PREZENTARE FAKE NEWS ȘI DEZINFORMARE

Ce sunt știrile false, propaganda și manipularea? Definiții. Înțelem

diferențele
Știrile false sunt informații neadevărate sau doar parțial adevărate
răspândite intenționat de mass media tradiționale, pe site-uri sau pe
rețelele de socializare.
Dezinformarea – acțiunea de a informa în mod intenționat greșit.
Informarea eronată – reprezintă publicarea sau răspândirea
informațiilor false în mod neintenționat, în multe cazuri fiind vorba
de greșeli ale jurnaliștilor, informarea incompletă sau interpretarea
greșită a unor declarații, fapte sau opinii.
Propaganda: Acțiune desfășurată sistematic în vederea răspândirii
unei doctrine politice, religioase etc., a unor teorii, opinii, pentru a le
face cunoscute și acceptate, pentru a câștiga adepți.
(Propaganda Kremlinului este un termen cunoscut în Moldova. De
după destrămarea URSS și declararea independenței spațiul
informațional din RM a fost intoxicat de mesajele denaturate ale
adepților Kremlinului, scopul fiind de a atrage adepți ai politicii
proruse și de a întări pozițiile Rusiei în conflictul geopolitic dintre est
și vest, dintre Moscova și Occident. Diferența dintre o știre falsă și
dezinformare este anume că propaganda urmărește să atragă adepți
pentru o convingere politică sau religioasă. Știrile false sunt un
instrument al propagandei. )
Manipularea: Influențare a opiniei publice printr-un ansamblu de
mijloace (presă, radio etc.) prin care, fără a se apela la constrângeri,
se impun acesteia anumite comportamente.
NOTE:
Conform celor mai răspândite definiții, dezinformarea reprezintă
difuzarea de informații vădit false sau parțial false, cu scopul de a
deruta oamenii cu privire la pozițiile proprii sau la intențiile de
acțiune. Dezinformarea este tehnica ce permite furnizarea de
informații generale eronate unor terți, determinându-i să comită acte
colective sau să difuzeze judecăți dorite de dezinformatori. În timp ce
propaganda are ca țel principal obținerea de sprijin emoțional,
dezinformarea urmărește scopul de a manipula audiența inclusiv la
nivel rațional - fie prin discreditarea unor informații ce se contrazic,
fie prin sprijinirea unor concluzii false.

Vă propun în linkul următor un quiz realizat de echipa Mediacritica a

Centrului pentru Jurnalism Independent unde veți descoperi,
răspunzând la întrebări care reflectă exemple clare, tehnici de
manipulare, cum ar fi:
Etichetarea, citarea unor surse neclare, manipularea prin imagine,
folosirea unor titluri tendențioase care provoacă panică.
Alte tehnici de manipulare foarte folosite în mass media sunt
selectarea faptelor, omisiunea unor fapte sau evenimente, dar și
exagerarea anumitor detalii pentru a duce atenția publicului în altă
direcție sau pentru a schimba accentele.
https://educatia.mediacritica.md/ro/2018/01/21/quiz-descopera-
care-sunt-tehnicile-de-manipulare-la-care-apeleaza-jurnalistii/

Știre Informare Propagandă

1. Care este De a impune un anumit
De a transmite informații
scopul? punct de vedere
Raționament,
2. Cum? Emoții
discernământ
Mândrie, sentimentul
apartenenței la un
3. Ce emoții
Interes, informare anumit grup, la o idee,
provoacă?
dorința de a acționa, ură,
frică
 Exagerare, manipulare
4. Ce metode se Descriere, transmitere,
prin stereotipuri,
aplică? comparație
distragerea atenției
5. Care este
Neutră Pozitivă/ negativă
atitudinea?
6. Tipul Parțială, inexactă,
Verificată, exactă
informației tăinuită
Implicat și gata de
acțiune, schimbarea
7.Rezultatul Informare
punctului de vedere,
distorsionarea realității

De ce să vorbim azi despre aceasta? Fenomenul știrilor false ia

amploare în timpul crizelor umanitare.
În perioada crizelor umanitare, a problemelor care afectează o bună
parte din populație, consumul de informații crește. Oamenii caută
mai mult și deci este un teren bun pentru ca dezinformatorii să își
propage falsurile și să obțină ce își doresc. În perioada pandemiei de
Coronavirus, de exemplu, audiențele mai multor posturi de
televiziune, în special la programele de știri au crescut brusc. La fel, s-
a atestat și un trafic crescut în cazul site-urilor de știri.

