Sănătatea mintală este ceea ce gândim, simţim, cum acționăm și cum facem

faţă încercărilor vieţii.

Este cum ne privim pe noi înşine, vieţile noastre și oamenii care fac parte din
ele.
Sănătatea mintală este o stare de bine, în care un individ realizează
propriile sale abilități, poate face față stresurilor normale ale vieții, poate
lucra productiv și este capabil să aducă o contribuție în comunitatea sa
(Mental Health: Fact sheet 2019, WHO).

Sănătatea mintală include:

• cum facem față stresului,
• cum relaționăm cu ceilalţi,
• cum luam decizii

Există indici care atestă amenințări semnificative asupra sănătății mintale:

• Deteriorarea generală a stării de sănătate a populaţiei;

• Expansiunea abuzului și a dependenţei de substanţe psiho-active;
• Creşterea ratei suicidului, în special în rândul tinerilor;
• Supra-structurarea cu factori de stres a societăţii (declin economic, creşterea
şomajului, scăderea nivelului de trai).

Sănătatea și bunăstarea mintală sunt influențate nu numai prin atribute individuale, dar și
de circumstanțele sociale
în care oamenii se regăsesc și mediu în care trăiesc.
Acești factori determinanți interacționează dinamic și poate amenința sau proteja starea
mentală a individului.
 • Tulburările mintale alcătuiesc circa 12% din numărul totalul al maladiilor.
• Până în 2030, ele vor constitui 15%.
• Se presupune că depresia va fi a doua cea mai importantă cauză a disfuncţiilor
(Murray & Lopez, 1996).

Prevalența tulburărilor mintale

• Tulburările mintale sunt una dintre cele mai semnificative provocări de sănătate
publică în Regiunea Europeană OMS, așa cum sunt principala cauză de invaliditate și
a treia cauză principală a sarcinii globale a bolii după boli cardiovasculare și cancere.
• Prevalența estimată a tulburărilor mintale în OMS Regiunea Europeană în 2015 a fost
de 110 milioane, echivalent cu 12% din întreaga populație în același timp. Includerea
tulburările de consum de substanțe măresc acest număr cu 27 de milioane (până la
15%), în timp ce includerea unor tulburări neurologice, cum ar fi: demența, epilepsia
și cefaleele cresc acest număr la peste 300 de milioane, adică până la 50%.
Ce este criza umanitară?
• O criză umanitară (sau dezastru umanitar) este definită ca un eveniment singular sau o
serie de evenimente care sunt amenințătoare în ceea ce privește sănătatea, siguranța
sau bunăstarea unei comunități sau a unui grup mare de oameni.
• Poate fi un conflict intern sau extern și are loc de obicei pe o suprafață mare de teren.
În astfel de evenimente sunt necesare răspunsuri locale, naționale și internaționale
• Fiecare criză umanitară este cauzată de diferiți factori și, ca urmare, fiecare criză
umanitară diferită necesită un răspuns unic, orientat către sectoarele specifice afectate.
• Crizele umanitare pot fi dezastre naturale, dezastre provocate de om, fie urgențe
complexe.
• Exemple de crize umanitare includ conflicte armate, epidemii, foamete, dezastre
naturale, crize energetice, pandemii și alte urgențe majore.

URGENȚELE COMPLEXE SUNT CARACTERIZATE TIPIC DE:

• - Violență extinsă și pierderi de vieți omenești
• - Deplasările populațiilor
• - Daune pe scară largă aduse societăților și economiilor
• - Necesitatea unei asistențe umanitare la scară largă, cu mai multe fațete
• - împiedicarea sau prevenirea asistenței umanitare prin constrângeri politice și militare
• - Riscuri semnificative de securitate pentru lucrătorii de ajutor umanitar în unele zone

Definiții ale termenilor comuni

• Stresul – sentimentul că ceva nu este în regulă și că ceva trebuie să se schimbe

Suferință – când copleșirea te distruge
Tulburare – atunci când ai nevoie de ajutor din afară
Burnout/Ardere profesionala – atunci când cele de mai sus te împiedică să faci față
la locul de muncă
Oboseala de compasiune – atunci când epuizarea duce la pierderea sentimentelor de
empatie și dorință de a îngriji pentru pacienți și cei dragi
Trauma – copleșirea psihologică și fizică generată de stres
Traumă complexă – traumă cumulată de multe ori pe perioade lungi de timp (trauma
anterioară + traumă curentă = prea multă traumă)
Mecanismul /abilitățile de a face față – instrumente pe care le putem folosi pentru a
rezista/trece peste (pot fi pozitive sau negative)
Reziliența – o combinație de sprijin și îngrijire din exterior și din interior, plus
abilități pozitive de adaptare care ne permit să ne vindecăm după ce criza a trecut

Reziliența în timpul unei crize umanitare/pandemii

• Cultivarea/educarea conexiunilor sociale
• Cum te poți conecta cu ceilalți în această perioadă?
• Folosește-ți abilitățile de adaptare (coping) (noi și vechi)
• Ce te-a ajutat să treci peste provocările vieții anterioare?
• Concentrați-vă asupra aspectelor pe care le puteți controla.
• Care sunt aspectele vieții tale pe care le poți controla astăzi?
• Încercați să mențineți o atitudine pozitivă
• Gândiți-vă la un lucru care s-a întâmplat astăzi și care v-a adus bucurie?
 • Ai grijă de sănătatea ta fizică
• Cum poți face mișcare în fiecare zi?

Mențiune: https://www.everydayhealth.com/coronavirus/how-to-build-your-resilience-
during-the-covid-19-pandemic/„Precum construirea unui mușchi, creșterea rezilienței
necesită timp și dedicare.”„Nu există o strategie specifică de utilizat pentru a construi
reziliența. Este un proces de stabilire a conexiunilor, de a face față stresului, de a vă ajusta
procesul de gândire și de a promova bunăstarea
fizică.”https://www.workhealthlife.com/Article/PrintDirect/fb6a9d2c-0f4b-4f57-ad79-
fc9c30c4c940 

Profesionistii din I linie a pandemiei

• Creșterea cererii de îngrijire. Mult mai multe persoane prezente pentru îngrijire, în
timp ce un număr din ce în ce mai mare din personalul medical este bolnav sau are
grijă de familie.
• Risc continuu de infecție. Risc crescut de a contracta temuta boală și de a o transmite
la familie, prieteni, și altora la locul de muncă.
• Provocări legate de echipamente. Echipamentele pot fi incomode, pot limita
mobilitatea și comunicarea și pot avea beneficii incerte; lipsurile apar ca urmare a
creșterii și, uneori, a utilizării inutile.
• Oferirea de sprijin, precum și asistență medicală. Suferința pacienților poate fi din
ce în ce mai dificil de gestionat de către personalul medical.
• Stresul psihologic în focar. Ajutorarea celor aflați în nevoie poate fi plină de
satisfacții, dar și dificilă, deoarece lucrătorii pot experimenta frică, durere, frustrare,
vinovăție, insomnie și epuizare.

