SĂ ÎNVĂȚĂM

PRIN JOC

Ghid metodologic pentru creșterea

motivației de învățare prin jocuri
interactive și activități în aer liber

Grădinița cu program prelungit nr.2

Brăila
 1

CUPRINS

DENUMIREA JOCULUI PAGINA

ARGUMENT 2
Jocuri de cooperare
OGLINDA 5
PEISAJUL DIN OGLINDĂ 6
MIMEAZĂ! 7
FĂ LA FEL CA MINE! 8
POVESTEA CUBURILOR 9
GĂSEȘTE-ȚI LOCUL 11
BAGHETA CU HELIU 12
CURSA CU BALOANE 13
Jocuri de intercunoștere
NUME ȘI GEST 14
CAUTĂ PERSOANA 15
TRAISTA CU POVEŞTI 16
JOCUL LINIEI 17
MINGEA JUCĂUŞĂ 18
CORPUL MEU 19
BALONUL JUCĂUȘ 20
Jocuri de dezvoltare personală
OGLINDA RETROVIZOARE 22
FOTOGRAFUL ȘI APARATUL 23
ORIENTAREA BOTANICĂ 24
STOP CADRU 25
Jocuri matematice
FLUTURII AU ZBURAT 26
ȘTAFETA NUMERELOR 27
MATEMATICĂ CU BALON CU APĂ 28
MATEMATICA ÎN NATURĂ 29
TRENULEȚUL NUMERELOR 30
LA ŢINTĂ 31
Jocuri distractive
GĂSEȘTE FRUCTUL \ LEGUMA POTRIVITĂ 32
UN ANIMAL- DIN CE? 33
PĂSĂRILE ȘI CUIBUL 34
LUPUL ȘI OILE 36
PEȘTII ȘI NĂVODUL 37
MERGI / TE OPREŞTI 38
MIRIAPODUL 39
GHICEŞTE CE AM CÂNTAT? 40
PATRU ELEMENTE 41
 2

CROCODILUL 42
44
CINE EȘTI?
CEASUL 45
EXTRATEREȘTRII ȘI PĂMÂNTENII 46
BARZA ȘI BROAȘTELE 47
JOCUL FIKA 48
SĂ DUCEM BALONUL 49
ȘARPELE 50
 3

ARGUMENT

Jocul este parte componentă din universal copilăriei și este

necesar atât dezvoltării fizice cât și psihice, fiind un instrument util
în trezirea interesului și a curiozității copilului, solicitându-i nevoia
de comunicare, gândirea, creativitatea, inițiativa, încrederea și nu
în ultimul rând nevoia de mișcare. Prin joc copilul descoperă lumea
înconjurătoare într-un mod accesibil și atractiv, o cercetează și o
transformă prin învățare și reflecție personală, transpunând-o mai
apoi în contexte noi.
Autoarele propun un set de jocuri unde sunt descrise
regulile, desfășurarea propriu zisă și scopul fiecărui joc, lăsând la
latitudinea cadrelor didactice posibilitatea de a le adapta nevoilor
grupului de copii pe care îl îndrumă. Sugerăm ca aceste jocuri să
fie desfășurate mai ales în aer liber, în afara sălii de grupă pentru a
oferi copiilor bucuria de a-și dobândi cunoașterea prin experiențe
senzoriale.
În natură putem regăsi cunoștințe, emoție și inspirație. Un
sentiment trăit în natură se transformă într-o oportunitate de a
evolua. Prin experiența nemijlocită cu natura și reflecție asupra
stărilor trăite, copiii pot învăța cu mult mai mult, aceste trăiri pot
deveni un fundament important pentru viitorul lor.
 4

Experiențele senzoriale în aer liber reprezintă provocări

care le pun în valoare creativitatea, capacitatea de a rezolva
probleme și gestiona dificultăți, îi motivează activ spre învățare
trainică dar mai ales plăcută și distractivă.
Actuala lucrare se dorește a fi un exemplu de bune practici
în vederea desfășurării cu preșcolarii a unor jocuri ce vizează
motivarea învățării, dezvoltarea acestora în planul socializării, și
al intercunoașterii, al atenției și creativității.

Coordonator
 5

OGLINDA

Scop:
Stimularea comunicării, orientării în natură și creșterea încrederii în
partenerii de joc.
Reguli de joc:
Fiecare echipă va fi formată din doi membri.
În timpul deplasării colegul care dirijează deplasarea, nu se va
desprinde de cel pe care îl conduce.
Desfășurarea jocului:
Jucătorii sunt împărțiți în perechi.
Unul dintre membri fiecărei echipe ține o oglindă deasupra nasului
iar celălalt se va prinde de umerii colegului de joc. Cel care este în
spate, pe baza imaginilor reflectate în oglindă, va trebui să-și
ghideze colegul pe traseul corect pentru a ajunge la capătul
spațiului destinat jocului. Conducerea poate fi verbală sau
nonverbală.
Cei doi pot stabili un cod de gesturi: când partenerul atinge pe cel
care ține oglinda pe umărul drept, acesta se întoarce cu 90 de grade
la dreapta și merge tot înainte, etc.
La mijlocul traseului partenerii vor face schimb de locuri.
 6

PEISAJUL DIN OGLINDĂ

Scop:
Stimularea creativității și a acuității vizuale.
Reguli de joc:
Fiecare echipă își va alege locul propriu de poziționare a oglinzii.
Desfășurarea jocului:
Grupa de copii se împarte în echipe cu număr egal de membri (nu
mai mult de patru). Fiecare echipă primește o oglindă și este
îndrumată de cadrul didactic să-și aleagă un peisaj care, reflectat în
oglindă, să reprezinte un veritabil tablou din natură. Oglinda se
poziționează rezemată de o piatră, de o creangă, cu fața în sus pe
iarbă sau orice altă variantă astfel încât privind în oglindă, să se
reflecte un peisaj cât mai interesant. Jucătorii își aleg peisajul,
fixează oglinda și apoi unul dintre membrii fiecărei echipe rămâne
lângă oglindă pentru a da detalii despre peisajul (”tabloul”) care
dorește să fie observat iar ceilalți membri; prin metoda turul
galeriei, trec pe la celelalte echipe încercând să descopere peisajul
reflectat de oglinda acestora. Cel care rămâne lângă oglindă
încearcă să-și atragă colegii la propria ”expoziție de artă”, prin
descrierea ”tabloului” reflectat în oglindă.
La final este votat cel mai frumos tablou și cea mai elocventă
descriere, aplaudând pe rând fiecare echipă.
 7

MIMEAZĂ!

