fiului ca va plati tot ce trebuie
ca-si va recupera turma furata, vor mai zabovi tre zile pentru odihna si pentru a-i face”parastasul intai tatalui
sau” se vor duce,apoi la Rarau ca sa vada oile, se vor intoarce la Sabasa “ca sa facem parastasul de noua
zile”. Drumul urmator va fi la baciul Alexa, la Jijia, pentru a tocmi cu el “pasunea de vara”,vor merge la
manastire sa o aduca si pe Minodora la parastasul de patruzeci de zile, apoi vor merge inapoi la Magura,”ca
sa luam de coada toate cate am lasat’

PROFESOR PROPUNĂTOR: MASTACAN PARASCHIVA
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII, “DR, C-TIN ANGELESCU”-CONSTANTA
DENUMIREA JOCULUI DIDACTIC:
1. PLICUL CU SURPRIZE-PETALE
2. VOI STAŢI, EU, MODERATORUL CIRCUL
Materiale didactice necesare: -3 plicuri cu numele personajelor din VIZITĂ…

-in fiecare plic câte o floare şi cerinţele jocului;
-trei biletele pentru stabilirea numelui fiecărei echipe.
Regulile jocurilor:
Jocul 1.
-elevii clasei a V-a A, vor fi împărţiţi în trei echipe.
-fiecare echipă îşi va delega un reprezentant(moderator), care va trage un bileţel;
-biletul nr.1, va avea ca nume al echipei “IONEL”
-biletul nr.2 ,va avea ca nume al echipei “Maria Popescu”;
-biletul nr.3, va avea ca nume al echipei “Vizitatorul”
- fiecare echipa va deschide plicul în care va descoperi sarcinile de lucru;
- profesorul verifică îndeplinirea corectă a sarcinilor de lucru;
Jocul 2.
- un reprezentant(moderatorul) al fiecărei echipe trece pe la celelalte echipe prezentant
rezultatul muncii;
-fiecare echipa noteaza pe fişe, pentru portofoliu, prezentarea făcută de moderatorul celorlalte
echipe.
FIŞA NR.1
Citeşte cu atenţie textul de mai jos, apoi rezolvă cerinţa:
M-am dus după patru ani, tot de SF.Ion, la doamna Maria Popescu să-l felicit pe Ionel, cel care-
mi turnase dulceată în şoşoni.
Acum este un copil mare,trebuie să fie în clasa a V-a, şi sunt sigur că este un elev silitor şi că şi-
a schimbat mult comportamentul.
De data aceasta, am cumpărat pentru Ionel “Codul bunelor maniere”,iar doamnei Maria
Popescu un frumos buchet de lalele.
Pe petalele unei lalele, mi-am permis să scriu următoarele îndemnuri:
Ionel, învţta bine!
Doamnă, aveţi grijă de educaţia lui Ionel!
L-am găsit pe Ionel într-o mare încurcătură. Avea de alcătuit propoziţii cu substantivul
“ghiocel”în cazul nominativ,funcţiile sintactice studiate la clasă.
Cerinţă: Ajutaţi-l pe Ionel !
FIŞA NR.2
Citeşte cu atenţie textul de mai jos, apoi rezolvă cerinţa:
mi turnase dulceaţă în şoşoni.
Pe petalele unei lalele, mi-am permis să scriu urmatoarele îndemnuri:
Ionel, învaţa bine!
Am găsit-o pe doamna Popescu într-o mare încurcătură. Avea de făcut, pentru Ionel, o
margaretă pe ale cărei petale trebuia sa aiba propozitii cu substantivul”margaretă” în cazul
acuzativ, funcţiile sintactice studiate la clasă.
Cerinţă: Ajutaţi-o pe doamna Maria Popescu!
FIŞA NR.3
Citeşte cu atenţie textul de mai jos, apoi rezolvă cerinţele:
mi turnase dulceată în şoşoni.
Pe petalele unei lalele, mi-am permis să scriu următoarele îndemnuri:
Ionel, învţta bine!
Cerinţe: 1. Ajutaţi-mă să analizez substantivele subliniate.
2. Folosind substantivul “lalea” si laleaua din plicul cu surprise, scrieţi pe fiecare
petală câte o propoziţie în care substantivul recomandat să îndeplinească funcţia sintactică de
complement indirect în cazul dativ şi atribut substantival genitival.
JOC DIDACTIC: “ORBUL SI CAINELE SAU”

PROF. GEORGESCU MIOARA,
SCOALA NR. 26 CRAIOVA
Incepand din august 2008, mai multe cadre didactice din Scoala cu clasele I-VIII Nr. 26
Craiova au urmat cursuri de formare ca animatori psihosociali si socio-educativi, in cadrul unor
proiecte finantate de fundatia Terre des hommes – Elvetia.
Facand parte din grupul mai sus amintit, am reusit sa invat foarte multe jocuri care pot fi
adaptate si folosite cu succes in diverse situatii de invatare.
Prezentul material se constituie ca o ilustrare a acestor consideratii.
Jocul “Orbul si cainele sau” reprezinta o activitate psihosociala calma, ideala pentru o
clasa care urmeaza sa discute despre relatii de incredere. El poate modificat si utilizat cu succes
la multe discipline scolare din gimnaziu.
Spre exemplu, la limba romana, in clasa a VI-a, fabula “Cainele si catelul”, de Grigore
Alexandrescu, are un text destul de dificil de descifrat pentru elevi si este bine sa plecam, mai
intai, de la un joc si o discutie pe marginea acestuia, urmand sa continuam cu lectura versurilor
si cu un dialog despre sensul acestora.
Desfasurare
Copiii vor fi grupati cate doi, in
perechi A si B.
A este legat la ochi (cu un fular, o
esarfa, o caciula etc.) si joaca rolul
“orbului”, in timp ce B, cu ochii
deschisi, joaca rolul “cainelui-ghid”.
Rolul acestuia din urma este de a gasi
cea mai buna modalitate de a-si ghida
(luindu-l de brat, de mana, de corp etc.)
stapanul orb in spatiul delimitat al
clasei, printre obstacole (banci, scaune,
dulapuri etc.), fara a vorbi si in cea mai
mare siguranta (evitand celelalte perechi de jucatori).
Obiectivul este de a se deplasa cu cea mai mare incredere si responsabilitate.
Dupa un timp se inverseaza rolurile intre A si B.
De indata ce perechile au dobandit incredere mutuala, profesorul/animatorul poate
adauga noi obstacole sau poate schimba locul acestora, poate diminua spatiul disponibil, poate
schimba perechile etc.
Discutie – feedback
Cum v-ati simtit in rolul A? Cum v-ati simtit in rolul B?
Care a fost rolul mai usor? Dar cel mai greu? De ce?
Cum puteti castiga increderea cuiva?
Cum va simtiti cand cel in care aveti incredere va inseala asteptarile?
Continuarea orei
Asa cum am precizat deja, dupa aceasta discutie se trece la lecturarea versurilor fabulei
“Cainele si catelul”, de Grigore Alexandrescu si, pornind de la schimbul de idei pe seama
jocului, care a avut deja loc, se trece la intelegerea textului si desprinderea principalelor idei.
In incheiere doresc sa mentionez faptul ca toate activitatile psihosociale sunt foarte

apreciate de copii pentru ca dau un aspect non-formal orelor si ajung cu usurinta la sufletul lor.
PROF. BECEA LIVIA – MIHAELA
SCOALA CU CLASELE I-VIII NR.2 BAILESTI
Tipul lecţiei: verificare a cunoştintelor

Concursul este o variantă antrenantă şi interesantă de verificare a cunoştinţelor
elevilor, care oferă posibilitatea evadării din şabloanele rigide şi obositoare, ale activităţii
didactice de zi cu zi.
El poate angaja fie reprezentanţi ai unor clase paralele, fie elevi ai aceleiaşi clase,
în acest ultim caz, cadrul cel mai potrivit pentru desfăşurarea lui fiind chiar ora de clasă.
Concurenţii pot fi selectaţi de către profesor, de către colegii lor sau se pot oferi ei înşişi, din
proprie iniţiativă. În cazul în care nu se găsesc elevi destul de curajoşi, pentru a înfrunta, cu
forţe proprii, rigorile unui concurs, pot fi alcătuite mici echipaje, care se pot consulta între ei şi
vor putea răspunde prin rotaţie la întrebările adresate echipajului lor.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE
a) cognitive:
O1 : sǎ precizeze care sunt modurile verbelor;
O2: sǎ creeze un dialog cu personaje date;
O3: sǎ dea exemple de adjective cu ajutrul cǎrora sǎ alcǎtuiascǎ enunţuri;
O4: să realizeze, cu ajutorul cuvintelor date, o stofă;
O5: sǎ alcătuiască corect enunţuri.
b) afective:
O1: sǎ participe cu interes la activitate;
O2: sǎ manifeste spirit de competiţie, colegialitate şi cooperare în cadrul echipei;
O3: sǎ interpreteze rolul ales, apelând şi la comunicarea nonverbalǎ: gesticǎ, mimicǎ.
c) psihomotorii:
O1: sǎ utilizeze corect mijloacele auxiliare folosite – tabla, fişele de lucru.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) Metode şi procedee: conversaţia, jocul didactic, exerciţiul, activitate în perechi, explicaţia,

problematizarea, învǎţarea prin cooperare, exemplul, jocul de rol
b) Mijloace de învăţământ: ecusoane cu simbolurile echipelor, fişe cu probele de concurs,
planşa de contabilizare a punctajului, fişe de lucru, markere
c) Forme de organizare a activităţii: activitate în echipǎ
d) Resurse şi managementul timpului:
- spaţiu de lucru: sala de clasǎ
- capacităţi normale de învăţare ale elevilor
- cunoştinţele lor anterioare;
- timpul: 50 minute.
BIBLIOGRAFIE:
- Programa şcolarǎ pentru clasa a V-a, Editor: Consiliul Naţional pentru