Scopul este de a împărtăși universalitatea experienței pentru lucrătorii din prima

linie. Creșterea cererilor de îngrijire. Mult mai multe persoane sunt prezente pentru îngrijire,
în timp ce personalul medical sporit este bolnav sau are grijă de familie. Risc continuu de
infecție. Risc crescut de a contracta o boală temută și de a o transmite familiei, prietenilor și
altora la locul de muncă. Provocări ale echipamentelor. Echipamentul poate fi inconfortabil,
poate limita mobilitatea și comunicarea și poate aduce beneficii incerte; lipsurile apar ca
urmare a utilizării crescute și uneori inutile. Oferirea de sprijin, precum și de îngrijire
medicală. Suferința pacientului poate fi din ce în ce mai dificil de gestionat pentru personalul
medical.S tresul psihologic în contextul epidemiei. A ajuta pe cei aflați în nevoie poate fi
satisfăcător, dar și dificil, deoarece lucrătorii pot experimenta frică, durere, frustrare,
vinovăție, insomnie și epuizare.

Cum răspundem la o situație de stres?

Ca răspuns la orice situație, avem:

Gânduri:
• Se bazează pe convingeri profund deținute și pe experiențe din trecut. 
Ele pot varia semnificativ între oameni. 
Ele determină tipurile de răspunsuri emoționale și comportamentale pe care le vom
avea.
• Emoţiile: 
Sentimente care sunt generate de gândurile și imaginile care ne apar în minte. 
 Pot fi negative sau pozitive. 
Ele ne pot modifica convingerile profunde din care vor proveni gândurile și imaginile
automate viitoare.

Comportamente: 
Răspunsurile noastre comportamentale pot modifica apoi convingerile noastre din care vor
veni gândurile și imaginile viitoare automate.
Gândurile/imaginile, emoțiile și comportamentele se pot influența reciproc în bucle de
feedback. Ele sunt, de asemenea, legate de răspunsurile fizice.

• Modificarea informațiilor și evoluția orientării clinice

Penurie: consumabile (materiale medicale critice/PPE) și de personal (boală și/sau
îngrijirea celor dragi bolnavi)
Riscul de infecție, riscul de infectare a celor dragi
Volum de lucru crescut: volum mai mare de pacienți, sarcini necunoscute și schimburi
mai lungi
Stresul fizic: Durere și disconfort de la ore mai lungi, sarcini noi, purtarea PPE
Creșterea numărului de decese, și a îngrijirii a multor pacienți în stare critică
Redistribuirea către mediul necunoscut, navigarea în noi sisteme, lucrul cu noi colegi
Întoarcerea la locul de muncă/serviciu după infectare
Stigmatizare: Oamenii te evit ă pentru că ești lucrător în prima linie și ești îngrijorat
că le vei transmite COVID-19

Gânduri

Situație

Comportamente Emoţii
 Teme Gânduri
comune

Lipsuri • Nu aveți suficiente mecanisme pentru a vă

menține în siguranță, nu puteți face acest
lucru în siguranță.
Penuria înseamnă mai multe greșeli. Nu pot
face totul.
Riscul de • O să mă îmbolnăvesc, o să-mi îmbolnăvesc
infecție familia.

Volum de • Eu nu pot face această nouă sarcină critică.

lucru crescut Voi dezamăgi alți membri ai echipei.
Oamenii vor muri și eu sunt responsabil.

Stres fizic • Eu nu pot lucra în timp ce sunt în suferință,

voi răni pe cineva, dacă nu îmi pot face
munca.

Creșterea • Moartea este peste tot, sunt ineficient, nu pot

numărului salva
de morți pe nimeni, nu am control.

Redistribuire • Sunt confuz, nu voi învăța niciodată toate

astea, nu pot înțelege aceste informații noi,
sunt un outsider.

Deficite (echipamente, personal)

• Nu aveți suficient pentru a vă menține în siguranță, nu putem face acest lucru în
siguranță.
Penuria înseamnă mai multe greșeli. Nu pot face totul.
Riscul de infecție:
O să mă îmbolnăvesc, o să-mi îmbolnăvesc familia.
Volum de lucru crescut/volum mai mare de pacienți:
• Eu nu pot face această nouă sarcină critică. Voi dezamăgi alți membri ai echipei.
Oamenii vor muri și eu sunt responsabil.
Stresul fizic:
• Nu pot lucra în timp ce sunt în suferință, voi răni pe cineva dacă nu îmi pot face
munca.
Creșterea numărului de morți:
• Moartea este peste tot, sunt ineficient, nu pot salva pe nimeni, nu am control.
Redistribuire:
 • Sunt confuz, nu voi învăța niciodată toate astea, nu pot înțelege aceste informații noi,
sunt un outsider.

Răspunsuri frecvente: emoționale

“Negative”

Fiind anxios sau temător

Senzație de depresie

Sentimentul de vinovăție

Senzație de furie

Nu-mi pasă de nimic

Sentimentul de a fi copleșit de tristețe

Te simți neajutorat

“Pozitive”

Senzație de mândrie

Tovărășie, apropiere/intimitate nouă cu colegii de

muncă; relații mai profunde
Senzație de eroic, euforic, sau invulnerabil

Răspunsuri frecvente: comportamentale

Comportamente comune

Consum de alcool, tutun sau droguri ilegale crescut

Iritabilitate accentuată, cu episoade de furie și certuri frecvente

Probleme de relaxare sau somn

Plâns frecvent

Îngrijorare excesivă
 Interiorizare (Dorința de a fi singur de cele mai multe ori)

Culpabilizarea altora pentru tot

Dificultăți de comunicare sau ascultare

Dificultatea de a oferi sau de a accepta ajutor

Incapacitatea de a simți plăcere sau de a te distra

Răspunsuri frecvente: Fizice

• Confruntați cu un pericol care le amenință viața, oamenii doresc adesea să fugă sau,
dacă acest lucru nu este posibil, să lupte. Acesta este un mecanism automat de
supraviețuire, care pregătește organismul să ia aceste măsuri.
• Răspunsul poate fi simțit ca fiind inconfortabil atunci când nu știți de ce se întâmplă.

Dureri de stomac sau diaree Viziune mai clară

Dureri de cap și alte dureri Eliberarea de adrenalină

Pierderea poftei de mâncare sau tendința de a mânca Respirație superficială, poate duce la amețeli
prea mult
Transpirație sau frisoane Gură uscată

Tremor sau spasme musculare Tensiune musculară

Se sperie ușor Greață sau senzație de "fluturi"

Răspunsuri frecvente: spirituale

Schimbarea relației cu sau a credinței despre Dumnezeu/Putere Mai Mare

Abandonarea practicii spirituale

Incapacitatea de a practica din cauza problemelor legate de volumul de muncă sau distanțarea socială

Punerea sub semnul întrebării a credințelor sau pierderea credinței

Respingerea furnizorilor de îngrijire spirituală

Lupta cu întrebări despre sensul vieții, dreptate, corectitudine, viața de apoi

Pierderea sprijinului spiritual familiar

 • Schimbarea relației cu sau a credinței despre Dumnezeu/Putere Mai Mare
Abandonarea practicii spirituale
Punerea la îndoială a credinței sau pierderea credinței
Respingerea furnizorilor de îngrijire spirituală
Problemele legate de volumul de muncă pot lăsa puține momente pentru contemplare
și adaptare spirituală solitară, cum ar fi rugăciunea și meditația
Lupta cu întrebări despre sensul vieții, dreptate, corectitudine, viața de apoi
Pierderea suporturilor spirituale familiare
Este posibil să ne deconectăm de la comportamentele sociale religioase sau spirituale
din cauza măsurilor de distanțare socială
Am putea deveni cinici

Care sunt răspunsurile dumneavoastră la criza actuală?