Scop:
Stimularea atenției, a concentrării și a autocontrolului.
Reguli de joc:
Participanții la joc vor reda situația dată, respectând detaliile
sugerate de educatoare.
Se va respecta tema stabilită la începutul jocului.
Desfășurarea jocului:
Participanții se grupează în echipe de câte trei membri.
Educatoarea, pe o temă stabilită (ex. animale domestice, meserii,
etc.) va comunica fiecărei echipe ceea ce va trebui să transmită prin
intermediul poziției corpului, a mimicii faciale și a gesticii ( ex:
tema ” animale sălbatice”, o echipă va reprezenta un urs care vrea
să prindă un iepuraș, altă echipă va reprezenta o vulpe care stă la
pândă după un copac, să prindă un șoricel, etc.).
Fiecare echipă își prezintă pe rând tema dată, cei din echipele
celelalte având rolul de a ghici ce reprezintă ceea ce transmit
aceștia.
Câștigă perechea care reprezintă cât mai corect situația dată.
 8

FĂ LA FEL CA MINE!

Scop:
Determinarea diversităţii perceperii mesajului transmis precum și a
gradului de atenție a receptorului.
Reguli de joc:
Conducătorul jocului poate fi educatoarea sau un alt copil din
grupă.
Copiii ȋndoaie şi rup o coală de hârtie, ȋn funcţie de indicaţiile
oferite de conducătorul jocului.
Desfăşurarea jocului:
Copiii sunt aşezaţi ȋn aşa fel ȋncât toţi să aibă o bună vizibilitate a
conducătorului de joc, care, iniţial este educatoarea, după care locul
acesteia poate fi luat de către un copil.
Cel care conduce jocul ȋndoaie şi rupe(taie) o coală de hârtie, ȋntr-o
formă personală, explicând acţiunile realizate. Ceilalţi participanţi
la joc au ca sarcină executarea aceloraşi acţiuni ca şi conducătorul
jocului, ţinând cont de indicațiile date. La final, fiecare copil
prezintă ceea ce a realizat, făcând o comparaţie cu modelul
conducătorului de joc, constatându-se diversitatea perceperii
mesajului transmis precum și gradul de atenție a receptorului.
 9

POVESTEA CUBURILOR

Scop:
Stimularea capacităţii creatoare;
Exprimarea ȋntr-o succesiune logică a faptelor şi ȋntâmplărilor şi
prezentarea ȋntr-o formă adecvată.
Reguli de joc:
Fiecare copil extrage câte un jeton dintr-un coşuleţ.
Copiii se grupează ȋn funcţie de imaginea de pe jeton(cei care au
aceeaşi imagine vor forma o echipă, de exemplu: echipa
floricelelor). Se stabileşte un lider pentru fiecare grup.
Fiecare grup va primi 6 cuburi cu imagini diferite, cu ajutorul
cărora vor crea propria poveste, ținând cont de indicaţiile liderului.
Cuburile se rostogolesc și se vor alege doar imaginile de pe fața
superioară spre a fi incluse în povestire.
Desfăşurarea jocului:
Copiii sunt împărţiţi în trei-patru echipe, ȋn funcţie de imaginea de
pe jetonul extras din coşuleţ, fiecare echipă primind câte 6 cuburi
cu diferite imagini. La nivelul grupului se poartă, mai ȋntâi, discuţii
despre imaginile primite, cu ajutorul ȋntrebărilor adresate de liderul
de grup şi se creeează o poveste, ȋntr-o manieră personală având
tema specifică imaginilor.
 10

Povestirile pot fi cu final fericit, sau trist, polițiste sau comedii,

după indicațiile primite de la educatoare.
Copiii vor avea ȋn vedere ȋnlănţuirea logică a faptelor şi
ȋntâmplărilor, utilizând formule adecvate de exprimare. Se
stabileşte titlul poveştii, după care echipele ȋşi vor expune
povestea, fiecare membru din echipă interpretând un rol sau fiind
povestitorul, în timp ce restul echipei dramatizează conținutul
povestit.
 11

GĂSEȘTE-ȚI LOCUL

Scop:
Dezvoltarea încrederii în grupul din care faci parte.
Reguli de joc:
Un jucător se va aşeza ȋn mijlocul cercului, legat la ochi;
Ceilalţi copii se deplasează spe stânga sau spre dreapta, conform
indicaţiilor primite;
Copilul din centru ȋşi va găsi locul cu ajutorul indiciilor oferite de
colegi.
Desfăşurarea jocului:
Participanţii se vor așeza în formaţie de cerc.
Unul dintre aceștia va fi legat la ochi și scos din formația de cerc,
în mijlocul cercului. Ceilalți din cerc se deplasează spre dreapta sau
spre stânga, cu câțiva pași.
Copilul legat la ochi trebuie să-şi găsească locul cu ajutorul
colegilor, care-i vor oferi diferite indicii (ex: mergi trei pași la
stânga, apoi mergi în față, întoarce-te cu un pas spre dreapta,etc).
În momentul ȋn care şi-a găsit locul, copilul va trebui să explice
cum s-a simţit în timpul căutării.
 12

BAGHETA CU HELIU

Scop:
Consolidarea gradului de îndemânare şi răbdare, a atenţiei şi a
spiritului de echipă.
Reguli de joc:
Bara, utilizată ca material didactic, va fi susținută folosindu-se
doar de degetul arătător de la o singură mână.
Membrii echipelor pot discuta între ei, pe parcursul desfășurării
jocului, dând indicații pentru reușita echipei.
Desfăşurarea jocului:
Participanții la joc sunt împărțiți în două echipe.
Jocul porneşte la semnalul conducătorului de joc.
Fiecare echipă va avea câte o bară pe care va trebui să o susțină
doar cu degetul arătător de la o mână, încercând să o coboare toți
în același timp, fără să o scape.
Echipa câștigătoare va fi cea care reușește să coboare bara fără să
o scape, în cel mai scurt timp.
 13