Curriculum
din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
- ,,Procese literare, concursuri, evocǎri’’, Eleonora Zamşa, ed Arhetip, 1992
- „Didactica lecturii. O abordare funcţionalǎ” , Octavia Costea, Institutul
European, 2006
- ,,Didactica modernǎ’’, coordonatori Miron Ionescu şi Ioan Radu, Editura
Dacia, Cluj-Napoca, 2004, Colecţia Didactica
- ,,Metodica predării limbii şi literaturii române’’, Valeriu Marinescu, ed.
Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 2002;
- ,,Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura
română’’ învăţământ primar şi gimnazial, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, 2002
- ,,Introducere în Metodica studierii limbii şi literaturii române’’, - Nicolae Eftenie,
ed. Paralela 45, 2001
- ,,Gramatica prin joc’’, Elena Simionică, Fănica Bogdan, ed. Polirom, 1998
- ,,Exerciţii de limba română, compuneri şi tehnici de studiu’’ – Daniela Nedelcuţ,
ed. Cardinal, 1994
Elevii sunt împǎrţiţi în patru echipe, fiecare echipă având un nume

semnificativ: Iarna, Primăvara, Vara şi Toamna, dar şi un simbol specific fiecărui anotimp.
Concursul vizeazǎ :
- alcătuirea corectă a unor propoziţii
- scrierea creativǎ
- cunoştinţe despre verb şi substantiv
- expresivitate, originalitate, corectitudine.
Proba nr. 1 : Sǎ facem cunoştinţǎ! 10 puncte

Alcǎtuiţi un enunţ în care sǎ vǎ prezentaţi folosind un adjectiv care sǎ inceapǎ cu aceeaşi
literǎ ca şi prenumele vostru!
Ex: Eu sunt Cristina cea curioasǎ sǎ afle cine va câştiga astǎzi!
Proba nr 2 : Pălăriile gânditoare 10 puncte

Voi împărţi elevilor câte o pălărie, fiecare având o denumire:
 Pălăria zâmbitoare – Iarna
 Pălăria fericită – Primăvara
 Pălăria haioasă – Vara
 Pălăria veselă – Toamna
Pe fiecare pălărie va fi scrisă o întrebare distinctă din verb şi substantiv:
Prima pălărie primeşte următoarea întrebare: Care sunt modurile nepersonale?
A doua pălărie: Care sunt genurile substantivului?
A treia întrebare: Care sunt cazurile sustantivului?
A patra întrebare: Care sunt modurile personale?
Proba nr 3 : Micii scriitori 10 puncte

Imaginaţi-vǎ un dialog, de cel mult 5 replici între Goe şi Ionel.
Proba nr 4: Micii magicieni 10 puncte

Elevilor le sunt împărţite fişe pe care sunt scrise câteva cuvinte. Acele cuvinte trebuie
îmbinate astfel încât elevii să formeze o strofă, aceasta având rimă. Pentru a le fi mai uşor am
scris cu majusculă primul cuvânt al fiecărui vers: s-a oglindit, ca oglinda, Luna, a răsărit, pe
deal, Sus, plină, cu colinda, A pornit-o, Şi, pe cerul.
Proba nr 5: Trilogia culorilor 10 puncte

Fiecare echipǎ primeşte câte o floare. Pe patru petale sunt scrise cerinţele. Elevii vor
trebui să răspudă corect la aceste cerinţe. Întrebările sunt legate de verb şi de substantiv.
Punctaj maxim : 50 puncte
JOC DIDACTIC- PUZZLE ICE BREAKER

PROPUNĂTOR: BERINDE MIHAELA
ŞCOALA GENERALĂ “GEORGE COSBUC”
SIGHETU MARMAŢIEI, MARAMURES
NUMELE JOCULUI: PUZZLE D-L GOE (MUNCĂ PE ECHIPE)
Clasa a VI-a
Obiective:
 asocierea unor imagini sugestive cu texte studiate în clasă
 stimularea memoriei vizuale prin joc, ca suport pentru achiziţie de noi informaţii
 încurajarea muncii în echipă
Jocul didactic pe care îl propun este foarte flexibil din punct de vedere al aplicabilităţii.
El poate fi folosit atât la gimnaziu cât i la clasele primare. Eu l-am folosit ca ice breaker
pentru o lecţie de predare la clasa a VI-a (Schiţa, text suport “D-l Goe” de I.L. Caragiale) însă
poate fi folosit si la alte clase, în alte momente ale lecţiei i la alte tipuri de lecţie.
Intocmirea materialului suport este relativ simplă. Se poate folosi o imagine sau o
combinaţie de imagini sugestive pentru lecţia în curs, ( am folosit imagini scanate dintr-o ediţie
veche de schiţe de Caragiale), peste care se scrie materialul informativ pe care dorim să-l
transmitem (consistenţa informaţiei transmise depinde de momentul lecţiei ales.
Fiind vorba despre un ice breaker, eu am folosit doar definiţia schiţei. Dacă alegeţi să
folosiţi puzzle-ul la finalul lecţiei, puteţi cere un feedback în clasă sau acasă, notând cerinţa
peste imaginile alese. Imaginile trebuie să fie color.
După ce panoul cu imaginile i informaţiile/cerinţele e definitivat, se scoate la
imprimantă (format A4 sau A3, în funcţie de timpul alocat ) în tot atâtea exemplare, câte grupe
alegeţi să formaţi în clasă.
Eu am folosit ase grupe a câte cinci elevi. Pe urmă, decupaţi puzzle-ul. Eu l-am decupat
manual, nu am avut altă metodă la îndemână. Il împărţiţi clasei, asezată deja pe grupe, iar pe
tabla magnetică, pe un panou nedecupat sau cu ajutorul video- proiectorului, afi aţi la vedere
modelul după care trebuie realizat puzzle-ul.
La o clasă bună si la format A4, decupat în 40- 50 de bucăţi, puzzle-ul ar trebui să fie
dezlegat în maxim zece minute.
Definiţia descoperită în puzzle a fost pentru mine punct de plecare pentru predarea
lecţiei. Elevii au lucrat bine, au fost mulţumiţi, icebreaker-ul a fost de efect, i-a decrispat si i-a
introdus în atmosfera relaxantă a operelor lui Caragiale.
ŞC. CU CLS. I-VIII AL. I. CUZA BAIA MARE

PROF. DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ: MIHIŞ MIHAELA
JOC DIDACTIC: CU ZARUL PRINTRE PRONUME
Alegând ca sursă de inspiraţie jocurile consacrate pentru copii în care se foloseşte zarul,
am conceput acest joc intitulat Cu zarul printre pronume având drept obiectiv valorificarea
cunoştinţelor în ceea ce priveşte valenţele morfologice şi sintactice ale pronumelor studiate în
clasa a VI-a, respectiv pronumele personal, reflexiv, demonstrativ şi posesiv.
Am conceput jocul sub forma unei competiţii, al cărei scop a fost câştigarea unui premiu:
câte o carte intitulată Eşti COOL şi dacă vorbeşti corect pentru fiecare membru al echipei.
După ce am gândit regulile jocului, am pregătit materialele necesare bunei desfăşurări a
acestuia:
1. O planşetă laminată care conţine 51 de căsuţe numerotate şi colorate astfel: 17 verzi, 17
roşii 17 galbene, o căsuţă START şi una FINISH.
2. Un zar şi trei pioni.
3. Cartonaşe colorate şi laminate care conţin întrebările şi sarcinile de lucru. Cartoanele
verzi conţin întrebări din sintaxă, iar cele roşii conţin întrebări din morfologie. Cartoanele
galbene conţin diverse sarcini de lucru şi cerinţe din regulament.
Colectivul de elevi a fost împărţit în trei grupe, fiecare reprezentând o echipă.
Fiecare echipă alege un pion colorat, care îl va reprezenta în concurs.
Concurenţilor li se prezintă regulamentul jocului:
* fiecare membru al echipei dă cu zarul, iar numărul de pe zar îl trimite pe o căsuţă de pe planşetă.
În funcţie de culoarea căsuţei, va extrage un carton şi va răspunde cerinţei indicate pe acesta.
Astfel, dacă nimereşte cu zarul pe o căsuţă roşie, va extrage un cartonaş roşu, dacă nimereşte pe o
căsuţă verde, va extrage un cartonaş verde, iar dacă nimereşte pe galben, va extrage un cartonaş
galben.
*Răspunsul corect păstrează echipa pe poziţia indicată de zar, iar răspunsul greşit îl trimite două
căsuţe în spate, iar în plus, cel care a răspuns greşit va primi şi o pedeapsă( va scrie pe caietul de
clasă întrebarea şi răspunsul corect ).
*Câştigătoare este echipa care ajunge prima la căsuţa FINISH.
În pachetul cu cartonaşe galbene se află şi 3 cartoane JOCKER, 4 cartoane NOROC

şi 5 cartoane OPŢIUNE. Cartonaşul JOCKER oferă elevului posibilitatea de a fi ajutat de
echipa sa, cartonaşul NOROC poate fi folosit doar de cel care l-a extras( rămâne pe loc dacă nu
răspunde corect), dar pedeapsa de a scrie în caietul de clasă rămâne, iar cartonaşul OPŢIUNE îi
dă posibilitatea de a alege domeniul din care doreşte să răspundă (morfologie sau sintaxă).
Pedepsele aflate în joc sunt obligatorii. Elevii au avut în pachetul galben pedepse de genul:
- să recite unei strofe dintr-o melodie preferată;
- să spună în cor cu întreaga echipă definiţia pronumelor studiate;
- să doneze JOCKERUL unei echipe adverse.
Copiii au fost foarte receptivi la acest joc, au perceput corect regulamentul
jocului, au fost atraşi de competiţie, astfel încât acest joc s-a desfăşurat în cele mai bune
condiţii. Nouă ne-a plăcut foarte mult, sperăm din suflet să vă folosească şi dumneavoastră.
PROFESOR PROPUNĂTOR: MIHAELA MIHIŞ