• Gânduri: La ce mă gândesc în această situație?
• Emoţii: Ce simt?
• Comportamente: Ce am făcut/Ce nu am făcut?
• Fizic: Ce simt în corpul meu? Unde este localizată durerea?
• Sufletesc: Ce cred eu? S-au schimbat convingerile mele după această situație?

NOTĂ: Unii oameni sunt mai vulnerabili la stres, cum ar fi cei care se luptă deja cu o
problemă de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea sau depresia. Este deosebit de important să
fiți conștienți de semnele de stres, astfel încât să puteți lua măsuri sau să consultați un
prestator de asistență medicală.

Identificarea gândurilor
• Identificarea gândurilor automate poate lua ceva timp, deoarece suntem adesea puțin
conștienți de ele.
Sub stres, poate deveni mai greu să identificăm gândurile automate.
Identificarea convingerilor subiacente
• Ele pot fi distorsionate. Întrebarea "De unde a venit acest gând?" sau "De ce cred eu
asta?" vă poate duce la credința (credințele) care stau la baza înțelegerii
(dumneavoastră) despre situație.
• Posibile convingeri negative ca reacție la un dezastru ar putea include:
• Schimbări în viziunea ta asupra lumii ("Lumea este un loc periculos")
Viitorul ("nu vom câștiga niciodată împotriva acestei crize", "este fără
speranță")
Alte persoane ("oamenii sunt răi/periculoși/nu le pasă")
Noi înșine ("Sunt incapabil / rău")
Catastrofizare (distorsiune, scenariul ce mai rău este cel mai probabil

Examinați și provocați
• Odată ce ați identificat gândurile automate și credințele, puteți "verifica realitatea"
prin întrebarea "este acest lucru într-adevăr adevărat?" și "care este dovada pentru
asta?"
Verificarea și corectarea convingerilor nefolositoare și distorsionate despre situație
 pot da naștere unor gânduri automate mai realiste și mai utile, care, la rândul lor, vă
pot influența emoțiile putând face față comportamentelor ca răspuns la situație.

Recunoașterea și numirea sentimentelor noastre este primul pas pentru a le gestiona într-un
mod sănătos. În timp ce, uneori, emoțiile noastre sunt ușor de numit, alteori nu știm ce simțim
sau nu simțim "nimic.”
• Fii în contact: Este important să fii în contact cu sentimentele tale pentru a rezista în
timpul răspunsului la COVID. Ignorarea sau suprimarea sentimentelor nu le face să
dispară. Aceasta poate crește riscul de a dezvolta alte probleme psihologice mai
târziu.
Vorbiți despre asta: O reacție comună de stres este de a "pune capul în jos și de a
lucra." A vorbi despre sentimente este foarte important, dar te poate face să te simți
vulnerabil. Mulți dintre noi nu vrem să ne simțim vulnerabili într-un dezastru. De fapt,
„identificarea emoțională" este adesea văzută ca periculoasă atunci când avem nevoie
să rămânem concentrați și să finalizăm sarcinile rapid și eficient.

Numește-ți emoțiile

• Emoțiile variază în funcție de tip și intensitate.

Acest instrument vă poate ajuta să vă extindeți vocabularul, astfel încât să vă puteți
descrie mai bine emoțiile.
• Cum se utilizează această roată:
• Observă
Recunoaște-ți emoția
În cazul în care sentimentul dumneavoastră este primar găsiți termenul cel mai
specific
În cazul în care este unul secundar, găsiți emoția primară la rădăcină
Alegeți cel mai bun mod de a face față
Încercați să găsiți un sentiment pozitiv în plus față de negativ
Senzație de emoții mixte (pozitive și negative), ca răspuns la un factor de stres
negativ înseamnă mai puțin risc pentru probleme psihologice mai târziu
 • În centrul cercului sunt câteva emoții primare. Emoțiile primare sunt răspunsuri
automate la un eveniment extern.
Cercurile exterioare prezintă unele emoții secundare. Emoțiile secundare sunt reacții
la emoțiile primare. De exemplu, simți rușine pentru că te simți furios.
• Emoțiile cele mai intense sunt emoțiile primare și devin mai puțin intense cu cât te
îndepârtezi de centru.

Trauma si reacțiile la ea
• Stres traumatic secundar
Traumă indirectă
Fatigabilitatea compasională (compasiune istovitoare?)
• Burn-out (ardere profesionala)

Stresul traumatic secundar este stresul care rezultă din expunerea indirectă la o traumă sau
traume și comportamentele și sentimentele conexe
(Figley 1995)
Simptomele stresului traumatic secundar (vicarioasa, pentru cineva)
  Modificări la nivel de excitare, cum ar fi probleme de somn
 Teamă
 Gândurile disruptive și invazive privind clienții și traumele lor
 Evitarea oricărui lucru în asociere cu trauma secundară

Trauma indirectă (TI) este similară cu expunerea directă, dar TI se dezvoltă încet și adesea
rezultă după contactul cu mai mulți clienți (McCann & Pearlman, 1990; Stamm, 2010). Un
alt aspect diferit între trauma și TI este că STS se bazează simptomatic și nu implică neapărat
o schimbare a cogniției.

Fatigabilitatea compasională
Definition:
• Suferința emoțională generată din îngrijirea celor suferinzi.
• Reziduul emoțional sau tensiunea expunerii la suferinzi ai unor consecințe ale unor
evenimente traumatice.
• Oboseala compasională poate aparea din cauza expunerii la un caz sau se poate datora
unui nivel "cumulativ" de traumatisme
• Oboseala Compasională este un rezultat al traumei de-a lungul timpului (Figley,
2007).
• Este un set de simptome, nu o boală.
• La fel ca trauma și TI se referă mai exact la capacitatea cuiva de a fi empatic
(Meadors, Lamson, Swanson, White, & Sira, 2009)

Evaluarea Fatigabilității Compasionale

Cognitiv Gânduri intruzive, vise tulburătoare, concentrare redusă, gânduri de auto-vătămare sa

Emoțional Neputință, anxietate / frică, furie, vinovăția supraviețuitorului, amorțeală, tristețe, car

Comportamentale Nerăbdător / Impacient, modificări ale apetitului, predispus la accidente, rigiditate, pe

Moralul Scăderea încrederii, pierderea interesului, nemulțumire, atitudine negativă, apatie și/s

Spiritualitate Punerea sub semnul întrebării a sensului, pierderea scopului, mânia față de Dumnezeu
 Relații Scăderea interesului pentru intimitate, neîncredere, izolare, supraprotejare, supra- ded
interpersonale

Somatice Transpirație, bătăi rapide ale inimii, dificultăți de respirație, tremur, înțepături și dure

Referință
Evidențiați câteva și oferiți un exemplu de la locul de muncă în timpul instruirii reale /
exemplu de caz ar fi de ajutor

Burn-out
Este o reacție psihologică și fizică la a fi suprasolicitat și supra-stresat.
Burnout-ul provoacă epuizare și ne face să ne simțim indiferenți față de munca noastră
Este un proces care se întâmplă în timp
Proces cumulativ marcat de epuizare emoțională și retragere asociată cu volumul de muncă
crescut și stres instituțional.