CURSA CU BALOANE

Scop:
Dezvoltarea spiritului de echipă, a atenţiei şi a ȋndemânării.
Reguli de joc:
Copiii vor respecta, în timpul jocului, poziția corpului indicată de
conducătorul de joc.
Se vor ține de mâini pe întreg parcursul cursei.
Cei care nu vor respecta regulile vor fi eliminați din joc.
Desfăşurarea jocului:
Copiii vor fi împărţiţi în perechi, câte doi, aceştia fiind aşezaţi spate
în spate, ţinându-se de mâini, între ei aflându-se un balon.
Fiecare echipă trebuie să alerge dintr-o parte în alta a spaţiului
indicat, pe rând, fără a pierde balonul.
Câştigă perechea care duce cursa la bun sfârşit, fără ca balonul să
cadă.
 14

NUME ȘI GEST

Scop:
Învăţarea numelui colegilor cu ajutorul limbajului nonverbal.
Reguli de joc:
Mingea se aruncă de la un copil la celălalt.
Copilul la care a ajuns mingea ȋşi spune numele şi execută un
anumit gest corporal.
Ceilalţi copii repetă numele şi gestul colegului.
Desfăşurare jocului:
Copiii stau în formaţie de cerc. Fiecare participant pe rând îşi spune
numele şi îl acompaniază cu un gest corporal dorit de el. Ceilalţi
copii repetă numele şi gestul executat de colegul lor.
Jocul continuă până se prezintă toţi copiii.
La sfârşitul jocului copiii îşi vor reaminte numele celorlalţi colegi
cu ajutorul gesturilor executate în momentul prezentării.
 15

CAUTĂ PERSOANA

Scop:
Găsirea şi recunoaşterea persoanelor după un anumit criteriu dat.
Reguli de joc:
Copiii vor descoperi colegii ȋn funcţie de indiciile oferite de
conducătorul jocului.
Desfăşurarea jocului:
Copiii stau aşezaţi în semicerc şi au sarcina să caute şi să găsească
un coleg care are anumite trăsături indicate de conducătorul jocului.
Indiciile pot fi diferite, de exemplu: are un nume care începe cu
sunetul propriului nume sau cu un alt sunet ales; îi place aceeaşi
mâncare; are aceeaşi culoare a părului, a ochilor; are aceeaşi
înălţime; îi place acelaşi desen animat etc.
Fiecare copil își va explica mai apoi alegerea, pentru a găsi
similitudinea dintre el și colegul ales.
 16

TRAISTA CU POVEŞTI

Scop:
Dezvoltarea spiritului de autocunoaştere şi a expresivităţii
limbajului.
Reguli de joc:
Fiecare copil are dreptul la un singur jeton.
Jetoanele nu se schimbă între copii.
Trăsăturile prezentate trebuie să fie în concordanţă cu realitatea
(atât ȋn ceea ce priveşte personajul, cât și ȋn ceea ce priveşte
copilul).
Desfăşurarea jocului:
Într-un săculeţ se introduc jetoane cu diferite personaje din
poveştile cunoscute. Preşcolarii extrag pe rând câte un jeton şi
prezintă celor din jur un motiv pentru care ei cred că se aseamănă
cu personajul ales.
De exemplu:”Eu consider că mă asemăn cu Alba ca Zăpada,
deoarece sunt harnică sau am părul negru”etc.
Săculeţul cu jetoanele va merge din mână în mână, astfel încât toţi
preşcolarii să participe.
 17

JOCUL LINIEI

Scop:
Verificarea capacității de atenție și reacție la receptarea unor
afirmații false sau adevărate în raport cu experiența proprie.
Reguli de joc:
Jocul se va desfășura ținând cont de veridicitatea sau falsitatea
afirmațiilor prezentate de conducătorul jocului, ținând cont de
propria persoană sau de cunoștințele acumulate anterior.
Desfășurarea jocului :
Copiii sunt împărțiți în două echipe, așezându-se de o parte și de
alta a unei linii marcate pe asfalt. Educatoarea, care este și
conducătorul jocului, prezintă afirmații referitoare la viața
personală (”Eu am o/un soră/frate”. Ieri am fost în parc”. ”Azi
merg la bunica”. ”Acasă am o pisică”. ”Azi port un tricou roșu”,
etc). Cine se regăsește în afirmația spusă face un pas spre linie.
Câștigă echipa ai cărei membri ajung primii la linie.
Jocul se poate desfășura în funcție de tema săptămânală, ca și
metodă de evaluare (ex: evaluare- toamna, mijloace de locomoție,
cosmosul, etc), sau pentru a găsi similitudini și diferențe între
parteneri; suntem unici dar avem multe în comun.
 18

MINGEA JUCĂUȘĂ

Scop:
Prezentarea şi recunoaşterea colegilor de grupă după nume şi
jocul/jucăria preferată.
Reguli de joc:
Mingea se aruncă de la un copil la altul.
Fiecare îşi prezintă numele şi jocul/jucăria preferată.
Desfăşurarea jocului:
Copiii stau în formaţie de cerc şi aruncă mingea de la unul la
celălat.
Cel care prinde mingea se prezintă, spunându-şi numele şi
jocul/jucăria preferată şi aruncă mingea unui alt coleg care va
continua prezentarea.
Jocul ia sfârşit în momentul în care s-au prezentat toţi copiii.
 19

CORPUL MEU

Scop:
Recunoaşterea părţilor componente ale corpului uman.
Reguli de joc:
Copiii vor reconstitui corpul uman.
Pe parcursul reconstituirii corpului uman, copiii nu vor comunica
ȋntre ei.
La finalul reconstituirii imaginii, fiecare copil, pe rând, va descrie
imaginea de pe jetonul ales.
Desfăşurarea jocului:
Dintr-un bol, fiecare copil va extrage câte un jeton cu o imagine ce
reprezintă o parte a corpului uman (ex: cap, membru drept, mâna
stângă, etc). Fără să vorbească între ei, preşcolarii vor reconstitui
corect corpul uman așezând la locul corespunzător fiecare jeton
ales.
La final, când corpul uman este reconstituit corect, fiecare copil va
descrie imaginea de pe jetonul ales.
 20