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII AL. I. CUZA BAIA MARE
DENUMIREA JOCULUI: UN PERSONAJ DE POVESTE
Pentru acest joc, am ales lumea lui Caragiale, o lume absolut minunată, fără griji, în
care oamenii râd, petrec şi se bucură. Asta ne-am propus şi noi prin acest joc didactic, să râdem
şi să ne bucurăm de personajul Goe, dar niciuna din trăsăturile sale să nu se lipească de noi…şi
sperăm că am reuşit.
În cadrul acestui joc, am împărţit clasa în trei grupe, pe care le-am numit simbolic
Astrologii, Artiştii şi Îndemânaticii. Fiecare grupă a avut sarcina de a schiţa trăsăturile acestui
personaj.
Grupa Astrologilor a oferit previziunile astrale ale personajului, după ce au consultat
un zodiac. Am aflat astfel că Goe se încadrează zodiei Scorpion, iar grupa a realizat pe flip-
chart profilul şi semnul zodiacal al personajului.
Grupa Artiştilor a realizat, tot pe flip-
chart, un desen inspirat din schiţa studiată, iar grupa
Îndemânaticilor a avut de asamblat un puzzle,
reprezentând, bineînţeles, tot o scenă din schiţa D-l
Goe… de I. L. Caragiale, puzzle pe care l-am făcut
din placaj, cu ajutorul unui părinte.
Copiii au fost foarte încântaţi, au avut
asfel posibilitatea să-şi valorifice creativitatea şi au
fost încântaţi de sarcinile pe care le-au avut.
PROF. ŞTEFAN ANAMARIA,

LICEUL DE ARTĂ TG-MUREŞ, VERBUL
Jocul didactic este considerat de către elevi ca fiind una dintre cele mai atractive şi
antrenante activităţi. Jocul didactic pe care mi l-am propus să-l aplic a avut ca principal scop
verificarea cunoştinţelor dobândite despre modurile verbale de către elevii din clasa a VI-a.
Pentru a afla cum se va desfăşura lecţia la limba română, elevii au avut de rezolvat un
rebus. Ei au completat rebusul făcând apel la cunoştinţele asimilate despre verb în lecţiile
anterioare şi au descoperit pe verticală cuvintele: Jocuri didactice în şcoala ta. Apoi, le-am
explicat modalitatea de desfăşurere a jocului propus pentru activitate. Elevii au fost împărţiţi în
cinci grupe a câte cinci elevi, iar pentru ca munca să se desfăşoare în condiţii bune, fiecare
grupă şi-a ales câte un lider. După această etapă, câte un elev desemnat de liderul fiecărei grupe
a extras dintr-un bol câte un bileţel şi a citit cerinţa în faţa colegilor. După aflarea sarcinilor, am
solicitat tuturor grupelor să-şi aleagă câte un nume pe care-l consideră reprezentativ. Astfel s-au
format cinci grupe fiecare purtând un nume sugestiv. În cele ce urmează, vă voi face cunoscute
numele grupelor şi sarcinile pe care le-au avut de îndeplinit fiecare în parte:
Grupa I „Cumpărătorii”: alcătuiţi un dialog cu un farmacist căruia să-i solicitaţi pentru a
cumpăra cele mai neobişnuite produse farmaceutice, folosind verbe la MODUL
CONDIŢIONAL-OPTATIV.
Grupa II „Judecătorii”: scrieţi zece reguli haioase pentru profesori, utilizând doar verbe la
MODUL CONJUNCTIV.
Grupa III „Avocaţii”: scrieţi zece reguli haioase pentru elevi, folosind doar verbe la MODUL
INFINITIV (forma negativă şi afirmativă).
Grupa IV „Bucătarii”: scrieţi reţeta fericirii prin amestecul celor mai inedite ingrediente,
folosind verbe la MODUL IMPERATIV.
Grupa V „Vrăjitorii”: scrieţi preziceri hazlii din viaţa de elev, folosind structura VERB LA
GERUNZIU + VERB LA MODUL INDICATIV, TIMP VIITOR.
Toate lucrările au fost pline de creativitate, iar jocurilor de cuvinte au demonstrat
ingeniozitatea şi fantezia elevilor, dar şi dorinţele naive din viaţa de elev. Mi-au atras atenţia
nişte reguli şi preziceri hazlii, precum: „Învăţând mai puţin, vei avea mai mult loc pe hard!” ,
„Scriind mai puţin, îţi vei păstra caietele imaculate!”, „A se expedia la Polul Nord, matematica
şi nu profa de sport!”, „A se dresa un pterodactil pe post de creier portabil!”
Pentru a „populariza” regulile şi prezicerile în rândul elevilor şi a profesorilor, lucrările
au fost lipite pe un carton de dimensiuni mai mari, pe care l-am aşezat la loc de cinste.
Momentul cel mai dificil a fost selecţia celei mai bune lucrări, dar după o evaluare pe cât se
poate de obiectivă, atât din partea mea, cât şi a elevior, am decis ca fiind câştigătoare echipa
„Avocaţilor”. În evaluarea lucrărilor, am ţinut cont atât creativitate, cât şi de utilizarea corectă
în enunţuri a modurilor verbale prevăzute în cerinţă. Ca răsplată pentru munca depusă, am
acordat nota zece fiecărui membru din grupa câştigătoare, iar pentru membrii celorlalte grupe
câte un punct roşu.
PACURAR MARIA CORNELIA

COLEGIUL NATIONAL CORIOLAN BREDICEANU, LUGOJ
PROIECT DIDACTIC
Limba şi literatura româna
Clasa a VI-a A
Titlul lecţiei : Textul dialogat prin joc si creativitate
Unitatea de învăţare: Comunicare verbală şi non-verbală
Tipul lecţiei : Consolidare de cunostinţe
Scopul : Îmbunătăţirea capacitaţii de exprimare orală prin joc şi simulare
Competenţe generale : - identificarea situatiei de comunicare ;
- stabilirea elementelor de comunicare emiţător, receptor, mesaj,
canal, cod, context ;
Competenţe specifice : - construirea replicilor ;
- organizarea replicilor într-un dialog complex ;
- structurarea secvenţelor de tip întrebare – răspuns
Metode şi tehnici : joc, simulare, dialogare, realizare de planşe, Power Point, munca in echipa,
în perechi etc
Mijloace : culegere de exerciţii, planşe, calculator, imprimantă, aparat de fotografiat.
Bibliografie : M. Ionita- Limba româna, literatura româna, comunicare, Editura Art, Bucuresti,
2009
Desfăşurarea lecţiei pe etape
1. Fixarea noţiunilor de teorie : comunicare orală, dialog, situaţie de comunicare, emiţător,

receptor, cod, canal, mesaj, replică ( 5 minute)
2. Enunţarea situaţiilor de lucru pe grupe sau perechi ( 5 minute)
Activitatea 1 Esti acasă impreuna cu fratele tau şi din greşeală ai spart vaza de flori
preferată a mamei. Soseşte mama.
Cerinte :
 Alege trei colegi/colege care vor alcătui echipa ta.
 Unul dintre voi va mima venimentul din perspectiva vinovatului.
 Altcineva va mima evenimentul din perspectiva martorului.
 Mimaţi evenimentul, succesiv, din cele doua perspective.
 Elevul/eleva care va juca rolul mamei trebuie să decidă cine a mimat evenimentul mai
convingator
Timp pentru rezolvarea cerinţelor : 5 minute
Activitatea 2 Un coleg a venit la tine fără să te anunţe şi te deranjează tocmai când tu vrei să-ţi
faci lecţiile. Nu i-o poţi spune în mod direct, dar ai dori să-i sugerezi că ai ceva important de
făcut.
Cerinţe :
 Alegeţi un partener de dialog şi unul dintre urmatoarele enunţuri care poate să iniţieze un
dialog : Ar fi mai bine daca…/Ce crezi, n-ar fi mai bine să…/ Stii, mă deranjează mult că …;/Îţi
propun să …; /Fii atent/ atentă ;/Termină imediat că… ; /Mă… ;
 Construiţi un dialog de 4-5 replici conform contextului ;
 Discutaţi şi decideţi care dintre enunţuri este mai potrivit în atingerea scopului sugerat de
context ;
 Notaţi propoziţiile sugestive, aşa cum au fost ele indicate în grupe ;
 Mimaţi situaţia aleasă ;
 Interpretaţi dialogul ;
Timp pentru rezolvarea cerinţelor : 10 minute
Activitatea 3 La şcoală aţi primit ca temă alcătuirea unui proiect cu titlul Jocuri de ieri şi de azi.
Una din piesele proiectului, un interviu, trebuie realizat de tine.
Cerinţe :
 Alcătuiţi grupe de câte patru colegi şi alegeţi o persoană pe care intenţionaţi să o intervievaţi (
poate fi mama, tata, bunicul, bunica, un vecin, un prieten de familie)
 Hotărâţi, independent, întrebările pe care i le-aţi pune
 Realizaţi interviul cu persoana aleasă, simulând o situaţie reală de comunicare.
 Citiţi, în grupul vostru, fiecare interviu.
 Prezentaţi, în faţa clasei, cel mai interesant interviu din fiecare grupă, simulând situaţia de
comunicare reală.
 Păstraţi interviurile în portofoliul vostru.
Timp pentru rezolvarea cerinţelor. 15 minute
3. Autoevaluarea activităţilor
Completează tabelul următor (8 minute)
Care au fost activităţile Care este părerea mea Ce am învăţat în urma
derulate despre aceste activităţi acestui tip de activităţi
( motivează)
4. Tema propusa în urma realizării activităţii 3 : Realizaţi un proiect personal sau în grup cu
tema Jocuri de ieri şi de azi ( prezentare pe carton sau Power Point, după preferinţă)
Binkitsch Romaniţa
Liceul Teoretic Buziaş, jud Timiş
Metoda Harta personajelor
Harta personajelor este o metodă grafică de urmărire a relaţiilor dintre personaje. In

colţurile unor foi de hârtie elevii vor scrie numele a două sau patru personaje dintr-o operă. Se
vor trage săgeţi între personajele care relaţioneaza, de-a lungul fiecărei săgeti elevii vor nota ce
simte (ce exprimă) personajul faţă de cel spre care se îndreaptă săgeata sau cum îl tratează. Apoi
se trasează săgeata în sens invers pentru a vedea atitudinea în replica a acelui personaj.
Activitatea se va putea desfasura dupa metoda Bulgare de zapada, la început individual, apoi în
perechi, în grupe de câte 4 elevi şi în final în grupe mai mari (7-8 elevi). Fiecare grup va face în
final o harta pe o coala de hârtie care va fi afişată pe tablă. Câte un reprezentant al grupei va
prezenta punctul de vedere al grupului său. In final, Harta personajelor cea mai reprezentativa
va fi premiata.
PIRAMIDA -Bulgărele de zăpadă