Fizic
• Pierderea energiei, oboseală cronică
• Răceli frecvente și prelungite
• Probleme de somn
• Pierderea sau creșterea în greutate
• Înrăutățirea afecțiunilor medicale preexistente
• Leziuni din comportamente cu risc ridicat
• Dureri de cap, migrene
• Dureri musculare (gât, spate)

Emotional
• Deznădejde
• Neajutorare
• Iritabilitate și furie
• Frustrare
• Exagerări

În circumstanțe traumatice sau neobișnuit de stresante, oamenii pot comite, nu reuși să

prevină sau să fie martori la evenimente care contrazic convingerile și așteptările morale
profund înrădăcinate.
Vătămarea moralăreprezintă consecințele psihologice, comportamentale, sociale și uneori
spirituale supărătoare ale expunerii la astfel de evenimente.
O vătămare morală poate apărea atunci când cineva este pus într-o situație în care se
comportă într-un mod sau este martor la comportamente care contravin valorilor și
convingerilor sale morale.
Exemple:
Vinovăția implică sentimentul de suferință și remușcare în ceea ce privește evenimentul
dăunător din punct de vedere moral (de exemplu, „Am făcut ceva rău”).
Rușinea este atunci când credința despre eveniment se generalizează la întregul sine (de
exemplu, „Sunt rău din cauza a ceea ce am făcut”).
Trădarea poate apărea atunci când cineva observă că liderii sau colegii de încredere
acționează împotriva valorilor și poate duce la furie și la un sentiment redus de încredere.

Blamarea morală și trei reacții frecvente ale ei

Vină “Am făcut ceva rău”

Rușine “Sunt rău din cauza a ceea ce am făcut”

Trădare “Cum au permis să se întâmple?

Nu știi niciodată cât de mult crezi cu adevărat ceva până când adevărul sau minciuna devine o
chestiune de viață și de moarte pentru tine. Este ușor să spui că crezi că o frânghie este
puternică și sănătoasă atâta timp cât o folosești doar pentru lega o cutie. Dar să presupunem
că trebuia să atârnați de acea frânghie peste o prăpastie. N-ai descoperi mai întâi câtă
încredere de mare ai avut în ea?"
-C.S. Lewis

Vătămare/Blamarea spirituală
• Vătămarea morală care este de natură religioasă sau spirituală a fost denumită
vătămare spirituală
Acest lucru chestiona relația cu Dumnezeu sau cu o putere mai mare
Aceasta poate chestiona (duce) convingerile deținute anterior
Poate provoca neîncredere într-o religie sau într-o putere mai mare

Traumă A fost definită în mai multe moduri. Este…

• Un impact negativ combinat al stresului
Un răspuns la un eveniment profund dureros sau perturbator care copleșește
capacitatea unei persoane de a face față
Un episod care provoacă sentimente de neajutorare și deznădejde
O experiență care diminuează sentimentul de sine și capacitatea de a simți o gamă
completă de emoții
O situație în care bunăstarea sau viața ta este în pericol și poate duce la o experiență
prelungită cu un nivel ridicat de stres

Note importante
 • Nu toată lumea suferă traume în același mod
Unele persoane se recuperează rapid, în timp ce altele ar putea fi "blocate"
Anumite situații iau tot ce este mai bun din noi și este posibil să avem nevoie de mai
multe îndrumări pentru a ne „debloca”
Sentimentul că "nu pot avea grijă de mine" poate fi zguduitor pentru lucrătorii din
prima linie
Punct de discuție: Care sunt gândurile și sentimentele tale despre traumă?

Reacțiile tipice la TRAUMĂ:

• Cognitive
Emoționale
Comportamentale
Fizice
Spirituale

Reacții cognitive.
• Confuzie
Dificultate în identificarea obiectelor familiare
Probleme de concentrare
Dificultăți în luarea deciziilor
Vigilență ridicată/afectată
Flashback-uri/imagini intruzive
Probleme de memorie

Reacții emoționale:
• Șoc
Neîncredere
Negație
Singurătate
Durere
Amorţeală
Frică
Agitație
Anxietate
Iritabilitate
Furie
Doliu
Vină

Reacții comportamentale:
• Nu acționezi "ca tine"
Izbucniri emoționale
Certuri
Hiperactivitate sau izolare
Suspiciune
Neliniște
Modificări ale apetitului
Modificări ale tiparelor de somn
Fumatul sau consumul de droguri și alcool
Reacții fizice:
• Extenuare
Cefalee
Amețeală
Slăbiciune
Greață
Transpirație
Frisoane
Ritm cardiac rapid
Dureri în piept
Dificultăți de respirație
Dureri nespecifice ale organismului

Reacții spirituale:
• Cinism
Sentimente de goliciune
Pierderea sensului și a scopului
Punerea la îndoială a convingerilor de bază ale cuiva
Punerea sub semnul întrebării a valorilor de bază, retragerea din sau întoarcerea
bruscă spre spiritualitate
Înstrăinarea și pierderea sentimentului de conexiune  

Ce este durerea:
• Pierderile individuale și colective înseamnă că ne întristăm cu toții . Înseamnă că
suntem cu toții afectați de durere. Să petrecem câteva minute vorbind despre Durere.
• Durerea este un răspuns natural la a pierde ceva sau pe cineva important pentru noi,
și faptul de a nu fi capabil să ne manifestăm suferința așa cum ne-am aștepta să sau
facem, de obicei, ca urmare a restricțiilor de siguranță poate face procesul de doliu
mai provocator și traumatic, ceea ce face procesul nostru de recuperare mai dificil.
• Simptome și reacții comune la durere:
• Senzație de gol, amorțire, furie sau vinovăție
Întrebam dacă există ceva care ar fi putut sau ar fi trebuit să fie făcut diferit
• Reacții fizice, cum ar fi tremurături, greață, epuizare și slăbiciune
Coşmaruri
A fi distras și a te comporta absent
• Dificultate în a reveni la activitățile obișnuite

Durerea în COVID-19:
• Datorită noutății sale și a pierderilor enorme pe care le aduce, pandemia de COVID-
19 este deosebit de stresantă.
• Este probabil ca toată lumea să experimenteze o formă de pierdere.
• Suferința este cu atât mai complexă cu cât implică atât pierderi individuale cât și
colective.
• COVID-19 și pierderile pe care le aduce afectează lucrătorii din prima linie atât pe
plan personal, cât și profesional.