BALONUL JUCĂUȘ

Scop:
Recunoaşterea colegilor ȋn funcţie de anumite semne distinctive;
Stimularea atenţiei şi a memoriei vizuale.
Reguli de joc:
Jocul ȋncepe la semnalul conducătorului.
Baloanele se aruncă ȋn aer ȋn momentul ȋnceperii unei anumite
melodii, aleasă de educatoare.
Când muzica se opreşte, fiecare copil trebuie să prindă un singur
balon.
Desfăşurarea jocului:
Copiii sunt aşezaţi ȋn semicerc şi fiecare primeşte un balon umflat,
un jeton cu o imagine reprezentativă(flori, fluturi, fructe, etc.) şi
pastă de lipit. Fiecare copil va primi un jeton cu o imagine diferită
de a celorlalţi colegi, imagine care să-l individualizeze. Pe rând, se
vor prezenta, cu ajutorul imaginii de pe jeton (de exemplu: „Astăzi
eu sunt un fluturaş”), după care imaginea respectivă o va lipi pe
balonul său.
După ce se prezintă toţi copiii, ȋn aceeaşi manieră, pe fundal
muzical, toate baloanele se aruncă ȋn aer, fără să cadă pe podea.
Când muzica se opreşte, fiecare prinde un balon şi are ca sarcină să
 21

recunoască copilul al cărui semn este pe balon, după care

îmbrăţişează partenerul .
Variantă- Jocul se desfăşoară ȋn acelaşi mod ca ȋn cazul primei
variante dar ȋn momentul ȋn care prinde un balon al unui coleg va
trebui să afle trei lucruri despre acel coleg, pe care le va prezenta
la finalul jocului întregului grup.
 22

OGLINDA RETROVIZOARE

Scop:
Dezvoltarea gândirii analitice în exprimarea opiniilor.
Reguli de joc:
Fiecare copil mimează primirea și pasarea oglinzii precum și
verbalizarea unui aspect al zilei care i-a plăcut, argumentând
alegerea (Ex. Mie mi-a plăcut....pentru că....).
Desfășurarea jocului:
Jocul se desfășoră la finalul zilei de activitate. Copiii sunt așezați în
cerc și mimează că privesc în oglinda retrovizoare, adică fac o
reflecție asupra evenimentelor zilei.
Începe un copil care își exprimă aprecierea asupra unui aspect al
zilei, care i-a plăcut cel mai mult și îl verbalizează colegilor, apoi
mimează că pasează oglinda altui copil pe care îl numește.
La rândul lui, copilul numit mimează că a primit oglinda, privește
în ea și exprimă de asemenea un aspect care i-a plăcut,
argumentând motivul alegerii acelui moment.
Pe cât posibil, toți copiii sunt încurajați să își exprime opiniile.
 23

FOTOGRAFUL ȘI APARATUL

Scop:
Îmbogățirea memoriei vizuale cu imagini privite din perspectiva
altei persoane.
Reguli de joc:
Copilul care va fi ”aparatul” va ține ochii închiși până la semnalul
dat de coechipier.
Desfășurarea jocului:
Jocul se desfășoară în echipe de câte doi membri.
Unul dintre aceștia are rolul ”fotografului”, celălalt fiind”
aparatul”. ”Fotograful” va sta în spatele ”aparatului”, care va avea
”obiectivul”(ochii) închis. Acesta va fi direcționat de umeri de către
”fotograf” și va stabili imaginea rotindu-i capul.
În momentul în care ”fotograful” bate de două ori pe umerii celui
care este aparatul, acesta din urmă deschide ”obiectivul”(ochii) și
descrie imaginea văzută.
Rolurile se pot schimba după trei sau mai multe fotografii.
 24

ORIENTAREA BOTANICĂ

Scop:
Stimularea capacităţii de orientare ȋn spaţiu şi a memoriei
vizuale.
Reguli de joc:
Fiecare grup va căuta imaginile cu plantele de pe tabelul său, va
indica locul ȋn care au fost găsite şi le va aşeza ȋn locul
corespunzător din tabel.
Desfășurarea jocului:
Se formează echipe cu număr egal de membri.
Fiecare echipă va primi câte un tabel cu mai multe plante
cunoscute. Într-un spațiu bine delimitat, vor fi distribuite, anterior,
imagini cu plantele respective, în diferite locuri accesibile (la baza
unui copac, pe o piatră, în iarbă, etc).
Copiii, într-un timp dat ( ex: 10 minute), vor trebui să găsească
plantele de pe tabelul lor, să evidenţieze locul ȋn care au fost
identificate și să le aşeze ȋn locul corespunzător din tabel.
Câştigă cei care rezolvă cât mai multe sarcini în timpul dat.
 25

STOP CADRU

Scop:
Dezvoltarea atenției și a receptivității.
Reguli de joc:
Copiii vor rămâne nemişcaţi ȋn momentul ȋn care aud sunetul
fluierului.
Desfăşurarea jocului:
Acest joc se poate desfăşura în orice moment al zilei.
Jocul se realizează cu toată grupa, copiii desfăşurându-şi
activităţile zilnice iar în momentul în care se aude sunetul
fluierului, aceştia trebuie să stea nemişcaţi indiferent de poziţia pe
care o au în acel moment.
Educatoarea ţine evidenţa ȋntr-un tabel, declarându-se câștigători
copiii care reușesc să stea nemișcați de cele mai multe ori, pe
parcursul ȋntregii zile, la auzul semnalului (fluierului).
 26

FLUTURII AU ZBURAT

Scop:
Consolidarea număratului în limitele date.
Reguli de joc:
Fluturii vor porni la semnalul dat de educatoare.
Va fi respectat spațiul delimitat pentru desfășurarea jocului.
Desfășurarea jocului:
Copiii vor fi împărțiți astfel: jumătate vor fi floricele și jumătate
vor fi fluturași. Cei care reprezintă florile vor primi câte un
ecuson/jeton cu o cifră în limitele intervalului de numere învățate
și vor imita prin poziția corpului, o floare.
Ceilalți vor reprezenta fluturii și la semnalul dat de conducătorul
jocului (educatoare) prin rima:” Fluturașii au zburat/Pe o floare s-
au așezat/Aripile și le-au strâns/1,2 te-am prins”, aceștia pornesc
imitând zborul fluturilor spre căutarea florii potrivite. Floarea
potrivită va fi una dintre florile care are o cifră din cele spuse de
educatoare(1/2, 3/4, 2/3, etc).
După câteva runde de joc, rolurile se inversează, fluturii devin
flori, iar florile devin fluturi.
 27