Exerciţiul începe cu fiecare participant în parte şi sfârşeşte prin a implica tot grupul.
Iniţial, participanţii sunt rugaţi în mod individual să rezolve o sarcina, apoi se unesc câte doi şi
discută în perechi concluziile la care au ajuns, încercând să găsească un consens; exerciţiul se
repetă prin unirea grupurilor de 2, 4, 8 participanţi, de fiecare dată grupurile alegându-şi câte un
reprezentant (raportor) care să prezinte mai departe concluziile comune. Este important ca
exerciţiul să aibă o limita de timp; este important de asemenea ca raportorii să prezinte fidel
concluziile grupului pe care-l reprezintă şi asupra cărora grupul a căzut de acord, şi nu propriile
lor concluzii.
Subiectul lecţiei: Fabula “Câinele şi căţelul” de Grigore Alexandrescu

Tipul lecţiei: consolidarea (fixarea) cunoştinţelor
Clasa: a VI-a
 Să definească fabula;
 Să stabilească caracteristicile acestei specii literare ( structura compoziţională, mijloace
artistice de realizare);
 Să realizeze portretele morale ale personajelor.
Condiţii prealabile:
- cunoştinţe despre fabulă, această activitate desfăşurându-se în ora a 2-a din unitatea de
învăţare;
- deprinderi de a folosi Metoda Bulgărelui de zăpadă, Metoda Harta personajelor.
Strategii didactice:
Metode şi procedee: conversaţia, problematizarea, lectura, brainstormingul, metoda Harta
personajelor, Metoda Bulgărelui de zăpadă.
Mijloace şi materiale: volumul Fabule de Gr Alexandrescu, caiete, tabla, plan e, rebus.
Evaluare: formativă, pe întreg parcursul lecţiei.
Timp de lucru: 50 de minute.
Desfăşurarea lecţiei:
 Evocarea
Se va organiza clasa pentru buna desfăşurare a lecţiei.
Se va capta atenţia prin întrebări, pregătind gândirea elevilor pentru activităţile viitoare:
- Cine a fost Gr. Alexandrescu?
- Ce opere literare aţi studiat din creaţia lui Gr. Alexandrescu?
- Ce specie literară este Câinele şi căţelul de Gr. Alexandrescu şi cărui gen literar aparţine?
- Definiţi fabula.
- De ce credeţi că autorul a ales acest titlu? Semnificaţia titlului.
- Ce semnificaţie credeţi că are această întâmplare din lumea animală?
- Pe cine întrupează protagoniştii?
- Care este rolul personificării protagoniştilor, Samson şi Samurache?
- De ce autorul şi-a umanizat protagoniştii?
- Care este morala textului?
- Ce trăsături critică autorul?
- Aţi mai citit şi alte fabule de Gr Alexandrescu? Rezumaţi.
Elevii vor primi fişe cu fabula Boul şi viţelul, din volumul Fabule a lui Gr. Alexandrescu.
Folosind metoda brainstorming, elevii vor fi împarţiţi pe grupe, vor primi sarcini, urmărind să
demonstreze că textul citit este o fabula:
G1.-modalităţi de expunere;
G2.-figuri de stil predominante în operă;
G3.-personajele operei;
G4.-structura compoziţională.
De asemenea, se vor selecta din text citatele corespunzătoare fiecărei sarcini. Fiecare grupă va
avea un reprezentant care va schiţa pe tablă rezultatul activităţii grupei. Întreaga clasă va evalua
activitatea fiecărei grupe, corectând şi completând, la nevoie, în caiete şi pe tablă elementele
esenţiale.
 Realizarea sensului
Cadrul didactic va anunţa tema lecţiei şi obiectivele urmărite.
Profesorul va folosi pentru început metoda grafică, reţeaua personajelor, pentru a realiza
portretele morale pentru Samson şi Samurache; va scrie în mijlocul tablei numele personajelor,
apoi în jurul numelor se vor scrie elementele care alcătuiesc portretul moral în cercuri satelit;
după epuizarea tuturor caracteristicilor se vor desena alte cercuri, acestea vor conţine citate din
text ce vin în sprijinul judecăţii lor. Activitatea elevilor se poate desfăşura după metoda
Bulgărelui de zăpadă, la început individual, apoi în perechi, în grupe de câte patru şi în final în
grupe de câte şapte-opt elevi.
Aceştia vor schimba informaţiile între ei şi în final vor realiza pe o coală de hârtie portretele
morale ale personajelor: Fiecare grupă îşi va prezenta punctul de vedere la care a ajuns.
 Reflecţie
Prin câteva întrebări provocatoare: Cu cine credeţi că vrea autorul să simpatizaţi?, Cu cine să
nu simpatizaţi?, Ce anume v-a determinat să fiţi sau să nu fiţi de acord cu comportamentul
protagoniştilor? profesorul sistematizează noţiunile orei în curs.
 Extensie
Se va alcătui o fabulă, având cele două personaje: Samson şi Samurache, pornind de la
scenariile propuse în această oră.
PROFESOR CIOBANU ELENA CORINA

LICEUL TEORETIC BUZIAŞ, JUD TIMIŞ
METODA PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE
Subiectul lecţiei: Fabula “Câinele şi căţelul” de Grigore Alexandrescu

Tipul lecţiei: consolidarea (fixarea) cunoştinţelor
Clasa: a VI-a
Motivaţia:
 Din perspectiva didactică, lecţia contribuie la consolidarea unor atitudini privind morala
fabulei şi analiza morala a comportamentului, valorificând pozitiv învăţăturile extrase.
 Din perspectiva dezvoltării gândirii critice şi a creativităţii, elevii vor avea posibilitatea să
interpreteze din diferite unghiuri comportamentul moral al personajelor.
 Să definească fabula
 Să stabilească caracteristicile acestei specii literare ( structura compoziţională, mijloace
artistice de realizare)
 Să argumenteze alegerea unei poziţii, pentru a reflecta asupra atitudinii ce trebuie
manifestată într-o anumită situaţie.
Condiţii prealabile:
- cunoştiinţe despre fabulă, această activitate desfăşurându-se în ora a doua din unitatea de
învăţare;
- deprinderi de a folosi Metoda pălăriilor gânditoare
Strategii didactice:
Metode şi procedee: conversaţia, problematizarea, lectura, brainstormingul, metoda Pălăriilor
gânditoare.
Mijloace şi materiale: volumul Fabule de Gr Alexandrescu, caiete, tabla, videoproiector,
flipchart.
Evaluare: formativă, pe întreg parcursul lecţiei.
Timp de lucru: 50 de minute.
Desfăşurarea lecţiei:
 Evocarea
Se va organiza clasa pentru buna desfăşurare a lecţiei.
Se va capta atenţia prin întrebări, pregătind gândirea elevilor pentru activităţile viitoare:
- Cine a fost Gr. Alexandrescu?
- Ce opere literare aţi studiat din creaţia lui Gr. Alexandrescu?
- Ce specie literară este Câinele şi căţelul de Gr. Alexandrescu şi cărui gen literar aparţine?
- Definiţi fabula.
- De ce credeţi că autorul a ales acest titlu? Semnificaţia titlului.
- Ce semnificaţie credeţi că are această întâmplare din lumea animală?
- Pe cine întrupează protagoniştii?
- Care este rolul personificării protagoniştilor, Samson şi Samurache?
- De ce autorul şi-a umanizat protagoniştii?
- Care este morala textului?
- Ce trăsături critică autorul?
- Aţi mai citit şi alte fabule de Gr Alexandrescu? Rezumaţi.
 Realizarea sensului
Având în faţă fabula Câinele şi căţelul, elevii vor rezolva individual, următoarele sarcini:
 Rezolvând careul, veţi descoperi pe coloana AB o trăsătură a lui S.......
1. Aşa îl face Samson pe Samurache
2. Altă vorbă, de alint, a dulăului
3. Prenumele autorului poeziei
4. Aşa era boul cu care vorbea Samson
5. Sentimentul pe care îl are dulăul pentru lei
6. Asta doreşte Samson pentru toate dobitoacele
7. .......dar nu şi pentru .....
A
L I C H E A
P O T A I E
G R I G O R E
O A R E C A R E
U R Ă
E G A L I T A T E
C Ă T E I
B
 Se noteză pe tablă un proverb: Vorba-i de argint şi tăcerea de aur. Explicaţi proverbul.

Acest proverb ilustrează comportamentul lui S........
În urma rezolvării sarcinilor, cadrul didactic va anunţa tema lecţiei şi obiectivele urmărite.
 Reflecţie
Prin câteva întrebări provocatoare: Cu cine credeţi că vrea autorul să simpatizaţi?, Cu cine să
nu simpatizaţi?, Ce anume v-a determinat să fiţi sau să nu fiţi de acord cu comportamentul
protagoniştilor? Se pregăteşte terenul pentru declanşarea jocului. Se anunţă problema de
rezolvat: Care ar fi firul epic al fabulei din perspectiva voastră şi care ar fi morala?
Se prezintă regulile jocului şi semnificaţiile pălăriilor, se realizează alegerea rolurilor.
Se concepe o reţea de discuţii pe roluri.
Pălăria albă prezintă informaţiile.
Pălăria verde concepe variante posibile.
Pălăria albastră alege pentru discuţie una din variantele propuse.
Pălăria galbenă aduce suport logic pentru varianta propusă de pălăria verde.
Insă, pălăria neagră observă ca morala nu este cea mai potrivită, deoarece este una foarte
comună. De aceea trebuie aleasă una mai neobişnuită care să sperie cititorii.
În discuţie intră pălăria roşie, care contrazice pălăria neagră.
Dezbaterea poate continua prin alte întrebări puse de către purtătorul pălăriei albastre: De
ce credeţi că aţi ales abordări diferite?, Puteţi să vă gândiţi fiecare la o experienţă sau la o
carte pe care aţi citit-o şi care v-a făcut, poate, să răspundeţi în felul cum aţi răspuns?
Dialogul care se naşte în urma acestor întrebări îi expune în continuare unei game largi de
idei şi unor exprimări diferite, care lărgesc vocabularul întregii clase, dezvoltându-le capacitatea
de a articula idei noi şi creative, de a produce scenarii alternative.
În final grupul se poate localiza sub pălăria albastră pentru a sistematiza concluziile.
 Extensie
Se va alcătui o fabulă, având cele două personaje: Samson şi Samurache, pornind de la
scenariile propuse în această oră.
Metoda Pălăriilor gânditoare
Demersul didactic îşi propune o angajare activă a elevului în exersarea limbajului, dezvoltarea
creativităţii şi instituirea unei relaţii vii cu textul literar.
Elevilor le place, în general, să îşi încerce forţele, să se măsoare cu colegii şi să-şi măsoare
progresele, oricât de modeste. De asemenea, simţul lingvistic, simţul estetic şi creativitatea
funcţionează, dacă elevii sunt stimulaţi şi bine ghidati. Dacă elevii nu sunt stimulaţi pentru a-şi
cultiva o atitudine pozitivă faţă de comunicare şi încrederea în propriile abilităţi de comunicare,
pentru a-şi dezvolta capacităţile intelectuale, creative şi afective, atunci rezultatele sunt
dezamăgitoare.
Evitarea acestor atitudini nedorite (teama de a-şi exprima părerea în faţa unui grup, frica de a
nu fi “corectă” informaţia transmisă ş.a) se poate realiza prin realizarea unor demersuri
didactice focalizate asupra exersării competenţei de comunicare, activării şi dezvoltării
operaţiilor gândirii şi a creativităţii. Rolul acestor demersuri este esenţial la vârsta şcolară,
atunci când se doreşte ca elevul să-şi formeze un univers afectiv, creativ, atitudinal coerent, o
cultură comunicaţională şi literară.
Această deschidere poate fi pusă în practică cu ajutorul unei tehnici denumită Metoda
pălăriilor gânditoare (Thinking hats) concepută de Edward Bono (1986). Este o tehnică
interactivă, de stimulare a creativităţii, ce poate fi aplicată cu succes în cadrul lecţiilor de
literatură. Tehnica este integrată în sfera de interferenţă a jocului de rol şi a jocului didactic.
Prezentarea succintă a metodei:

- sunt 6 pălării, fiecare având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi negru.
- culoarea pălăriei defineşte rolul interpretat de participanţi;
- membrii grupului îşi aleg pălăriile în funcţie de rolul ales;
- pălăria poate fi purtată individual sau în grupuri;
- rolurile se pot inversa, participanţii sunt liberi să spună ce gândesc;
- participanţii trebuie să cunoască semnificaţia fiecărei culori şi să se comporte astfel:
PĂLĂRIA ALBĂ INFORMEAZĂ -gândeşte ca o Foloseşte

foaie albă care întrebări/formulări:
este neutră şi -Ce informaţii
poartă informaţii avem?
-Ce informaţii
lipsesc?
-Cum putem
obţine
informaţiile?
PĂLĂRIA ROŞIE SPUNE CE -exprimă -Uite cum privesc
SIMTE emoţiile, eu lucrurile....
DESPRE... temerile, -Sentimentul meu e
intuiţiile, că...
sentimentele -Nu-mi place felul
– nu se justifică cum s-a procedat....
Aprinde -Intuiţia îmi spune
simţămintele că.....
- permite
pălăriei albe sa
exploreze
sentimentele
celorlalţi
PĂLĂRIA IDENTIFICĂ -judecă critic -Care sunt erorile?
NEAGRĂ GREŞELILE -gândeşte logic, -Ce ne impiedică?
negativ -La ce riscuri ne
-atenţionează expunem?
asupra a ceea ce -Nu numai că nu
nu poate fi făcut, merge, dar nici nu....
e nonprofitabil,
riscant şi
periculos
PĂLĂRIA ADUCE -gândeşte -Care sunt
GALBENĂ BENEFICII optimist, logic şi obiectivele?
pozitiv -Pe ce se bazează
-explorează aceste idei?
beneficiile şi -Care sunt
posibilităţile beneficiile?
-oferă suport -Cum vom ajunge
logic pentru aproape de această
ideile creative viziune?
ale pălăriei verzi
PĂLĂRIA VERDE GENEREAZĂ -creativă -Şansa succesului
IDEILE NOI: -formulează noi este dacă...
EFORTUL opţiuni, variante, -Cum poate fi
metode, idei atacată problema?
-dă frâu liber -Găsim şi o altă
imaginaţiei explicaţie?
-căutarea
alternativelor
PĂLĂRIA CLARIFICĂ -dirijor -Putem să

ALBASTRĂ -controlează rezumăm
procesul gândirii punctele de
pentru ca aceasta vedere expuse?
să devină mai -Care este
productivă şi următorul pas?
organizează -Să nu pierdem
acţiunea timpul şi să ne
-supervizează, concentrăm
sistematizează asupra...., nu
concluziile credeţi?
Apelul la joc ca metodă de învăţământ vine tocmai pentru a contracara sufocarea prin
cantitatea de informaţie şi pentru a reduce monotonia, pentru a asigura dinamismul, varietatea şi
caracterul atrăgător al orelor, pentru a restabili echilibrul psiho-fizic al elevilor şi a-i motiva
intrinsec.
Rolul cadrului didactic, în etapa pregătitoare, este de a-i încuraja pe elevi să-şi formeze
păreri originale, de a-i face să argumenteze o poziţie diferită de cea exprimată în text, să pună
sub semnul întrebării premisele, de a-i obişnui să-şi susţină punctele de vedere, dar în acelaşi
timp, să ia în considerare şi alte puncte de vedere, de a-i ajuta să raţioneze, de a-i obişnui,
pornind de la acest context, să producă şi să scrie texte.
Rolul elevului
Didactica modernă urmăreşte dezvoltarea capacităţilor elevilor de a fi creatori de “lumi
posibile” şi preconizează o metodologie axată pe acţiune. Elevii care îşi dezvoltă autonomia de
gândire devin mai siguri pe ei înşişi. Folosiind propriile experienţe pntru explorarea virtuală a
textului, vor rezulta diferite interpretări ale aceluiaşi text literar. Această tehnică interactivă le
oferă elevilor posibilitatea de a înţelege varietatea reacţiilor, dezvoltându-le capacităţile de
intercomunicare şi toleranţa reciprocă, de respect pentru opinia celuilalt.
Elevul va fi capabil de o atenţie mult mai mare, va fi dispus să realizeze un efort intelectual,
va face conexiuni, îşi va formula propriile idei şi în final va “rescrie” textul din perspectiva sa.
Desfăşurarea unui demers didactic deschis de lectură poate fi benefic deoarece permite
elevului să conceapă, dincolo de cunoaşterea textului literar şi conştientizarea procesului de
constituire a sensului, producerea într-o anumită măsură a unui alt text.
Motivaţi de convingerea că orele de literatură nu sunt doar ocazii de a dezvolta capacităţi
de configurare coerentă a unor lumi posibile şi de exprimare nuanţată, ci şi prilejuri de a
dezvolta competenţe de încredere în propriile abilităţi de comunicare concretizate în producerea
de text, putem spune că noua viziune a didacticii echilibrează cele două forme ale comunicării
(exprimarea scrisă şi exprimarea orală). În practică, ar trebui ca aspectul scris şi cel oral al
comunicării să interacţioneze şi să se condiţioneze reciproc, astfel încât competenţele aferenţe
să se dezvolte unele din altele.
PROFESOR PROPUNĂTOR:ELENA VELCEA
ŞCOALA:NR. 2 ION MINULESCU PITEŞTI
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: JOCUL LIBER AL CREAŢIEI
DESCRIEREA ACTIVITĂŢII
Elevii clasei a VII-a au fost antrenaţi în acest joc de creativitate, care a implicat atât
recunoaşterea dimensiunilor libertăţii imaginaţiei la un scriitor postmodernist, Mircea
Cărtărescu(în Mendebilul), cât şi capacitatea lor de a jongla cu concepte şi cu idei noi, care să le
deschidă gustul spre ludic, în accepţia lui de factor determinant al învăţării logice, prin
acumulări conştiente, bazate pe implicare directă şi voită.
Paşii activităţii:
I Acţiuni anterioare lecţiei propriu-zise:
1)Elevilor li s-a cerut cu două săptămâni în urmă să citească textul Mendebilul,al lui Mircea
Cărtărescu, şi să scrie o pagină de jurnal, în care să consemneze impresiile lor la citirea acestei
cărţi.
2)Cu o zi înaintea activităţii li s-a propus să îşi formeze 6 grupe de lucru, în funcţie de
preferinţele lor;
3)De asemenea, au fost solicitaţi să cerceteze materiale, pentru a se documenta în legătură cu
nume de scriitori din perioadele timpurii ale literaturii române, până în zilele noastre;
II Derularea activităţii în clasă:

1)S-a scris pe tablă un citat aparţinând lui Solomon Marcus, referitor la esenţa jocului creaţiei;
2)Prin întrebări dirijate, elevii au fost conduşi spre relaţionarea mesajului citatului cu activitatea
propusă de noi şi cu elemente din Mendebilul;
3)Elevilor li s-a sugerat o aşezare a meselor într-un anumit fel(o masă în mijlocul a 4 mese,
liderul fiind poziţionat la masa din centru;
4)Li s-a cerut să gândească o asociere dintre acest tip de aşezare şi un element simbolic din
textul Mendebilul;(borcanul în care s-a visat închis naratorul, simbol al imposibilităţii de
evadare;s-a insistat asupra jocului imaginaţiei scriitorului, joc ce poate fi transferat şi în viaţa
reală);
5)Amintindu-se de jocul creaţiei din Florin scrie un roman,unde sunt prelucrate elemente
aparţinând lui M.Sadoveanu(Hanu Ancuţei)elevii au fost stimulaţi să realizeze corelaţii între
generaţiile de scriitori români,dintre care unii au fost poziţionaţi într-o schemă sub formă de
copac, numit Copacul literaturii române/Copacul infinitului;
6)Pornindu-se de la un citat aparţinând lui Tertulian, elevii au trebuit să îşi exerseze gândirea şi
imaginaţia în legătură relaţiile dintre generaţiile umane, care contribuie fiecare la realizarea
Copacului sacru al eternităţii;
7)S-au citit paginile de jurnal, conţinând idei cu totul surprinzătoare, unele de contestat, dar
apreciate ca originale la momentul dat;
8)Liderii echipelor au tras câte un bileţel cu cerinţe speciale pentru fiecare grupă, fiecare
alegându-şi pălăria gânditoare ce aparţinea culorii specificate pe bilet;
9)Fiecare membru al echipelor a colaborat la realizarea răspunsului, comentat şi de celelalte
echipaje;
10)Concluzia activităţii a fost trasă de fiecare echipaj, care şi-a exprimat opinia asupra modului
lor propriu de lucru , a modului de lucru al tuturor celorlalte grupe, dar şi asupra modului de
abordare al profesorului;
PROF: GHIŢĂ IOANA-ADRIANA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SÂNMARTIN, JUD. BIHOR
Jocuri propuse:
1. Jocul stategiilor de gândire
2. Literele titlului
3. Ciorchinele
1. Jocul stategiilor de gândire
Jocul didactic al pălăriilor l-am desfăşurat la lecţia „Puiul”de Al. Brătescu-Voineşti, la