Pierderile comune pe care le pot prezenta persoanele fizice includ:

• Libertățile pe care le considerăm de la sine înțelese, cum ar fi mobilitatea. Nu putem
călători la fel de liber ca altădată, nu putem mânca alimentele de care ne bucuram la
 restaurantele noastre preferate, ni se spune să rămânem în interior pe cât posibil
Ne-am pierdut rutina normală, modul în care ne trăim viața și interacționăm cu
ceilalți. Suntem descurajați să avem contacte strânse cu cei pe care îi iubim, unii
dintre noi nu ne putem vizita părinții, copiii, ni se spune să purtăm măști, să stăm cât
mai departe unii de ceilalți atunci când facem cumpărături
• Unii dintre cei dragi și prietenii noștri ar putea rămâne fără loc de muncă din cauza
închiderii afacerilor, în prezent aproximativ 22 de milioane au depus cereri de șomaj
Școlile au fost închise de mai bine de o lună; școlarizarea la domiciliu și învățarea
online este o realitate. Unii dintre dumneavoastră și personalul dumneavoastră aveți
sarcini duble, loc de muncă și profesor.
• Viitorul previzibil. Nu avem nicio idee când ne vom întoarce la viață așa cum am
știut-o. Starea de urgență a fost recent prelungită, pentru mulți dintre voi și personalul
dvs, planurile de viitor, angajamentele și vacanțele au fost întrerupte
Pentru mulți pierderea locului de muncă lor înseamnă, de asemenea, pierderea
asigurării de sănătate
• Evenimentele importante pentru mulți dintre voi și personalul dumneavoastră au fost
anulate, cum ar fi gradații, baluri și chiar înmormântări
Obligațiile și rolurile acasă, la locul de muncă și în comunitate, toate s-au schimbat
Ce înseamnă acest lucru? Aceasta înseamnă că tu, cei dragi, colegii și clienții / pacienții vor
experimenta probabil durere din cauza tuturor acestor pierderi.

Doliu complicat:
• Deoarece durerea poate deveni complicată, trebuie să căutăm sprijin profesional
pentru sănătatea mintală.
Este bine să știți ce durere complicată este, astfel încât să o puteți recunoaște în
dumneavoastră sau dacă vă afectează.
Durerea complicată trebuie luată în considerare atunci când durerea pierderii este
constantă și atât de severă încât împiedică persoana să reia funcționarea zilnică
normală.
Tristețea de a pierde pe cineva drag nu dispare niciodată complet, dar nu ar trebui să rămână
în centrul atenției. Dacă durerea pierderii este atât de constantă și severă încât te împiedică
să-ți reiei viața, s-ar putea să suferi de o afecțiune cunoscută sub numele de suferință
complicată. Suferința complicată este ca și cum ai fi blocat într-o stare intensă de durere.
Durerea nu dispare - Durerea pierderii este atât de constantă și severă încât împiedică
persoana să reia funcționarea zilnică normală.
Personalul dumneavoastră menționează sau observați simptome de durere complicate, care
pot include:
• Dorul intens și gândurile/imaginile intruzive ale persoanei iubite
Negarea morții sau sentimentul de neîncredere
Imaginându-și că persoana iubită este în viață
Căutarea lor în locuri familiare
Evitarea lucrurilor care acționează ca memento-uri
Furie extremă sau amărăciune în fața pierderii
Sentimentul că viața este goală sau lipsită de sens

Pandemia de COVID-19 și consumul de substanțe

Pandemia de coronavirus 2019 (COVID-19) a schimbat:
• Rutine și setări privind utilizarea substanțelor
Modul în care sunt furnizate sprijinul și resursele legate de utilizarea substanțelor
Comportamente comune sănătoase de adaptare

Strategiile sănătoase de adaptare implică, în general, confruntarea directă cu problemele,

efectuarea unor evaluări rezonabil de realiste ale problemelor, recunoașterea și schimbarea
reacțiilor emoționale nesănătoase și încercarea de a preveni efectele adverse asupra
organismului.
• Abilitățile constructive de adaptare oferă o evacuare sănătoasă pentru factorii de stres
Toate abilitățile constructive de adaptare necesită în continuare să vă întoarceți și să
abordați situația stresantă
Enumerați câteva: Puteți enumera unele abilități pe care nu le vedeți aici?

Un comportament nesănătos de adaptare reprezintă orice comportament pe care îl folosim

pentru a calma stările emoționale inconfortabile. Avem, de asemenea, comportamente
adaptive care servesc aceluiași scop, dar comportamentele mal-adaptive sunt copleșitor de
convingătoare pentru unii dintre noi.
Ne angajăm în aceste comportamente pe o bază tranzitorie. Uneori, aceste comportamente
pot fi răspunsuri normative și comportament temporar.
Este foarte frecvent pentru o persoană de a dezvolta mai mult comportament sau mecanism
nesănătos/mal-adaptativ. Un alt lucru care se întâmplă adesea este că vom depăși un
comportament de adaptare nesănătoasă doar pentru a-l înlocui cu unul diferit. De exemplu,
cineva care a avut o tulburare de alimentatie poate dezvolta o problemă de abuz de substanțe.

Comportamente comune nesănătoase de coping

• Abuzul de substanțe/abuzul de alcool
Furie/comportament agresiv/țipete
Auto-vătămare
Mâncat necontrolat
Izolare
Evitare
Amânare
Dependența promiscuă de sex
Minciună compulsivă

Abilități, strategii și tehnici de adaptare

• Activitate fizică regulată, yoga sau întinderi
Petrecerea timpului cu familia și prietenii apropiați
Activități creative de adaptare la factorii de stres
Plimbare
Relaxare ghidată sau ascultarea muzicii
Exerciții de respirație profundă
Privind fotografiile de familie sau admirând natura

Cum fac aceasta de-a lungul zilei?

 • Ritmul de lucru. Ia pauze. Oferă-ți o pauză de la îngrijirea altora. Ori de câte ori este
posibil, fă-ți timp să te concentrezi pe altceva decât pe muncă, chiar și pentru doar
câteva minute, pentru a oferi o distragere a atenției utile.
• Faceți o plimbare, ascultați muzică, citiți o carte sau vorbiți cu un prieten.
• Nu suprasolicitați și nu ignorați nevoile personale.
• Asigurați-vă că mâncați, beți și dormiți în mod regulat. A fi defavorizat din punct
de vedere biologic vă pune în pericol și vă poate compromite, de asemenea,
capacitatea de a îngriji pacienții.
• Rămâneți conectat
• Oferirea și primirea de sprijin din partea familiei, prietenilor și colegilor este
esențială într-o criză și ajută la reducerea sentimentelor de izolare.
Faceți auto-check-in-uri. Monitorizați-vă pentru semne de stres crescut.
Discutați cu un alt coleg, cu un membru al familiei, cu un prieten sau cu un
supraveghetor, dacă este necesar.
• Vorbiți superiorilor. Împărtășirea preocupărilor legate de locul de muncă poate spori
siguranța pentru toată lumea și îi încurajează pe alții să facă același lucru. Amintește-
ți că vocea ta contează.
• Conectați-vă la un sentiment de scop și de datorie. Amintește-ți (ție și celorlalți) de
munca importantă pe care o faci. Recunoașteți colegii pentru eforturile lor ori de câte
ori este posibil; chiar și actele mici vor fi de ajutor.