ȘTAFETA NUMERELOR

Scop:
Consolidarea capacității de a realiza șirul crescător și descrescător
al cifrelor învățate.
Reguli de joc:
Se va respecta strict spațiul delimitat pentru desfășurarea jocului.
Pentru validarea ”victoriei” se va respecta ordinea crescătoare/
descrescătoare a cifrelor și culoarea echipei din care face parte.
Desfășurarea jocului:
Se formează două echipe.
Într-un spațiu bine delimitat vor fi așezate cartonașe de culori
diferite (ex: roșii și albastre) cu cifre de la 0 la 10.
Fiecare membru al echipei, pe rând va căuta o cifră de culoarea
echipei sale, pornind de la cifra 0, în ordine crescătoare. Predă
ștafeta în momentul găsirii cifrei, iar celălalt pornește în căutarea
următoarei cifre din șirul numerelor.
Câștigă echipa care formează șirul crescător/descrescător al
numerelor, în timpul cel mai scurt.
 28

MATEMATICĂ CU BALOANE CU APĂ

Scop:
Recunoașterea cifrelor în intervalul indicat (0-5; 0-10).
Reguli de joc:
Copiii aleg un singur balon din coș, numesc cifra de pe balon și
țintesc cercul corespunzător cifrei de pe balon.
Desfășurarea jocului:
Pe iarbă se vor găsi cercuri colorate, în mijlocul cărora este
așezată câte o coală de hârtie, pe care este scrisă o cifră, în
intervalul stabilit de cadrul didactic (de la 1 la 5; de la 1 la 10; etc).
Dintr-un coș de plastic, copiii aleg pe rând un balon cu apă, pe care
este scrisă o cifră.
Se identifică, mai ȋntâi, cifra respectivă apoi cercul din iarbă, care
are aceeași cifră după care se aruncă balonul cu apă în cercul
respectiv de la o distanță dată, indicată de educatoare.
Pentru fiecare reușită copiii sunt aplaudați şi ȋncurajaţi.
 29

MATEMATICĂ ÎN NATURĂ

Scop:
Consolidarea număratului ȋn limitele 1-10.
Reguli de joc:
Copiii pornesc la semnalul dat de cadrul didactic.
Fiecare copil pune în coșulețul propriu un singur jeton și tot atâtea
elemente din natură cât indică cifra de pe jeton.
Desfășurarea jocului:
Fiecare copil primește câte un coșuleț. În iarbă, în prealabil au fost
așezate aleatoriu, cu fața în jos, jetoane cu cifre învățate de copii.
La semnalul educatoarei, fiecare copil pornește în căutarea unui
jeton, după care identifică cifra de pe jeton și adună în coșuleț tot
atâtea elemente din natură ( frunze, crenguțe, pietricele, etc) cât îi
indică cifra de pe jeton.
Jocul se finalizează în momentul în care toți copiii au îndeplinit
sarcina de joc.
 30

TRENULEŢUL NUMERELOR

Scop:
Consolidarea număratului în limitele 1-10.
Reguli de joc:
Fiecare copil are ȋn piept o cifră(ȋn intervalul stabilit de educatoare)
Copilul care ȋndeplineşte rolul de “locomotivă” se opreşte ȋn faţa
unui alt coleg ȋşi spune numele şi numărul locomotivei, după care
cel ȋn faţa căruia s-a oprit ȋşi spune şi el numele şi numărul
vagonului şi se aşază ȋn spatele locomotivei.
Desfăşurarea jocului:
Preşcolarii formează un cerc, stând cu faţa spre centrul acestuia.
Se solicită un voluntar pentru a fi “locomotiva”, care va scoate
sunetele specifice zgomotului creat de locomotivă. Acesta se mişcă
ȋn interiorul cercului, prin faţa celorlalţi copii iar la semnalul
educatoarei se opreşte în faţa unui preşcolar căruia îi spune: ex:
“Bună, eu sunt Cornel şi sunt “locomotiva” numărul 3. Apoi, cel în
faţa căruia se opreşte îl prinde de talie, devenind un “vagon’, nu
înainte de a-şi spune numele şi numărul vagonului , ex: ”Bună, eu
sunt Matei şi sunt “vagonul”numărul 4.
Trenul porneşte în jurul cercului şi se opreşte în faţa altui copil care
îşi spune numele şi numărul vagonului, până ce toţi copiii formează
o garnitură de tren.
 31

LA ȚINTĂ

Scop:
Dezvoltarea abilității de a arunca cu o mână, în dreptul unei ținte
indicate;
Recunoașterea cifrelor învățate.
Reguli de joc:
Participanții se împart în două sau trei echipe cu număr egal de
membri.
Câte un membru din fiecare echipă aruncă concomitent, la țintă, cu
mingea încercând să doboare cât mai multe pahare.
Desfășurarea jocului:
În curtea grădiniţei, pe două sau trei bănci se construiesc piramide
din pahare de unică folosinţă pe care sunt scrise diferite cifre
învățate de copii.
Copiii sunt împărțiți în două/trei echipe. Fiecare echipă va primi
câte o minge și se va așeza în fața unei bănci, în șir indian, la
distanța indicată(2-2,5m). Primul copil din fiecare echipă va arunca
mingea spre țintă la semnalul START. Apoi fiecare copil își
numără paharele căzute și numește cifrele de pe pahare. Pe o tablă
se notează numărul de pahare dărâmate de fiecare echipă în parte
iar la final se desemnează echipa câștigătoare.
 32

GĂSEȘTE FRUCTUL / LEGUMA POTRIVITĂ

Scop:
Consolidarea cunoștințelor legate de forma și mărimea fructelor și
a legumelor.
Reguli de joc:
Copiii vor acționa independent de ceilalți jucători, vor căuta şi vor
identifica fructele sau legumele corespunzătoare imaginii din
jetonul extras.
Desfăşurarea jocului:
Jucătorii vor fi aşezaţi ȋn ȋn semicerc şi vor desfăşura acţiunile
specifice jocului ȋn mod independent.
Legumele/fructele sunt înfășurate în folie de aluminiu, păstrându-
le forma şi sunt ascunse în diferite locuri din curte.
Fiecare copil din semicerc va extrage câte un jeton cu legumă/fruct
dintr-un bol, după caz, pe care va trebui să îl caute și să îl identifice
fără ajutorul celorlați colegi.
După ȋndeplinirea sarcinii ȋşi vor relua locurile şi vor prezenta
planta găsită, stabilindu-se dacă este cea potrivită.
La sfârșit sunt declarați câștigători copiii care au identificat corect
legumele sau fructele corespunzătoare imaginii din jeton.
 33

UN ANIMAL- DIN CE?