clasa a V-a B.
Desfăşurarea activităţii
a). Evocare:
În acest moment al lecţiei se realizează distribuirea sarcinilor de lucru, şi în acelaşi timp,
distribuirea celor şase pălării, fiecare reprezentând un anumit mod de gândire. Li se explică
copiilor, în parte, ceea ce au de făcut, şi anume:
- purtătorul pălăriei albe va trebui să povestească lecţia, redând faptele petrecute exact aşa
cum sunt redate în conţinutul ei;
- purtătorul pălăriei roşii va trebui să surprindă şi să redea sentimentele stârnite de
lecturarea textului, şi anume milă faţă de puiul care a avut un final tragic, dar meritat datorită
neascultării faţă de mama lui, compasiune faţă de suferinţa prepeliţei care a trebuit să facă o
alegere deosebit de grea pentru a-şi salva ceilalţi pui, dezaprobare faţă de vânătorul care a lovit
un animal mic, un pui etc.
- purtătorul pălăriei negre vă trebui să se gândească şi să spună ce s-ar fi întâmplat cu
toate personajele în cal mai rău caz: ar fi putut să moară toţi puii, fie tot într-o vânătoare, fie din
cauza frigului care se apropia;
- purtătorul pălăriei galbene va trebui să se gândească şi să spună cum s-ar fi putut încheia
textul mai bine, cu un happy-end, adică, spre exemplu, puiul cel mare s-ar fi făcut bine şi ar fi
putut să plece şi el împreună cu mama şi cu fraţii săi;
- purtătorul pălăriei verzi este cel care gândeşte şi prezintă alte modalităţi de încheiere a
textului, în afara celor deja enunţate de colegii lui, spre exemplu, puiul putea fi găsit de un copil
milos şi dus la adăpost în poiata cu păsări a casei lui;
- purtătorul pălăriei albastre este cel care fluidizează prin intervenţia sa întreaga activitate,
coordonând succesiunea prezentărilor, fiind moderatorul activităţii.
b). Realizarea sensului:
Fiecare purtător de pălărie îndeplineşte sarcina trasată, conform indicaţiilor primite.
Pentru ca la activitate să nu existe elevi care nu au primit nicio sarcină, se poate ca mai
mulţi elevi să fie purtătorii unei pălării de aceeaşi culoare, adică să formeze o echipă,
conlucrând la realizarea sarcinii primite.
logică pesimistă privire obiectivă trăiri afective
logică pozitivă rol creator coordonarea activităţii
c) Reflecţia:
Ca şi o analiză a activităţii desfăşurate, copiilor li se dă câte o fişă de lucru prin care să
evidenţieze trăsăturile morale ale personajelor.
Ei vor trebui să aleagă dintr-un şir întreg de însuşiri pe acelea specifice fiecărui personaj.
2. Literele titlului
Am realizat acest moment al lecţiei într-un mod mai deosebit. S-a aplicat la lecţia de
recapitulare a Substantivului la clasa a V-a.
Materialele didactice necesare: - bilete cu întrebări
- fişe cu litere (S U B S T A N T I V U L)
Am realizat 12 bilete cu întrebări din substantiv. Câte un elev a ieşit în faţă a tras un bilet
cu o întrebare. A citit-o cu voce tare în faţa clasei, după care a dat răspunsul. Dacă a ştiut, a
primit o fişă cu o literă, pe care a trebuit s-o ţină cu faţa la el, astfel încât clasa să nu o vadă.
Elevul rămâne în faţa clasei. Când s-au terminat biletele cu întrebări, elevii au fost rugaţi să
întoarcă fişele cu litere, astfel încât clasa să poată citi titlul lecţiei.
Astfel s-a realizat atât captarea atenţiei, cât şi anunţarea temei.
Elevii sunt încântaţi de această metodă, pe care o folosesc des la oră.
3. Ciorchinele
Este o metodă de brainstorming neliniară. Încurajează elevii la o gândire liberă, deschisă.

Este folosit în fazele de evocare şi reflecţie în cadrul ERR, reprezentând o activitate de scriere.
Este bine ca tema propusă să fie familiară elevilor, mai ales atunci când ciorchinele se utilizează
individual. Poate fi folosit şi pe perechi sau pe grupe.
Am folosit metoda ciorchinelui la lecţia de sistematizare a cunoştinţelor despre
SUBSTANTIV, la clasa a V-a. Totul s-a realizat sub forma jocului şi, într-un mod plăcut,
schema recapitulativă.
Materiale didactice necesare:
- o planşă cu schema substantivului (numai scheletul);
- fişe cu categoriile gramaticale ale substantivului şi felul acestora;
- fişe cu exemple;
- lipici;
- tabla;
Clasa de elevi a fost împărţită în trei grupe: Grupa MASC, Grupa FEM, Grupa
NEUTRU. Am avut planşa pregătită cu „scheletul” schemei recapitulative. Aceasta a fost lipită
pe tablă. În urma anunţării temei elevii au fost capabili să lipească în mijlocul planşei fişa cu
„Substantivul”. Din fiecare grupă vine câte un elev pe rând, extrage un bilet, şi-l lipeşte la locul
potrivit. Dacă ştie, grupa sa primeşte un punct, iar dacă nu ştie, nu primeşte niciun punct. În
această din urmă situaţie biletul este amestecat printre celelalte rămase nelipite. În primă fază au
primit bileţele care conţin categoriile gramaticale ale substantivului, apoi bileţele cu felul
acestora, iar în final bileţele cu exemple.
Elevii au fost foarte încântaţi de această metodă de recapitulare şi s-au mobilizat cu toţii
astfel încât fiecare era dornic ca echipa lui să câştige.
IONESCU OANA ROXANA,

ŞCOALA GEN. NR. 6, „IACOB MUREŞIANU”, BRAŞOV,
VOCABULARUL – CLASA A VII-A
Descrierea jocului didactic
1. Denumirea jocului:
Jocul se numeşte „Cine ştie câştigă!” şi vizează consolidarea cunoştinţelor despre
vocabular.
2. Obiective urmărite:
1. Să definească vocabularul;
2. Să clasifice mijloacele de îmbogăţire a vocabularului;
3. Să definească derivarea, compunerea, conversiunea;
4. Să formeze familia lexicală a unui cuvânt;
5. Să identifice elementele de structură ale unor cuvinte derivate, compuse;
6. Să alcătuiască enunţuri în care să ilustreze schimbarea valorii gramaticale pentru diferite
cuvinte;
7. Să constituie cuvinte utilizând diferite tipuri de sufixe şi prefixe date;
8. Să distingă noţiunea de „cuvânt de bază” de cea de „radical/rădăcină”;
9. Să identifice sinonimele neologice ale unor cuvinte date.
3. Descrierea jocului:
Jocul are 3 variante (ultima variantă reprezentând complicarea jocului). Se poate
organiza într-o clasă cu un efectiv de 25 de elevi. Clasa va fi împărţită în 5 grupe a câte 5 elevi.
Fiecare grupă va primi sarcini de lucru diferite, dar cu grad de dificultate asemănător. Sarcinile
vor fi rezolvate într-un timp anunţat în prealabil de către profesor. Răspunsurile corecte vor fi
notate la tablă, astfel încât la finalul jocului să se poată afla grupa care a câştigat concursul.
Jocul va avea 3 variante, după cum urmează:
4. Regulile jocului:
- la semnalul profesorului elevii încep să rezolve sarcinile de pe fişe;
- elevii trebuie să se încadreze în timpul alocat rezolvării fiecărei sarcini didactice;
- coechipierii se pot consulta pentru a rezolva sarcina primită;
- va câştiga echipa care respectă regulile jocului (mai sus menţionate) şi adună cele mai
multe răspunsuri corecte.
5. Materiale didactice necesare:
- tablă;
- fişe de lucru pentru fiecare echipă (vezi anexele);
6. Variantele jocului:
VARIANTA I
Fiecare grupă va trebui să răspundă la o întrebare referitoare la noţiunile de vocabular (vezi
anexa nr. 1). Pe măsură ce elevii răspund se completează la tablă de către profesor ciorchinele
ce are în centru „Vocabularul”.
Întrebările vizate sunt:

Ce este vocabularul?
Cum se mai numeşte?
Care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului?
Care sunt mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului?
Dar cele externe?
Timp de lucru: 5 min.
VARIANTA II
Fiecare grupă va primi câte o fişă cu exerciţii despre vocabular bazate pe metode moderne de
învăţare. (vezi anexa nr.2). Timp de lucru: 15 min.
VARIANTA III – COMPLICAREA JOCULUI