Dând crezare știrilor false, oamenii își pun sănătatea sau chiar viața
în pericol și pot lua decizii nechibzuite în detrimentul lor. 
Este important să cunoaștem ce sunt știrile false și dezinformarea, să
știm ce tehnici sunt utilizate pentru ca să putem să ne protejăm.

Drept exemplu, vorbim aici despre știrile false din timpul pandemiei
de coronavirus care au influențat decizia unei bune părți a populației
de a nu se vaccina. În Moldova rata de vaccinare abia a ajuns la 30 de
procente, oamenii refuzau să se vaccineze de frica virusului,
punându-și în felul acesta sănătatea în pericol. Aceasta a pus o
presiune enormă pe spitale, numărul de decese fiind zilnic de ordinul
zecilor. O altă criză umanitară, cea a refugiaților a venit cu un alt val
de știri false. Unele dintre ele vizau pretinse infracțiuni care ar fi fost
săvârșite pe teritoriul RM de către refugiații ucraineni. Aceasta
influența decizia moldovenilor de mai adăposti în casele lor refugiați.

Un studiu realizat de IPE, IPRE și IPIS arată că Republica Moldova este

vulnerabilă la știri false și dezinformare din punct de vedere istoric,
dar și geografic, conflictele și interesele geopolitice fiind cele care de-
a lungul timpului au generat știri false.
Moldova este vulnerabilă:
Istoric – țară post sovietică, oamenii fiind învățați să creadă orbește
ce li se spune și să aibă o atitudine docilă față de anumiți lideri de
opinie, gândirea critică nu este dezvoltată.
Geografic – între est și vest, între Rusia și UE, conflictele geopolitice
au fost întotdeauna prezente.
Studiul mai arată că publicul din Moldova este expus la dezinformare
din surse externe, dar și interne. În perioada postsovietică,
propaganda
Înfluența externă – propaganda Kremlinului, prin numeroasele
canale TV retransmise penyru lungi perioade (recent emisiunile de
propagandă au fost interzise), iar în perioada pandemiei de Covid
numeroase mesaje denaturate au venit și din presa din Vest care
nega existența coronavirusului sau importanța și eficiența vaccinării.
Studiu IPE, IPRE, IPIS: Spațiul informațional al Republicii Moldova
(info-media) este expus în mod alarmant activităților de dezinformare
externe și interne. Intensificarea acestor activități are loc, în special,
în timpul evenimentelor de interes național, cum ar fi alegerile, și are
scopul de a influența deciziile politice ale cetățeanului, dar și de a
intoxica spațiul informațional în vederea generării unor nemulțumiri
sociale. Din perspectiva dimensiunii externe, Republica Moldova este
o țintă constantă a activităților de dezinformare. Mijloacele de
comunicare și programele de divertisment rusești, redifuzate în
Republica Moldova, sunt mai populare decât posturile locale de TV.
Dată fiind prezența informațională puternică a Rusiei, aceasta a reușit
să manipuleze în mod sistematic opinia publică și să slăbească
coeziunea socială în țară. În mod tradițional, Federația Rusă
promovează diferite narațiuni manipulative legate de trecutul
sovietic, implicit ideea că Republica Moldova aparține așa-zisei lumi
rusești, „Russkii mir”. Începând cu anul 2014 - în special, când a fost
încheiat Acordul de asociere cu UE -, Rusia a promovat și narațiuni
îndreptate împotriva aspirațiilor europene ale Republicii Moldova.
Factorii interni – grupuri care dezinformează în special în perioadele
electorale.
Studiu: Spațiul informațional al Republicii Moldova este, de
asemenea, grav afectat de propagandă internă și de activități interne
de dezinformare, acestea fiind promovate cu precădere de mass-
media afiliate politic, care servesc anumite interese particulare.
Concentrarea proprietății acestora în mâinile a câțiva actori 8 politici
afectează spațiul mass-media independente, de alternativă.
În concluzie, situația economică precară, lipsa deprinderilor de
gândire critica, un grad sporit de dependență față de autorități,
clivajele etnice, scindarea „geopolitică” și spațiul informațional expus
pericolelor sunt factorii ce creează o situație în care Republica
Moldova este foarte vulnerabila la dezinformare și la fake news.
(studiu IPE, IPRE, IPIS:
https://www.ipis.md/wp-content/uploads/2021/12/ANALIZA-SI-
STRATEGIA_compressed.pdf)
Cu ce scop sunt lansate știrile false? Știrile false nu sunt greșeli ale
ziariștilor.
  Pentru a semăna panică, haos, lipsă de încredere
 Pentru a influența atitudinea societății și în consecință acțiunile
acesteia
 Pentru a face bani.