Scop:
Dezvoltarea capacității de a lucra în echipă;
Dezvoltarea imaginației și a creativității.
Reguli de joc:
Fiecare echipă va fi formată dintr-un număr egal de membri.
Un reprezentant din cadrul fiecărei echipe va extrage un jeton cu un
animal.
Copiii vor folosi doar elemente din natură, pentru a reda imaginea
animalului.
Desfăşurarea jocului:
Grupa de copii se împarte în echipe cu număr egal de membri.
Reprezentatul fiecărei echipe va extrage, dintr-un bol, un jeton cu
un anima(domestic sau sălbatic). Fiecare echipă va avea sarcina de
a realiza animalul respectiv, folosindu-se doar elemente din natură
(crengi, frunze, iarbă, licheni, etc).
La final fiecare echipă va descrie animalul realizat şi va crea o
scurtă poveste/întâmplare legată de acesta.
 34

PĂSĂRILE ȘI CUIBUL

Scop:
Cultivarea vigilenței și a capacității de reacție imediată în situații
limită, creșterea încrederii în propriile forțe.
Reguli de joc:
Fieacare echipă va avea un număr egal de membri.
Cel desemnat pentru a păzi cuibul, nu va părăsi spațiul indicat.
Participanții la joc nu au voie să se atingă pe parcursul desfășurării
jocului.
Toate echipele pornesc după semnalul dat.
Timpul alocat jocului se stabilește de la început și va fi
cronometrat de către educatoare.
Desfăşurarea jocului:
Se formează 4-5 echipe cu câte 5-6 membri.
După formarea echipelor, se stabilește pasărea care va păzi cuibul
fiecărei echipe, urmând ca celelalte păsări să urmărească să adune
cât mai multe crenguţe din cuiburile celorlați, pentru a-l realiza pe
al lor.
Fiecare echipă va primi un număr egal de crenguțe, pe care
paznicul cuibului va trebui să le păzească.
 35

Copiii desemnați să adune crenguțe din celelalte cuiburi, vor porni

după semnalul dat de cadrul didactic.
Fiecare copil va merge la un alt cuib și va încerca, fără să se atingă
de paznicul cuibului, să ia cât mai multe crenguțe și să le ducă la
cuibul echipei sale.
Pasărea care păzeşte cuibul trebuie să dea dovadă de vigilenţă şi
atenţie, nepermiţând celorlaţi să adune crenguţe din cuibul său.
Pe parcursul jocului rolurile se pot inversa, alţi copii urmând să ia
locul paznicilor.
Câștigă echipa care strânge cât mai multe crenguțe în timpul
stabilit de cadrul didactic.
 36

LUPUL ȘI OILE

Scop:
Consolidarea unor deprinderi motrice ȋnsuşite şi utilizarea lor ȋn
contextul jocului.
Reguli de joc:
Fiecare ”păstor” își va apăra ”oile”, fără a lovi ”lupul”;
”Oile” vor sta doar în spatele ”păstorului” care le apără;
”Lupul” pornește la semnalul dat de educatoare.
Desfășurarea jocului:
Jucătorii sunt împărțiți în echipe de câte 6-8 jucătorii(oile).
În mijlocul unui cerc, trasat în natură prin intermediul unor
elemente diverse(conuri, frunze, eșarfe, etc) se află un jucător care
îndeplinește rolul lupului. În fața fiecărei grupe stă câte un
”păstor”.
La semnalul dat de educatoare ”lupul” caută să prindă ”oile” care
sunt apărate de ”păstorul” lor.
Grupa din care a fost prinsă una sau mai multe ”oi” pierde câte un
punct pentru fiecare ”oaie” eliminată.
Câștigă echipa care care nu a pierdut nicio ”oaie” sau a pierdut
cele mai puţine oi.
 37

PEȘTII ȘI NĂVODUL

Scop:
Dezvoltarea capacității de lucru în echipă și a coordonării psiho-
motrice în concordanță cu nevoile echipei.
Reguli de joc:
Cei care depășesc spațiul dat, vor fi eliminați din joc;
Copiii care se desprind (rup năvodul), vor fi eliminați;
Cei care sunt prinși, vor trece de partea celor care reprezintă
năvodul.
Desfășurarea jocului:
Copiii vor fi împărțiți în număr egal de membri, în două echipe.
Prima echipă va forma”năvodul”, iar cealaltă echipă ”peștii”. Cei
ce sunt ”năvodul” se vor prinde de brațe, formând un șir în fața
celor care vor fi „peștii” şi se vor deplasa toți în același timp, fără a
se desprinde de brațe, pentru a prinde ”peștii”.
Jocul ȋncepe la semnalul dat de conducătorul jocului
(educatoarea) și ”peștii” se vor deplasa aleatoriu pentru a evita să
fie prinși în ”năvod”. În momentul în care sunt prinși în ”năvod”
aceștia vor deveni parte din el, astfel ”năvodul” se mărește iar
numărul peștilor scade.
Jocul se sfârșește în momentul în care sunt prinși toți ”peștii”.
 38

MERGI / TE OPREŞTI

Scop:
Consolidarea capacităţii de receptivitate asupra mesajului transmis
şi a atenţiei voluntare.
Reguli de joc:
Execută cum îţi spun:”mergi/opreşte-te”;
Execută opusul la ceea ce îţi spun:”mergi”/”opreşte-te”;
Execută cum îţi spun:”bate din palme”/”dansează”;
Execută opusul tuturor acţiunilor prezentate mai sus.
Desfăşurarea jocului:
Grupa de copii va forma un cerc.
Preşcolarii vor asculta comenzile conducătorului de joc şi vor
executa acţiunile indicate. De exemplu: atunci când li se dă
comanda “mergeţi”, aceștia vor merge, iar când li se va spune
“stop”, copiii se vor opri.
Pe parcursul jocului regulile se vor complica, inversând sensul
acţiunilor. De exemplu: atunci când li se va spune “mergeţi”,
preşcolarii se vor opri, iar când li se va spune “stop”, aceștia vor
merge. La fel se va proceda şi în cazul celorlalte acţiuni.
 39