Înainte de a vorbi despre comportamente sănătoase pentru a gestiona stresul, ar trebui să

recunoaștem că există comportamente nesănătoase, cum ar fi dependența de droguri și alcool;
îngrijorare constantă și multe altele.
Definiție:
• Unele strategii de gestionare a stresului pot fi utile pe termen scurt, dar pot avea
consecințe negative agregate pe termen lung.
Pot fi fizice (adică sarcini, acțiuni) sau mentale (adică îngrijorare)
Exemple:
• Dependența de tutun, alcool și/sau droguri
Îngrijorare constantă (adică gândirea repetată) cu privire la riscurile sau consecințele
negative ale COVID-19
(diferit de recomandarea CDC).
Vocalizarea îngrijorării în grup poate duce la creșterea intensității emoțiilor puternice.
Comportament impulsiv sau cu risc ridicat care reduce stresul doar pe termen scurt
(de exemplu, cheltuieli excesive,
jocuri de noroc etc.).

Atunci când rețelele sociale obișnuite (de exemplu: muncă, școală, lăcașuri de cult) sunt
perturbate, consecința poate fi creșterea izolării. Cheia este să fii flexibil și creativ în modul
de conectare la alte persoane. Acest lucru reduce frica, anxietatea și singurătatea.
• Căutați sprijin de la membrii familiei, prieteni, mentori și/sau conducători spirituali/de
credință.
Utilizați toate metodele de comunicare disponibile: telefon, e-mail, mesagerie text și
apeluri video.
Împărtășiți-vă gândurile și sentimentele, verbal sau în scris cu alții.
Rămâneți conectat cu ceilalți

Distanțarea socială și rețelele sociale perturbate pot duce la izolare și pot face ca oamenii să
se simtă singuri, speriați și anxioși. A fi flexibil și a găsi noi modalități de a te conecta cu
ceilalți te poate ajuta să faci față mai bine.
• Căutați sprijin de la alții
Utilizați toate metodele de comunicare disponibile
• Împărtășiți-vă gândurile și sentimentele

Menținerea activității fizice:

Activitatea fizică este esențială pentru creșterea și dezvoltarea normală și are mai multe
beneficii pentru sănătatea fizică și mentală:
Îmbunătățește funcționarea generală și somnul, ceea ce are efecte pozitive asupra sănătății
mintale
• Ajută la reducerea anxietății și depresiei și îmbunătățește sentimentul general de
bunăstare
Ajută la gestionarea greutății
Reduce riscul de boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip II / sindromul metabolic,
și unele tipuri de cancer
Întărește oasele și mușchii
Îmbunătățește capacitatea de a face activități zilnice
Sporește șansele de a trăi mai mult

Patternuri de somn:
Este întotdeauna bine să avem tipare de somn sănătoase, dar mai ales în perioadele de stres
când rutinele noastre sunt perturbate. Iată câteva sfaturi utile:
• Încercați să mențineți același program de somn zilnic.
Duceți-vă la culcare atunci când vă simțiți obosiți. Citiți ceva care vă relaxează pentru
a vă ajuta să adormiți.
Nu utilizați cofeină, alcool sau nicotină cu cel puțin 4-6 ore înainte de culcare.
Nu dormiți în timpul zilei. Dacă faceți acest lucru, asigurați-vă că este scurt (mai puțin
de 1 oră).
Utilizați patul numai pentru dormit și sex. Nu vă uitați la televizor și nu lucrați în pat.
Evitați să vă uitați la telefon sau la alte dispozitive electronice sau la televizor cu cel
puțin 2 ore înainte de culcare.
Exercitiile fizice regulate pot ajuta la somn.

Alimentația sănătoasă:
Cheia pentru o alimentație sănătoasă este o dietă echilibrată. Iată câteva sfaturi pentru a vă
face dieta mai sănătoasă:
• Evitați grăsimea "rea": (1) Grăsimi saturate care provin în cea mai mare parte din
surse animale de hrană: ex. carne roșie și produse lactate pline de grăsimi (2) Transfat
care vine mai ales printr-o metodă de prelucrare a alimentelor numită hidrogenare
parțială.
• Adăugați grăsime "bună": (1) Monosaturate, (2) Polisaturate, și (3) Omega-3 acizi
grași. Acestea se găsesc in lucrurile uleiului de masline, nucilor, avocado... Și sunt
importante pentru creier și inimă.
 • Reduceți aportul de sare: Sarea poate crește tensiunea arterială, ceea ce crește riscul
de accident vascular cerebral și boli de inimă
• Creșteți aportul de fibre: Fructele proaspete, legumele, cerealele integrale și
leguminoasele sunt bogate în fibre. Fibrele te pot ajuta sa scazi nivelul colesterolului
și să echilibrezi nivelul zahărului din sânge.
Au culori pe farfurie: Alimente precum verdele închis, cu frunze, portocalele și
roșiile sunt bogate în vitamine și minerale.

Limitarea expunerii excesive la mass-media tulburatoare

Nu vă lăsați prinși în ciclul de anxietate:
• Pentru a reduce anxietatea, oamenii verifică știrile excesiv, dar paradoxal, acest
lucru crește nivelul de anxietate
Cea mai bună abordare este să înfruntați anxietatea și să o rezolvați direct

Urmăriți numai surse de informații de încredere pentru problemele legate de sănătate

care:
• Bazați-vă pe experți, care folosesc argumente științifice și publică rezultate în
reviste de renume
Au misiunea de a proteja publicul (Exemplu OMS, CDC, NYC DOH ...)
Nu promovează produse legate de informațiile furnizate
Sunt principalele canale de știri care au o expertiză solidă în raportarea
sănătății (Exemplu: The New York Times, National Public Radio)
Faceți pauze de la următoarele știri, în special pe social media

Efectele calmante și relaxante (printre multe alte beneficii) ale meditației au fost bine
documentate în multe studii.
Există diferite tehnici de meditație, dar toate împărtășesc aceste elemente:
• Locație liniștită, cu cât mai puține distrageri posibil
Postură specifică, confortabilă (așezat, culcat, mers pe jos)
Concentrarea atenției: cel mai frecvent respirație sau o mantră
Atitudine deschisă (lăsând distragerile să vină și să treacă în mod natural fără a le
judeca)

Practicarea tehnicilor de management al stresului

• Yoga: Practica fizică (asana), respectiv poziții și întinderi ale corpului, este cel mai
cunoscut aspect al yoga din Occident. Yoga are multe beneficii pentru sănătate,
inclusiv reducerea stresului și relaxarea.
• Respirație: Exercițiile rapide și ușoare de respirație pot ajuta la reducerea anxietății.
• Meditație: Meditația reduce stresul și crește concentrarea. Există atât de multe
tehnici; găsiți abordarea care funcționează pentru dvs.

Cere ajutor
• Asigurați-vă că sunteți familiarizat cu resursele de la locul de muncă: linii telefonice
de urgență, program de asistență pentru angajați, programe speciale de asistență
Asigurați-vă că sunteți familiarizat cu resursele din zona dvs.
• Împârtășiți informații și resurse despre bunăstare cu colegii dvs.
• Lucrătorii din domeniul sănătății nu sunt cunoscuți ca simțindu-se confortabil să ceară
ajutor.
 A cere ajutor este o abilitate de a te dezvolta
Trateaza-te asa cum ai trata un prieten sau un coleg.
Abordarea răspunsului dumneavoastră la pandemie vă va consolida reziliența.
Sentimentul de vulnerabilitate vă poate face să vă simțiți slabi, dar abordarea
vulnerabilității vă face de fapt mai puternici.