Panica, frica, tensiunea impuse de știrile false, slăbesc societatea și în

consecință, aceasta este mai ușor de controlat. În felul acesta
mesajele fake sunt cu o viteză mai mare răspândite și crezute. În
perioada coronavirusului, oamenii speriați, informați insuficient, au
luat cu asalt magazinele, în loc să stea în case și să se protejeze. 
Un alt exemplu sunt știrile false care vizau acțiuni din timpul
războiului din Ucraina - influențați de informații precum că ar urma să
sune alarmele, că s-ar pregăti implicarea Moldovei în război a
provocat panică și cozi la bănci, iar mai multe case de schimb valutar
au refuzat să mai vândă euro și dolari. 

Cum se fac bani din știri false?

Site-urile de click-bait
Clickbait este un titlu de tabloid care vă încurajează să faceți clic pe
un link către un articol, imagine sau videoclip. În loc să prezinte fapte
obiective, titlurile clickbait atrag adesea emoțiile și curiozitatea ta.
După ce faceți clic, site-ul care găzduiește linkul câștigă venituri de la
agenții de publicitate, însă conținutul real este adesea de o calitate și
acuratețe îndoielnice. Site-urile folosesc clickbait pentru a atrage cât
mai multe clicuri posibil, crescând astfel veniturile din publicitate.
Principiu: Click după click = bănuț cu bănuț
Titluri șocante (Interpretul X a murit! Atenție, de mâine se închid
școlile! )
Denumire înșelătoare – acestea folosesc de multe ori titluri ale unor
publicații cunoscute pentru ca la prima vedere citittorul să creadă că
este vorba de instituția respectivă și să dea click cu mai multă
convingere (de xemplu: bbc.com – se transformă în bbc-news.com,
bbs.com etc)
Imagini foto/video trucate sau puse în alt context. Este o tehnică larg
folosită. O fotografie trucată nu este un meme, cei care postează
meme-uri anunță că este vorba de aceasta, fotografiile trucate sunt
folosite ca să mintă publicul cu bună știință. Exemple găsiți în acest
quiz: https://educatia.mediacritica.md/ro/2019/08/21/quiz-
descifreaza-secretele-fotografiilor-trucate-si-alege-le-pe-cele-reale/
Milioane de vizualizări nu înseamnă aprobarea publicului, dar
înseamnă bani.
Nu faceți asta! Este o infracțiune. În Moldova SIS este organul
competent care are împuterniciri de a identifica și sancționa prin
interzicere site-urile care transmit fake-uri. În perioada pandemiei,
SIS a blocat accesul în Moldova a peste 60 de site-uri. În investigația
realizată de Rise Moldova găsiți cum jurnaliștii au descoperit
creatorul unor site-uri de Click-bait. S-a dovedit că acesta era un
editor video la TV8 care făcea bani din această activitate
infracțională, el explică principiile și metodele pe care le folosește.
Site-urile sale au fost blocate.
https://www.rise.md/laboratorul-de-fake-news-i-creatorul/

Cum ne dăm seama că o știre este falsă? Tehnici de verificare.