Grupele vor primi ca sarcină de lucru să scrie o compunere în care să aibă în vedere următoarele
cerinţe:
- să folosească două cuvinte formate prin derivare;
- să utilizeze un cuvânt format prin conversiune;
- să uziteze un neologism;
- să dea un titlu original compunerii.
Timp de lucru: 10 min
STAN MIHAELA CORNELIA –
ŞCOALA GENERALĂ NR. 6 „AL. I. LAPEDATU”, SĂCELE, JUD. BRAŞOV –
„AMINTIRI DIN COPILĂRIE” DE ION CREANGĂ (CLASA A VII-A)
Descrierea jocului didactic
1. Denumirea jocului:
Jocul se numeşte „Cine gândeşte...reuşeşte!” şi are în vedere consolidarea cunoştinţelor
despre opera literară „Amintiri din copilărie” de I. Creangă ( clasa a VII-a, Ed.
Humanitas).
2. Obiective urmărite:
- să identifice cuvintele care indică timpul şi spaţiul în care se petrec întâmplările din
opera literară „Amintiri din copilărie” de I. Creangă (fragment – manual clasa a VII-a);
- să realizeze reconstituirea succesiunii întâmplărilor din fragmentul din manual;
- să identifice personajele din text în ordinea apariţiei;
- să menţioneze câteva argumente pe care le invocă Nică pentru a nu pleca la Socola;
- să privească personajul în relaţie cu celelalte personaje şi cu mediul în care trăieşte;
- să extragă din text exemple de epitete, comparaţii, inversiuni, enumeraţii;
- să selecteze citatele corespunzătoare principiilor morale care se despind din discuţia
părinţilor lui Nică (pag. 91 – 92);
- să extragă din text exemple de stil direct, stil indirect, stil indirect liber şi monolog
interior;
- să realizeze un cvintet având în centru, la alegere, fie pe Smaranda, fie pe Nică;
- să emită păreri proprii despre tema propusă pe care să le argumenteze;
- să manifeste spirit de colegialitate şi cooperare în cadrul echipei;
- să participe cu interes la activitate.
3. Descrierea jocului:
Jocul didactic are 4 variante (ultima variantă reprezintă complicarea jocului). Colectivul
clasei este grupat în 6 echipe a câte 3 elevi (echipa 1, echipa 2,...).
Un elev de la fiecare grupă va da cu zarul. Numărul echipei va fi acela înscris pe latura de
deasupra a zarului.
Echipele primesc sarcini de lucru diferite, dar cu grad de dificultate asemănător, pe care
elevii trebuie să le rezolve într-un timp limitat, anunţat de profesorul coordonator. Răspunsurile
vor fi contorizate, iar la finalul jocului va fi desemnată echipa câştigătoare.
4. Regulile jocului:
- începerea rezolvării sarcinilor se va realiza doar la semnalul profesorului;
- nu este permisă depăşirea timpului alocat rezolvării fiecărei sarcini;
- elevii care fac parte din aceeaşi echipă se pot consulta în vederea rezolvării sarcinii
primite;
- echipa câştigătoare este cea care respectă regulile jocului mai sus menţionate şi cea care
adună cele mai multe răspunsuri corecte: (în situaţia în care două sau mai multe echipe ies la
egalitate, acestea primesc o sarcină de departajare).
5. Materiale didactice necesare:
- filmul didactic „Amintiri din copilărie”
- fişe de lucru pentru fiecare echipă (vezi anexele);
- un zar;
- pălării de diferite culori: albă,, galbenă, albastră, roşie, neagră, verde
6. Variantele jocului:
Varianta 1:
Elevii vizionează o secvenţă din ecranizarea operei literare „Amintiri din copilărie” de I.
Creangă. Fiecare grupă va primi o fişă cu următoarele întrebări: (vezi anexa 1)
Din ce operă literară face parte secvenţa vizionată?
Cine a scris această operă literară?
Care sunt personajele care apar în imagini?
Timp de lucru: 2 minute
Varianta 2:
Echipele vor primi fişe de lucru cu sarcini diferite (vezi anexa 2):
Echipa 1 – identificarea, în primul alineat al textului din manual, a indicilor de timp şi
spaţiu ai naraţiunii.
Echipa 2 – menţionarea argumentelor pe care le invocă Nică împotriva plecării la Socola.
Echipa 3 – reconstituirea succesiunii întâmplărilor prin completarea căsuţelor goale.
Echipa 4 – extragerea din text a câte un exemplu de: epitet, comparaţie, enumeraţie,
inversiune.
Echipa 5 – extragerea din text de exemple de stil direct, stil indirect, stil indirect liber şi
monolog interior.
Echipa 6 – selectarea citatelor corespunzătoare principiilor morale care se despind din
discuţia părinţilor lui Nică (pag. 91-92)
Varianta 3:
Având drept suport textul din manual (dar şi textul integral al Amintirilor), fiecare grupă
va trebui să realizeze un cvintet având în centru, la alegere, fie pe Smaranda, fie pe Nică. (vezi
anexa 3). Timp de lucru: 5 minute
Varianta 4:
Pălăriile gânditoare – echipele primesc fişe de lucru corespunzătoare diferitelor tipuri de
gândire: subiectivă, obiectivă, pozitivă, negativă, neutră. (vezi anexa 4). Profesorul urmăreşte
activitatea elevilor şi le acordă ajutor dacă este nevoie.
Un elev, desemnat de echipa lui, va citi planul rezultat din activitatea întregii echipe.
Ceilalţi colegi corectează, dacă este cazul, răspunsurile elevilor.
PROFESOR PROPUNĂTOR: ORZARU FLORIN
ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII ŞUŢESTI JUDEŢUL BRĂILA
DENUMIRE JOC DIDACTIC – ÎNVATĂ SĂ APRECIEZI CORECT
Materiale necesare pentru desfăşurarea orei.
- o clasă de cel puţin 16 elevi

- 4 seturi de întrebări (anexa 1)
- 8 foi de flipchart
- 4 markere
- bandă adezivă
- post-it-uri de 3 culori (verde, roz, galben)
- timp de lucru 50 de minute
Desfăsurarea lecţiei
Profesorul împarte clasa în patru grupe. Fiecare grupă este formată din patru elevi.
Profesorul distribuie fiecărei grupe fişa cu exerciţii şi două foi de flipchart pe care elevii vor
rezolva exerciţiile. Pe o foaie vor rezolva exerciţiile de la 1-3 iar pe cealaltă foaie vor rezolva
exerciţiul numărul 4folosind metoda ciorchinelui. Pentru rezolvarea exerciţiilor 1-3 elevii au la
dispoziţie 20 de minute iar pentru exerciţiul 4 au la dispoziţie 10 minute. După ce au fost
rezolvate exerciţiile 1-3 foile de flipchart se lipesc pe tablă iar foaia cu exerciţiul 4 pe un
perete.
Folosind Turul galeriei fiecare elev dintr-o echipă merge la fişa cu numărul următor
echipei sale (ex:un elev din echipa I merge la Fişa 2, unul la Fişa 3) un elev din fiecare echipă
rămâne lângă fişă pentru a oferi informaţii .
Timpul de examinare pentru fiecare fişă este de 2 minute (2minute x 4foi =8minute)
După terminarea examinării fişelor, elevul care a scris foaia va răspunde la întrebări.
Fiecare reprezentant al unei grupe va lipi câte un post-it după cum urmează:
Nu sunt de acord – post-it-ul de culoarea verde.
Felicitări - post-it-ul de culoare roz.
Incomplet - post-it-ul de culoare galbenă.
La final se vor număra post-it-urile şi echipa care va avea cele mai multe de culoare roz
va câştiga. Dacă un reprezentant de altă grupa va lipi un post-it verde sau galben va trebui să
explice de ce l-a lipit. În cazul în care nu poate să explice de ce a lipit acea culoare, va primi
culoarea respectivă echipa sa. La fel se va proceda si în cazul celuilalt exerciţiu.(2 minute x 4
foi = 8minute ) Dacă sunt 2 echipe la egalitate profesorul va face departajarea solictand
informatii suplimentare pentru a acorda unei singure echipe locul I.
Pentru exerciţiul numărul 4 vom folosi metoda ciorchinelui. Am ales aceasta metoda
intrucat informatiile cunoscute despre partile de vorbire pe care ne-am axat in aceasta ora, vor
putea fi sintetizate foarte bine si vor fi mai clare notiunile invatate .Prin aceasta metodă vom
încerca să recapitulăm verbul şi să verificăm cum şi-au însuşit pronumele.
După ce vor termina de facut ciorchinele, fisele vor fi lipite pe perete , iar schema
facuta va fi citita si explicata de cate un reprezentant de la fiecare grupă . Acolo unde este
nevoie, profesorul intervine oferind informatii suplimentare sau poate solicita mai multe date
legate de continutul fisei.
ANEXA 1
Echipa I
„Banii atrag ca un miraj, strică liniştea şi pentru dobândirea lor unii nu se dau în lături de la
nicio ticăloşie.”
(R. Negrea)
1. Identifică locuţiunea verbală şi analizeaz-o morfosintactic.
2. Găseşte sinonimul contextual pentru acea locuţiune.
3. Declină, la singular, articulat cu articol hotărât, un substantiv din text.
4. folosind metoda ciorchinelui prezintă categoriile gramaticale specifice verbului, aplicate pe
verbul „strică”, întâlnit în text.
Echipa II
„Când a căzut din nou în dizgraţie, a fost amendat cu o sumă bună pe care nu a putut să o
plătească, trebuind să ia calea exilului la Lesbos, unde avea să treacă în nefiinţă .”
(R. Neagrea )
1. Analizează sintactico-morfologic locuţiunea verbală din text .

2. Precizează diateză pentru fiecare vers din text .
3. Menţionează valorile morfologice ale lui „o” din text (pentru fiecare structură) ; ilustrează
prin exemple alte 3 valori morfologice .
4. Folosind metoda ciorchinelui, prezintă categoriile gramaticale întâlnite la pronume . În
schemă, să cuprinzi şi tipurile de pronume învăţate până în acest moment .
Echipa III
„ Când te-a primit răchita în căsuţa ei, el s-a coborât în peşterile noastre şi ne-a dat de ştire.”
(M. Sadoveanu)
1. Identifică locuţiunea verbală din text şi menţionează-i sinonimul contextual .