MIRIAPODUL

Scop:
Consolidarea unor deprinderi motrice ȋnsuşite şi a capacităţii de
coordonare;
Manifestarea spiritului competitiv.
Reguli de joc:
Copiii sunt aşezaţi pe două linii, unul ȋn spatele celuilalt.
Mişcările motrice vor fi executate conform indicaţiilor primite.
Obstacolele întâlnite în cale vor fi ocolite.
Desfăşuarea jocului:
Preşcolarii vor fi împărţiţi în două echipe şi vor fi aşezaţi în linie,
unul în spatele celuilalt.
Fiecare membru din echipă, de la primul până la ultimul, va fi legat
de picioare, folosind panglici, șnur, corzi, sau orice altă metodă.
Echipele vor avea de ocolit obstacole, executând diferite mişcări
(mers, săritură, etc.) fără ca picioarele să se dezlege.
Câştigă echipa care ocoleşte cele mai multe obstacole cu picioarele
legate.
 40

GHICEŞTE CE AM CÂNTAT?

Scop:
Stimularea comunicării nonverbale;
Reactualizarea cântecelor învăţate.
Reguli de joc:
Melodiile vor fi alese dintre cele cunoscute de copii.
Copiii se vor folosi, ȋn mod special, de limbajul nonverbal (mimica
feţei şi gestica corpului), pentru a reda cântece cunoscute, fără a
folosi cuvinte.
Desfăşurarea jocului:
Jocul se desfăşoară cu toată grupa de preşcolari.
Un copil va asculta în căştile audio un cântec pe care va trebui să îl
mimeze fără a folosi cuvinte, doar silabe ex: la lalaaa, bătăi din
palme, mimica feţei şi gestica corpului.
Cel care ghiceşte melodia, trece în locul celui care a mimat, astfel
încât toată grupa să participe la joc.
 41

PATRU ELEMENTE

Scop:
Stimularea capacităţii de receptivitate asupra mesajului transmis şi
de coordonare a mişcărilor.
Reguli de joc:
Preşcolarii vor mişca braţele conform indicaţiilor primite.
Cei care nu execută corect mişcările sugerate, vor ieşi o tură din
joc.
Desfăşurareajocului:
Copiii se vor aşeza ȋn formaţie de cerc.
Educatoarea explică regulile jocului: atunci când va rosti cuvântul
„ pământ”, toţi jucătorii vor aşeza braţele drepte, pe lângă corp;
atunci când va rosti cuvântul „ apă”, braţele vor fi ȋntinse ȋn faţă; la
auzul cuvântului ”cer”, vor ridica braţele, cu palmele faţă ȋn faţă;
ȋn momentul ȋn care se va rosti cuvântul „ foc”, braţele se vor roti.
Copiii care nu execută mişcările, conform indicaţiilor primite, vor
ieşi o tură din joc.
 42

CROCODILUL

Scop:
Dezvoltarea şi stimularea atenţiei, a capacităţii de orientare,
focalizare şi concentrare asupra diferitelor acţiuni.
Reguli de joc:
Copiii participă la joc, respectând rolul propus;
„Crocodilul” ȋncearcă să prindă jucătorii care nu corespund
caracteristicii prezentată de el;
Nu se va depăși zona marcată, indicată de conducătorul jocului;
Desfăşurarea jocului:
Jocul se desfăşoară conform indicaţiilor date de conducătorul
jocului.
Un copil va avea rolul de „crocodil”. Ceilalţi jucători se prind de
brațe, formând o linie pe malul unui râu(marcat de educatoare cu
ajutorul unor obiecte diverse- coardă, sfoară, elemente din natură,
etc.). Aceștia îi cer ”crocodilului” permisiunea de a trece râul:
„Domnule crocodil, ne dai voie să trecem râul tău frumos?”.
”Crocodilul” răspunde: „ pot trece toţi cei care.......” şi de fiecare
dată va spune o altă caracteristică, de exemplu: „ poartă tricou
roşu; au nasturi verzi, sunt îmbrăcaţi în galben, au ochelari etc”.
Toți copiii pornesc spre a ”trece râul” fără a se mai ține de brațe.
 43

Cei care nu corespund caracteristicii expusă de ”crocodil” vor

încerca să treacă și ei dar ferindu-se de acesta.
„ Crocodilul” va încerca să prindă pe unul dintre cei care nu
corespunde cu caracteristica spusă de el.
Dacă cel prins corespunde descrierii date, va fi eliberat, ȋn caz
contrar acesta va deveni noul„ crocodil”.
 44

CINE EȘTI?

Scop:
Rectualizarea cunoştinţelor despre tipurilor de meserii învăţate.
Reguli de joc:
Nu i se vor da indicii suplimentare celui care va avea de ghicit.
Cel care va ghici, va avea la dispoziție un timp stabilit de la
începutul jocului ( ex: 10 sec.)
Desfăşurarea jocului:
Copiii sunt așezați în formație de cerc.
Un copil numit de educatoare iese în afara cercului și se întoarce
cu spatele, ceilalţi urmând să discute ȋntre ei şi să stabilească pentru
el o meserie, redând prin gesturi aspecte caracteristice ale acesteia.
(şofer, bucătar, doctor, etc.).
La semnalul stabilit de educatoare, copilul care a ieşit din
formaţie, se întoarce alături de colegi, ȋn mijlocul cercului.
Aceştia, prin intermediul limbajului nonverbal, vor reda
caracteristici ale meseriei pe care au ales-o şi vor adesa ȋntrebarea:
„Cine eşti?”. Jucătorul din centrul cercului va urmări mişcările
colegilor şi va trebui să ghicească meseria aleasă pentru el („Eu
sunt.....”), având dreptul la trei ȋncercări. Dacă nu ghiceşte, după
aceste trei ȋncercări, va ieşi o tură din joc.
 45