Ce faci tu ca să îți dai seama dacă o informație/știre ajunsă la
tine este adevărată sau falsă?
Scrie o singură metodă, prima care îți vine în minte. Apoi
întrebăm câțiva participanți să explice răspunsul lor.

Separă faptele de opinii!

Faptele trebuie să fie corecte și verificabile.
Opiniile trebuie să fie oneste și competente.
Faptele răspund la cele patru întrebări de bază ale jurnalismului: cine,
ce, unde, când? Apoi: de, ce, cum, în ce condiții, cu ce scop...?
Opiniile sunt părerile unor autori, ale unor lideri de opinie, jurnaliști,
politicieni, experți sau ale altor persoane despre anumite lucruri sau
fapte.
Quiz: https://educatia.mediacritica.md/ro/2019/09/09/quiz-ce-este-
o-informatie-si-ce-este-o-opinie/
Verifică cine este autorul! Există în realitate? Este credibil? Fiecare
reportaj, știre, editorial, articol în presa scrisă, TV sau radio, în mass
media care își respectă publicul, este semnat de autor.
Verifică sursa de informare! Site, televiziune, ziar, cont de pe o rețea
de socializare – cine este proprietarul? Cu ce scop îl deține? Cine sunt
finanțatorii?
Verifică data! S-ar putea ca articolul să fie foarte vechi și suprapus
peste realitatea de azi să capete un alt sens.
Citește toată știrea! Nu te lăsa amăgit de titlu și imagine. S-ar putea
ca explicația să vină mai târziu, dar titlul să fie unul manipulator care
va genera în mintea cititorului o informație falsă.
Întreabă-te dacă nu e o glumă, pamflet sau satiră! În acest caz
publicația ar trebui să menționeze clar acest lucru.
Caută alte surse! Dacă o găsești în publicații în privința cărora ești
sigur, s-ar putea să fie adevărată.
Caută dovezi! Vezi pe site-uri oficiale ale instituțiilor despre care se
vorbește, paginile publice ale persoanelor despre care se vorbește,
sursa primară care este citată.
Știi cine îți este prieten? Postacii, trollii și conturile false de pe
rețelele de socializare – motoare ale dezinformării.
Troll este o persoană anonimă, ascunsă după un anumit nickname
care comentează insistent și răutăcios cu scopul de a produce
confuzie și a genera stări emotive negative.
Postac – persoană care se poate prezinta și cu numele său real, care
postează insistent în favoarea unui anumit partid sau a unei idei,
intervine în comentarii ca să abată discuția de la subiectul inițial.
Fiecare dintre aceștia pot avea un cont real, dar pot opera și ascunși
în spatele a zeci de conturi false pe care le administrează.
Este cunoscut și termenul de fabrică de trolli, când armate întregi de
trolli sunt plătiți ca să posteze conținut fals sau manipulatoriu pentru
a susține o idee sau un politician.
Cum ne dăm seama că un cont este fals?
Verificăm numele. S-ar putea să fie doar inițiale sau un nume ireal
(Gennifer Ciorbă, CL VM)
Poza de profil: este a unui om real sau e o pisică, o floare? Plasăm
poza în motoare de căutare – nu este poza altcuiva sau a unei
vedete?
Data creării – de obicei, recentă. În pandemie multe conturi erau
create în 2020.
Informații personale – locul de trai, studii, locul de muncă. Nu prea
există asemenea informații.
Antenție la prieteni – câți sunt, cine sunt ei. De obicei, conturile false
au prieteni puțini și atenție – nu sunt etichetați în poze ale
prietenilor, decât poate ale altor conturi false gentionate de aceeași
persoană sau aceeași fabrică de trolli.
Facem scroll în cronologie – postează linkuri, distribuie postări cu
informații false cu aceeași idee sau nu au activitate.
Verificăm dacă are conturi asociate pe alte rețele de socializare.
Cum acționează – trimite insistent cereri de prietenie, intervine cu
laude ca să își creeze prieteni, intervine cu comentarii răutăcioase ca
să se facă auzit.
Ce facem? Nu distribuim. Preferabil – nu reacționăm, nu îl hrănim cu
atenție. Raportăm, apoi blocăm.
NOTE:
Podcast CJI despre trolling https://mediacritica.md/podcast/trolli-
trolling-intre-pericole-si-solutii/
Discuții ale jurnaliștilor din Moldova despre trolling
https://mediaforum.md/ro/mediacritica-9/ce-inseamna-troll-si-cum-
il-recunoastem
Noțiunile explicate de un profesor de drept din România
https://www.juridice.ro/433943/troli-postaci-si-hateri-si-luni-de-
fiere.html