2. Precizează valoarea morfologică a cuvântului „te”; creează un enunţ în care să prezinţi altă
valoare, numind-o .
3. Analizează morfosintactic cuvântului „noastre”.
4. Folosind metoda ciorchinelui, precizează valorile pe care le pot avea tipurile de pronume
învăţate .
Echipa IV
„ Pe când voiau să-l lege, repede a dat brânci unuia dintre agenţi, pe altul l-a răsturnând cu o
lovitură de picior. ”
(M. Sadoveanu)
1. Identifică locuţiunea verbală din text, dă alte 4 exemple de locuţiuni verbale în componenţa
cărora să apară verbul „a da”.
2. Menţionează valoarea morfologică pentru „unuia” şi „pe altul”, apoi analizează
morfosintactic unul la alegere .
3. Precizează valoarea morfologică a lui „o”din text, ilustrează în enunţuri alte 4 valori
morfologice .
4. Folosind metoda ciorchinelui, prezintă categoriile gramaticale specifice verbului, aplicate pe
verbul „a răsturnat”.
PROFESOR: ARISTIDA TOADER

ŞCOALA „EMIL ISAC” CLUJ-NAPOCA
Proiect de lectie
Data:18 ian 2010
Clasa: a VIII-a A
Obiectul: literatura română
Subiectul: Caracterizarea personajului principal ,din romanul Baltagul ,de M. Sadoveanu
Tipul lectiei: predare/învăţare
Model didactic: evocare – configurarea sensului – reflecţie
Competente specifice :
 Să dovedească înţelegerea unui text dat pornind de la cerinţe date
 Să identifice valori etice şi culturale într-un text dat, exprimându-şi impresiile şi
preferinţele
 Să redacteze texte adaptându-le la situaţia de comunicare
 Să capteze şi să menţină atenţia interlocutorului prin modul de prezentare a
mesajului
 Să construiască un discurs oral pe o temă dată
Competente operationale:
 Să extragă ideile principale dintr-un text citit
 Să identifice trăsăturile personajului
 Să recunoască modurile de expunere şi modalităţile de realizare artistică, precum şi
rolul lor
 Să identifice tipurile de caracterizare directă/indirectă a personajului
METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE: conversaţia,munca pe grupe, problematizarea ,
metoda pălăriilor gânditoare
MATERIAL DIDACTIC: - manualul

- romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu
- fişele de lectură ale elevilor
-fişele de sarcini date de profesor
DESFĂŞURAREA DEMERSULUI DIDACTIC

Se imparte tabla in trei coloane:Ce ştim despre subiect? ........Invatam.............Ce am
invatat?
-In prima coloana -actualizarea cunostintelor despre eroina romanului-personaj
principal,pleaca in cautarea sotului ,traseul eroinei
-In a doua coloana 1.- se scrie titlul pe tablă,apoi se enunta obiectivele lectiei-
vom afla trasaturile acestui personaj complex!
Schema tablei: Trăsăturile personajului: 1................................
2.................................
3.................................
4.................................
5.................................
Modalităţi de caracterizare a personajului:
narator
 Directă - realizată de către
alte personaje
 Indirectă -prin vorbe (exemplificare)

- prin fapte (exemplificare)
- prin gesturi, atitudine (exemplificare)
- prin comportament (deconspiră făptaşii crimei)
- prin relaţiile cu alte personaje *copiii
*autorităţile
*necunoscuţii
2. Se împarte clasa în grupe de către trei elevi pentru a aplica

metoda pălăriilor gânditoare. Grupele primesc sarcini diferite:
Pălăriile albe: - extrag citatele în care eroina e caracterizată direct de autor/alte pers.
- remarcă mijloacele realizării artistice (moduri de expunere, figuri de
stil, limbajul, frecvenţa regionalismelor)
Pălăriile roşii: -extrag citatele referitoare la emoţiile personajului
-identifică trăirile personajului (expoziţiune, punctul culminant)
Pălăriile negre: -remarcă complexitatea personajului, eventualele minusuri ale
caracterului:*duritatea faţă de Minodora asprimea
*lipsa de comunicare cu copiii personajului?
*oscilaţia sentimentului religios între magie şi biserică
(lipsa de profunzime?)
*tradiţia pusă mai presus de lege, neîncrederea în
autorităţi (legea talionului)
Pălăriile galbene: -remarcă complexitatea personajului, aspectele pozitive ale
caracterului: *tăria de caracter
*inteligenţa
*perseverenţa
*capacitatea de disimulare
*prudenţa
*curajul
*spiritul detectivistic
Pălăriile verzi: -identifică elementele de schimbare, de evoluţie a personajului:
*dispariţia soţului scoate personajul din inerţia
obişnuinţei, îl pune să reacţioneze, dezvăluindu-i
caracterul
*modificarea concepţiilor despre oraş ale eroinei
*maturizarea forţată a lui Gheorghiţă
Pălăriile albastre: - sintetizează răspunsurile în schema de la tablă,notand progresiv
informatiile,in timp ce echipele raspund cerintelor de pe fise
- In a treia coloana- Ce am învăţat? -Asigurarea feed-back-ului prin sintetizarea
principalelor idei desprinse din lecţie:
 Romanul prezintă personaje complexe, prezentate în evoluţie
 Romanul prezintă o impresie de viaţă copleşitoare
 Eroina este un simbol al căutării adevărului, are o puternică dorinţă de restabilire a
dreptăţii (se comportă ca un detectiv)
Se anunţă tema de casă : redactarea caracterizării pe baza acestor scheme
PĂLĂRIILE ALBE:
CERINŢE:
 Extrageţi din text citatele unde eroina
este caracterizată direct de către narator sau de alte personaje.
Care sunt modurile de expunere folosite în prezentarea personajului?
Care sunt figurile de stil folosite?
Identificaţi regionalismele şi rolul lor în caracterizarea personajului.
PĂLĂRIILE NEGRE:
CERINŢE:
 Remarcaţi raporturile personajului cu :
- copiii săi
- autorităţile
- religia
- tradiţia
PĂLĂRIILE VERZI:
CERINŢE:
 Identificaţi treptele evoluţiei personajului, raportând-o la viziunea iniţială asupra
oraşului, la maturizarea lui Gheorghiţă
PĂLĂRIILE ROŞII :
CERINŢE:
 Extrageţi citatele referitoare la emoţiile, trăirile personajului;
 Identificaţi trăirile personajului din:
- expoziţie
- punctul culminant
PĂLĂRIILE GALBENE:
CERINŢE:
 Enumeraţi şi argumentaţi trăsăturile de caracter pozitive ale personajului
60
PĂLĂRIILE ALBASTRE:
CERINŢE:
 Sintetizaţi răspunsurile colegilor voştri într-o schemă la tablă, de genul:
Personajul: - caracterizare directă

- caracterizare indirectă
Trăsături ale personajului: - …….

- …….
61

Inteligența, Joc Și Creativitate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Inteligența, Joc Și Creativitate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REVISTA PROIECTULUI

JOCURI DIDACTICE ÎN ŞCOALA TA

PROIECT DERULAT ÎN ANUL ŞCOLAR 2009/2010

Prin acest joc s-a verificat înţelegerea

Căsuţa Tipul Conţinut Acţiune

Te-au lăsat singur.Trebuie să-ţi aduni

PROFESOR PROPUNĂTOR: GABOR KINGA

Materiale didactice necesare:

Regulile jocului didactic

Acest joc didactic s-a folosit la recapitularea

La clasa a V-a, în cadrul lecţiei Adjectivul – actualizarea cunoştinţelor, pe care am

Subiectul lecţiei: Adjectivul – actualizarea cunoştinţelor

Înainte de a începe lecţia...

Se studiază cu atenţie manualele alternative de Limba română pentru cl. aIV-a, în

Lecţia este deosebit de importantă deoarece îşi propune actualizarea

Evocare (15 min.)

După prezentarea rezultatelor, se observă că, indiferent de felul descrierii,

Realizarea sensului (25 min.)

Subliniază adjectivele din copăcelul de mai jos, completând cu încă două

2.Alătură substantivelor următoare cel puţin două adjective potrivite:

Elevii descoperă că adjectivul determină un substantiv, iar profesorul completează

Pentru a se uşura sarcina de lucru, li se pot da exemple de 1-2 ghicitori.

O şopârlă de cinci coţi, Cu coroană de mireasă,

Se notează 2-3 elevi, argumentându-li-se nota, şi se citesc obiectivele propuse la

Citeşte cu atenţie fragmentul următor, precizează modul de expunere

(Minunata lume a animalelor, cartea 268)

Selectează din fragmentul următor 4 epitete.

(Minunata lume a animalelor, cartea 268)

Subliniază adjectivele şi identifică în fragmentul dat partea de vorbire care

(Minunata lume a animalelor, cartea 268)

Citeşte cu atenţie fragmentul următor, precizează modul de expunere

Unul, negru – cu toate lucirile pe care negrul le poate da în mângâierile

(Emil Gârleanu, Luptătorii)

Selectează din fragmentul următor 4 epitete:

Unul, negru – cu toate lucirile pe care negrul le poate da în mângâierile

(Emil Gârleanu, Luptătorii)

Subliniază adjectivele şi identifică în fragmentul dat partea de vorbire care

Unul, negru – cu toate lucirile pe care negrul le poate da în mângâierile

(Emil Gârleanu, Luptătorii)

1. Subliniază adjectivele din fragmentul următor:

2. Arată şi numeşte cum s-au format primul şi ultimul adjectiv.

3. Transcrie adjectivul care apare în fragment sub două forme

4. Alătură imaginilor adjective potrivite, după exemplul dat:

elegantă elegante elegant eleganţi

..................... ...................... ...................... ......................

..................... ...................... ...................... ......................

PROFESOR PROPUNĂTOR: DIANA PIRLOGEA

MATERIALE DIDACTICE NECESARE:

 două planşe de joc: Trenuleţul substantivelor şi Genul substantivelor ;

REGULILE JOCULUI DIDACTIC:

Elevii clasei a V-a sunt împărţiţi în trei echipe.

PROFESOR PROPUNĂTOR: CISMAŞIU TEODORA

Scop: consolidarea noţiunii de verb, prin

Scop: însuşirea sinonimiei ca fenomen de vocabular, activizarea şi îmbogăţirea

REGULILE JOCULUI DIDACTIC

PROFESOR COORDONATOR : OANA FILIP

Prof. propune eleilor urmatorul text – suport :

Echipajul nr. 1 are de indeplinit urmatoarele sarcini :

ECHIPAJUL 2 citeste telegrama trimisa de catre echipajul 1 si are de indeplinit urmatoarele

ECHIPAJUL 4 citeste telegrama trimisa si are de indeplinit urmatoarele sarcini de lucru :

ECHIPAJUL 5 citeste telegrama trimisa si are de indeplinit urmatoarele sarcini de lucru :

ECHIPAJUL 6 citeste telegrama trimisa si are de indeplinit urmatoarele sarcini de lucru :

ECHIPAJUL 7 citeste telegrama trimisa si are de indeplinit urmatoarele sarcini de lucru :