Crearea REZILIENȚEI:

Abordări bazate pe dovezi pentru sprijinirea personalului în timpul crizei provocate de

PANDEMIA DE COVID-19

• Comunicare, informare și instruire bune, clare, în timp util

Promovarea spiritului de echipă și a coeziunii
Promovarea stării de bine prin resurse flexibile și receptive
Servicii de bunăstare și psihologice de înaltă calitate pentru personal

Nu vă copleșiți de cantitatea de muncă "suplimentară"

• Nimeni nu poate face acest lucru singur - această formare va ajuta la începerea
dialogului și va evidenția resurse utile pentru un început semnificativ și ușor de
gestionat
Notă: revizuiți setul de instrumente corespunzător pentru a ajuta la crearea abordării
individuale a organizației dumneavoastră în ceea ce privește reziliența și dezvoltarea
programului de bunăstare
• Fundamentul unui program solid evidențiază aceste patru principii principale
Acest training va explora pași de acțiune pentru a îmbunătăți comunicarea, instruirea
și modalitățile de teambuilding pentru exprimarea emoțiilor și pașii pentru a construi
o infrastructură în sprijinul personalului, aspecte esențiale pentru orice program
eficient de bunăstare

Un ghid pentru abordare:

• Este important să rețineți că cel mai de impact program de bunăstare și reziliență este
influențat și inspirat de cele patru faze ale gestionării situațiilor de urgență
Fiecare organizație are posibilitatea de a avea o abordare etapizată care să se țină
seama de intervenția specifică a nevoilor și de îngrijirea forței de muncă
O mai bună informare despre răspunsul la ciclurile de criză de urgență din domeniul
sănătății publice este importantă- este un cadru pe care guvernele, comunitățile,
întreprinderile și persoanele fizice ar trebui să îl folosească pentru a se pregăti și a lua
măsuri în direcția redresării
Să aruncăm o privire mai intimă asupra fazelor:
• Etapa de pregătire își propune să sprijine gestionarea eficientă a unei situații de
urgență în domeniul sănătății publice și a consecințelor acesteia; aceasta include
planificarea anticipativă, organizare, instruire, echipare, evaluare și acțiuni corective
Faza de răspuns are ca scop salvarea de vieți și prevenirea altor daune mentale, fizice,
emoționale și morale/ spirituale; această etapă se concentrează pe coordonarea și
gestionarea resurselor
Activitățile din faza de recuperare se ocupă de consecințele evenimentului și au ca
scop reconstruirea și ajutarea oamenilor să revină la viața lor normală și să
restabilească funcționarea critică, menținând în același timp stabilizarea
 Faza de atenuare limitează impactul dintre urgențele de sănătate publică. Activitățile
privind crizele vizează reducerea riscului de apariție sau reapariție a crizei și, de
asemenea, se concentrează pe reducerea vulnerabilităților
Există o a cincea fază, prevenirea, cu toate acestea, datorită atributelor în continuă
schimbare ale COVID-19, încă învățăm în mod activ măsuri preventive care
funcționează în mod specific în jurul standardelor de planificare și proiectare; cu toate
acestea planificarea programului de bunăstare emoțională și psihologică poate ajuta la
prevenirea potențialului stres traumatic viitor

Atenu Pregătire
are

Răspun
Recuper s și
adapta
are
re

În acest informația de mai jos este prezentată o piramidă bazată pe dr. Susan Scott's forYOU
team second victim support response model
Dr. Susan Scott este director pentru siguranța pacienților și managementul riscurilor la
Universitatea din Missouri și fondator și coordonator al rețelei de asistență de la egal la egal,
primul de acest fel.

Abordarea de asistență de la egal la egal a echipei forYOU (pentru Tine) a devenit un model
la nivel național și internațional pentru organizațiile de îngrijire a sănătății care doresc să-și
dezvolte propriul program eficientă de sprijin instituțional pentru a ajuta la satisfacerea
nevoilor de sprijin profesional interdisciplinar în perioadele critice de timp
Cum să urmați modelul:
• Nivelul 1
• Fundamentul și baza piramidei, Nivelul 1 reprezintă conștientizarea globală și o
cultură a sprijinului
Construiți baza de cunoștințe a fiecărui membru al forței de muncă din
întreaga organizație pentru a normaliza conversațiile dificile din jurul
evenimentelor dureroase și pentru a îmbunătăți vocalizarea experienței
emoționale și psihologice a membrilor personalului, atât clinică, cât și non-
clinică
Familiarizați-vă personalul cu concepte cheie, facilitați conversațiile despre
stres și reziliență și promovați un program de bănăstare
Nivelul 2
• Instruiți anumiți membri ai forței de muncă pentru a sprijini întâlniri 1:1 și de
sprijin de grup de la egal la egal sau debriefurile pentru a ajuta personalul să
 reflecteze asupra gândurilor lor și să exploreze reacțiile lor la experiențe
dureroase
• Suporterii în furnizarea de asistență de la egal la egal îi ajută pe colegi, ca egali,
să reducă frica, stigmatul și conștiința de sine din jurul cererii de sprijin
• Nivelul 3
• O rețea de trimitere accelerată, din punct de vedere tehnic o "escaladare", care nu
este un lucru rău sau înfricoșător
Se asigură că oricine poate accesa nivelul de îngrijire sau de sprijin necesar
Construiți un proces în program pentru a oferi conexiuni atât la resursele
interne, cât și externe - fie că este vorba de conectare perfectă a persoanei la
psihoterapie de susținere, sprijin spiritual sau chiar grupuri anonime ale
comunității

• În centrul oricărui program de bunăstare și reziliență de succes se află reflecția

răspunsului la crize – cunoscută și sub numele de debriefing
Nivelul 2 din diapozitivul anterior se concentrează pe acest lucru
Seria de instruire HERO-NY este destinată "Master Trainers" – cei care vor instrui
forța de muncă care va fi responsabilă să-i debriefeze pe ceilalți, așa că trebuie să
stabilim nivelul și să definim un "debrief":
• Există multe forme de debrieffs: TeamSTEPPS, PEARLS, Plus Delta, etc, dar
când vorbim despre debriefing vorbim despre o întâlnire de sprijin de la egal
la egal, unul în cazul în care un coleg vorbește cu altul pentru a permite și
stimula evaluarea bunăstării emoționale, mentale, și fizice a cuiva care
lucrează în peisajul clinic au nonclinic.
Aceste debrief-uri pot apărea dintr-o multitudine de motive, un eveniment
advers sau neprevăzut al pacientului sau personalului, sentimente de inechitate
sau stres din cauza COVID-19
Pentru a putea începe schimbarea de cultură necesară pentru a sprijini
siguranța psihologică într-o organizație, trebuie să normalizăm debrief-ul și să
vorbim despre experiențele noastre personale. Aceste forme de debriefs nu
sunt destinate să discute procesele pas cu pas de furnizare de îngrijire sau
servicii, este un proces de reflecție - care nu este niciodată forțat și niciodată
obligatoriu.
 • "DE CE" debriefing
• Acest lucru vă poate ajuta să purtați conversații în întreaga organizație cu privire
la beneficii
ele ajută la recunoașterea similitudinilor emoționale și a experienței
împărtășite – ne ajută pe toți să ne simțim mai puțin singuri pe măsură ce
navigăm prin incertitudinea vremurilor