Ce facem după ce am depistat o știre falsă?

Nu distribuim
Verificăm
Raportăm.

Unde, cui și cum raportăm?

Rețelei de socializare unde a fost plasată știrea falsă.
Canalului mass media care a difuzat știrea falsă.
Platformei StopFals.md (un portal al Asociației Presei Independente)
https://semnale.stopfals.md/ro/semnale/new
Platformei Medicacritica (un portal al Centrului pentru Jurnalism
Independent) email: redactia@ijc.md
Consiliului de Presă – o structură care examinează plângerile
consumatorilor de media, atunci cînd se încalcă normele
deontologice.
Online, accesând secțiunea „depune o plângere”
https://www.consiliuldepresa.md/ro/complaint/add
Plângere scrisă de mână, pe adresa: strada Bucureşti 41/5, telefon:
022 220996
E-mail:consiliuldepresa@gmail.com
Consiliului Audiovizualului – când e vorba de TV și radio. Aici scrii o
petiție de mână sau la calculator și o trimiți prin poștă pe adresa: Str.
Vlaicu Pîrcălab, 46, MD-2012, CHIŞINĂU, prin email: office@cca.md
sau online: http://audiovizual.md/contact (în josul paginii este un
formular). Este important să reții ora difuzării programului, postul de
radio sau TV și să ai o dovadă a încălcării video, audio sau un link, dar
ultimul detaliu nu este obligatoriu.

Cum alegem ce este adevărat din marea de informații? Sursele de

informare
Prima sursă: paginile web, paginile de pe rețele de socializare,
comunicatele de presă ale autoritățile din domeniul în care ne
informăm. Covid: Ministerul Sănătății, OMS, instituții recunoscute la
nivel național sau internațional. Război: Guvern, Ministerul Afacerilor
Interne, Poliția de Frontieră.
Paginile de pe rețelele de socializare ale reprezentanților
autorităților, funcționarilor de stat, persoanelor care sunt nemijlocit
implicate în procesul de gestionare a unei crize sau situații.
Mass media corecte și transparente.
Cele care:
Și-au demonstrat în timp corectitudinea
Au sursele de finanțare și proprietarii transparenți
Publică politica editorială
Articolele sunt semnate de autori.
Anunță prin text și însemne clare ce articole sunt comerciale (plătite
în scop publicitar)

Cum discutăm cu apropiații sau prietenii prinși în capcana știrilor

false?
Acceptăm argumentele lor care sunt adevărate.
Ieșim din sfera emoțiilor și trecem în sfera cunoașterii.
Îi rugăm să ne spună care sunt sursele informării ca să le verificăm
împreună.
Îi oferim alte surse, fără să insistăm că acestea sunt unicele și cele
mai bune.

Dezvoltăm gândirea critică

Pune-ți întrebări și caută răspunsul. Documentează-te, chiar dacă
aceasta nu este meseria ta.

CONCLUZII INTERACȚIUNE
Ce faci tu ca să îți dai seama dacă o informație/știre ajunsă la tine este
adevărată sau falsă?
Scrie o singură metodă, prima care îți vine în minte într-o singură propoziție.
Apoi întrebăm câțiva participanți să explice răspunsul lor.