CEASUL

Scop:
Dezvoltarea simțului de orientare în spațiu după un reper dat.
Reguli de joc:
Copiii de pe marginea cercului trebuie să păstreze permanent
aceeași distanță față de centrul cercului și la semnalul
conducătorului ”tic-tac” cei doi copii indicați de ”limbile ceasului”
își vor schimba locurile.
Desfășurarea jocului:
Copiii se află în cerc pe ”cadranul ceasului” iar conducătorul
jocului se poziționează în centrul cercului.
Când conducătorul își schimbă poziția prin deplasare, cercul de
copii se va repoziționa pentru ca tot mereu conducătorul să
marcheze centrul cercului. Când conducătorul ridică brațele
orizontal, ele reprezintă ”limbile ceasului” și rostește ”tic-tac”,
copiii poziționați în dreptul brațelor, vor schimba pozițiile prin
alergare unul în locul celuilalt. Ulterior ”limbile ceasului” vor
indica alți doi copii care vor schimba locurile între ei pe ” cadranul
ceasului”.
Pentru diversificare se poate opta, mai apoi, pentru mersul înapoi,
atunci când se schimbă poziția celor doi copii pe cadran.
 46

EXTRATEREȘTRII ȘI PĂMÂNTENII

Scop:
Dezvoltarea capacității de reacție prin semnal vocal, folosind
analizatorii tactili și auditivi.
Reguli de joc:
Când doi pământeni se ating trebuie să țipe ca semn de
recunoaștere. Când se întâlnește un pământean cu un extraterestru,
acesta din urmă tace, dar prin atingere, acel pământean devine
extraterestru. Când doi extratereștri se întâlnesc, ambii tac, iar prin
această atingere, se transformă în pământeni.
Desfășurarea jocului:
Se explică regulile jocului. Jumătate dintre copii sunt observatori
NASA, restul copiilor sunt legați la ochi cu eșarfe și sunt
pământeni. Educatoarea șoptește câtorva (1-2 copii) că au devenit
extratereștri. Trebuie să se deplaseze, iar la atingere trebuie să
folosească ”codul de semnalizare” țipăt sau tăcere conform
regulilor. Observatorii NASA mimează că privesc ”prin telescop”
și încearcă să sesizeze dacă sunt respectate regulile. După 5 minute
de joc, se schimbă rolurile, observatorii NASA devin pământeni și
jocul se reia.
 47

BARZA ȘI BROAȘTELE

Scop:
Dezvoltarea vitezei de reacție.
Reguli de joc:
Broscuţele aleargă ȋn spaţiul indicat, la semnalul conducătorului de
joc.
Barza poate mânca broaște doar după ce a numărat până la 5 și
doar pe cele singuratice.
Broaștele care stau cu abdomenele lipite una de cealaltă nu pot fi
mâncate.
Desfășurarea jocului:
Un copil este barza iar restul sunt broscuțe.
La semnalul conducătorului de joc broscuţele aleargă ȋn spaţiul
indicat iar barza zboară ca să le prindă dar doar după ce numără
1,2,3,4,5.
Broaștele trebuie să se lipească una de alta în pereche atunci când
aud numărătoarea. Barza poate să le mănânce doar pe cele singure;
dacă două broscuțe și-au lipit abdomenele ele sunt ocrotite.
Broscuța prinsă devine barză și jocul se repetă.
 48

JOCUL FIKA

Scop:
Dezvoltarea coordonării bilaterale.
Reguli de joc:
La auzul semnalului sonor- FIKA, simultan trebuie retras degetul
arătător al mâinii drepte din palma vecinului din dreapta, dar
strânsă palma stângă pentru a prinde degetul vecinului din stânga.
Desfășurarea jocului:
Copiii sunt așezați în cerc, cu distanță între ei pentru a putea întinde
brațele întinse în lateral. Palma stânga a fiecarui participant susține
degetul arătător al mâinii drepte a vecinului din stânga.
La semnalul sonor FIKA, simultan trebuie prins în palmă arătătorul
vecinului, dar și ridicarea propriului arătător pentru a nu fi prins în
palma vecinului.
Jocul se repetă de mai multe ori după care se schimbă acțiunile
mâinilor (palma dreaptă susține degetul arătător al mâinii stângi).
 49

SĂ DUCEM BALONUL

Scop:
Consolidarea relației între coechipieri și sincronizarea acțiunilor
acestora.
Reguli de joc:
Participanții la joc se împart în două sau mai multe echipe.
Fiecare echipă după formarea unei ”pânze de păianjen” din sfoară ,
se va deplasa pe distanța indicată (toți în același timp), menținând
pe mijlocul ”pânzei de păianjen” un balon.
Jocul se va desfășura în trei runde.
Desfășurarea jocului:
Se vor forma două sau mai multe echipe. Fiecare echipă se va aşeza
în cerc şi va primi câte un ghem de sfoară foarte lung.
Participanţii fiecărei echipe îl vor arunca de la unul la altul.
Odată formată ” pânza de păianjen” se va aşeza un balon în centru
acesteia pe care trebuie să-l ducă pe o anumită distanţă: ex.: 10 m.
Se vor organiza trei runde şi, va fi desemnată o echipă
câştigătoare.
Alternativ se poate organiza cu o farfurie şi un ou, obiectivul fiind
acelaşi.
 50

ȘARPELE
Scop:
Dezvoltarea capacităților psiho-motrice (controlul, coordonarea şi
ritmul mişcărilor).
Reguli de joc:
Participanții la joc nu se vor desprinde unul de altul.
Cel ce se desprinde de un coleg, va fi eliminat din joc.
Desfășurarea jocului:
Participanții la joc formează un şir, ţinându-se strâns unul de altul
prin cuprinderea cu ambele braţe a mijlocului celui din faţă.
La semnalul de începere a jocului, primul jucător din faţă, urmat
de cei din prima parte a coloanei, încearcă, prin mişcări stânga-
dreapta, să atingă ultimul jucător din coada şarpelui (coloanei).
Acesta din urmă, împreună cu jucătorii care formează coada
şarpelui se deplasează în sens opus „capului şarpelui”, încercând să
evite prinderea (atingerea).
Jucătorul atins, trece în faţa coloanei devenind „capul şarpelui”.
 51

AUTORI:
Elena BUNEA, Daniela LAZU, Carmen MANOLESCU, Mirela
Nicoleta MINAEV, Liliana Valentina RACU, Iuliana RADU
COORDONATOR : Rodica TOPAL