Este important să evidențiați diferența dintre a oferi confort și a oferi consiliere. Există o
diferență între stabilirea unui raport terapeutic și furnizarea de terapie.
Suporter de asistență de la egal la egal
• Interoghează și oferă sprijin colegilor
Este important să delimităm și să oferim înțelegerea limitelor profesionale ale unui
sprijin de la egal la egal :
• Un suporter de asistență de la egal la egal sau un debriefer poate fi oricine și nu
trebuie să fie un clinician licențiat de sănătate mintală și nici să aibă vreo
experiență în servicii de sănătate comportamentală
Un suporter de asistență de la egal la egal nu este un terapeut, nu devine
certificat în nimic, oferă doar empatie și compasiune, făcând o conexiune reală
cu un membru al forței de muncă pentru a-l ajuta să treacă prin suferință
Un suporter de asistență de la egal la egal găzduiește debrief-uri individuale
sau de grup care sprijină membrii personalului să reducă suferința și nu sunt
înlocuitori pentru ajutor profesional, dacă este necesar
Consilieri de la egal la egal
• Furnizează servicii Medicaid autorizate, lucrează ca un coleg și îndeplinesc sarcini cu
un alt coleg în diferite medii, care îndeplinesc cerințele statului
Clinicieni autorizați de sănătate mintală
• Furnizează servicii cu limite etice stricte și deține acreditări care îndeplinesc cerințele
de licență de stat
Este important să vă cunoașteți rolul și ceea ce este adecvat.

Toți debrieferii ar trebui să știe că nu trebuie să aibă toate răspunsurile corecte - răspunsurile
sunt în cadrul persoanelor pe care le susțin și nu au nevoie de o licență pentru a oferi asistență
• Pentru a stabili o cultură de informare de succes ca parte a programului general
de reziliență și bunăstare, instituțiile trebuie să se concentreze pe discuțiile din
jurul empatiei și să investească timp, energie și să se concentreze pe formarea
care susține abilitățile și tehnicile de construire a empatiei.
• Debriefers ar trebui să știe că a fi prezent și a fi în mod constant autentic este cel mai
bun lucru pe care oricine îl poate face pentru a oferi confort unui coleg
• Pentru a fi un debriefer de succes, unul care întruchipează și modelează empatia,
trebuie să ne provocăm obiceiurile de a avea nevoie să reparăm și să salvăm și
să ne întoarcem la arta de a asculta și de a avea grijă de altul,
• Ce este "empatia"”?
• Este capacitatea noastră de a recunoaște preocupările pe care le pot avea alți
oameni, permițându-ne în același timp să ne pune în locul lor sau pentru a
vedea ceva prin ochii lor
Este abilitatea de a ne folosi raționamentul personal pentru a înțelege
gândurile, sentimentele, reacțiile, preocupările și motivele altei persoane
 Empatia este capacitatea noastră emoțională de a avea grijă de preocupările
acelei persoane

Construirea empatiei
• Empatia este capacitatea de a identifica și a înțelege situația, sentimentele și motivele
altuia
• Empatia ne permite să formăm încredere, ne ajută să înțelegem cum sau de ce
reacționează alții la situații și ne accentuează „perspicacitatea"
• Empatia este un mușchi emoțional și de gândire care devine mai puternic cu cât îl
folosim mai mult

Cum poate ajuta un suporter de asistență de la egal la egal?

• Oferiți siguranță și încredere
Cunoașteți-le rolul și responsabilitatea
Faceți cunoștință cu persoane acolo unde se află acestea
Oferiți asistență practică și resurse
Normalizați și reflectați puterea
Evidențiați reacțiile de stres și adaptarea adecvată
Amintiți-le să exprime și să exploreze ceea ce este sănătos și productiv pentru ei
Împuterniciți individul
Verificați din nou
Campionii de asistență de la egal la egal care oferă debriefuri pot oferi sprijin emoțional
și psihologic într-o varietate de moduri, inclusiv:
• Runde de bunăstare
Sprijin pentru bunăstare/ Camere de respiro
Facilitarea de Debriefs permanente& Evenimente de bunăstare

În calitate de suporter de asistență de la egal la egal, colaborăm și ne ghidăm în situații de

criză. Să ne uităm la cadrul etapizat al modului de debrief.
• Puteți întâlni și aplica empatia urmând patru pași simpli către un debrief, amintindu-
vă întotdeauna că debriefurile nu sunt niciodată obligatorii și că trebuie să luăm îî
gidăm pe care îi debriefăm
• Primul pas – introducerea
• Aceasta este oportunitatea de a stabili un raport, de a oferi un cadru a ceea ce
este debrief pentru și / sau despre, de a discuta modul în care aceasta este lipsit
de judecată și critici, și este confidențial
Acest lucru începe să conducă la al doilea pas de explorare prin punerea de
întrebări deschise
• Al doilea pas – explorarea
• Explorarea se referă la– ascultare activă – și vă permite să asistați la asigurarea
de confort, stabilizare și orientare
Aici se stabilește o siguranță suplimentară pentru ca aceștia să se deschidă
într-un mod care să le permită să se simtă în control
• Al treilea pas– normalizarea informatiilor si datelor primite
 • Ceea ce trecem cu toții acum este extrem de anormal și fără precedent, putem
normaliza reacțiile în timp ce acordăm atenție dacă este sau nu nevoie de asistență
suplimentară
• Al patrulea pas – Monitorizarea
• În cazul în care se solicită asistență suplimentară sau se consideră adecvată, aici
poate avea loc o recomandare/trimitere sau o escaladare de nivel 3
Pe scurt, în timpul unui debrief, :
• Evidențiati faptul că poveștile rămân cu noi și că se pot transforma atunci când le
împărtășim
Validați reacțiile, sentimentele și gândurile - chiar și atunci când sunt dureroase,
acestea sunt informații care pot fi folosite pentru construirea forței
Evidențiați atunci când nu există nimic de rezolvat
Ascultați și partajați resurse
Însoțiți individul astfel încât să nu se simtă singur
Construiți reziliența
Ca resursă care să însoțească această instruire, există un ghid de conversație pentru a ajuta
suporterii de asistență de la egal la egal cu întrebări deschise care pot fi găsite în setul de
instrumente pentru acest modul.

Începeți cu exercițiul de ancorare și urmați pașii menționați în acest diapozitiv.

Tehnicile de ancorare pot avea un efect calmant. Cel mai mare stres și cea mai mare
anxietate rezultă dintr-o deconectare de la corpurile noastre. Cu cât suntem mai conectați
cu corpul nostru, cu atât mai puțin stres și anxietate putem experimenta.
Este important să rețineți, acest exercițiu se poate repeta în diferite seturi. De
asemenea, se poate face oriunde, de la birou, la metrou etc.