es a anna gaat de ters” reprezinta an neologiom : Ree gil — intrevedere, intdlnire), fiind utilizat deopotriva in Jurnalistied si in stiintele sociownane. El are ca echivalent termenii din limba francezd .,,entretien” (conversatie, convorbire) si ntrevue” (intdlnire intre doud sau mai multe persoane)."* ; , In cercetarea socioumand romdneascd s-a facut de-a lungul timpului distinetia intre interviu si convorbire, dar in prezent cei doi termeni se “consider ca au acelasi infeles find folositi ca referinfa pentru aceeasi ehnicd de cercetare. Putem spune, asadar, cat interviul este 0 conversatie fata. in fatd, in care o persoand obtine informatii de la alta persoand (Denzin, 1970,apud S Chelcea). —&:,. Septimiu Chelcea defineste interviul ca o tehnici de obtinere, prin intrebari si rAspunsuri, a informafiilor yerbale de la indivizi si grupuri umane in yederea verificirii ipotezelor sau pentru descrierea istiintificd a fenomenelor socioumane. Interviul are la bazd comunicarea verbal si presupune intrebiiri si yaspussuri ca si chestionarul. Fred Kerlinger (1973, apud S, Cheleea) considera ca utilizarea terviului in cercetarea stiintificd are mai multe seopuri: in primul rand, un scop explorator, de identificare a variabilelor si relatiei intre variabile; cu ajutorul interviurilor se poate ajunge la formularea unor fe. Informatiile obfinute pot ghida in continuare =. jipoteze interesante si valid => cercetarea fenomenelor psihosociologice; in al doilea rand, poate constitui instrumentul principal de recoltare a © oformatiilor in vederea test&rii ipotezelor; in acest caz, fiecare intrebare ©“ reprezint& un item in structura instrumentului de ma&surare; cel de-al treilea scop al utilizarii interviului este cel de recoltare a unor informatii suplimentare celor obtinute prin alte metode. Avantajele si dezavantajele interviului ca tehnied de cercetare Kenneth D. Bailey (/978//982, apud Chelcea) prezinti atat ‘avantajele, cat si dezavantajele interviului. esUs 7 il condifiilor de raspuns, lucru imposibil de 1arelor postale; £a contolului asupra succesiunii intrebarilor, fapt ce are fe pozitive asupra acuratefei rispunsurilor; A * colectarea unor raspunsuri spontane, stiut fiind ca primele reactii ‘Sunt mai semnificative decd cele realizate sub control normati V3 * asigurarea unor raspunsuri personale, fara intervengia altora; * asigurarea rispunsului la toate intrebarile si prin aceasta furnizarea informatiilor pentru testarea tuturor ipotezelor cercetariis * precizarea datei si locului convorbirii, fapt ce asigura comparabilitatea informatiilor; * studierea unor probleme mai formulare, chestionare sau ghiduri de ini multe intrebari, de o mai mare subtilitate, complexe prin utilizarea unor iterviu mai amanuntite, cu mai Dezavantaje: * costul ridicat, nu numai al orelor de elape $i momente ale proiectarii si * timpul indelungat necesa: in esantion, pentru obtinerea aco: Bind necesare mai multe vizi * erorile datorate operator intrebarilor $i inregistrarea r ispuns * imposibilitatea consultarii unor raspunsuri precise; * inconveniente legate de faptul ci se cere indivizilor s& rispunda, indiferent de dispozitia lor psihica, de starea de oboseala ete; * neasigurarea anonimatului, fiind cunoscute adresa si numirul de ale persoanelor care urmeaza s fie intervievate; * lipsa de standardizare in formul comparabilitatea informatiilor; * dificultati in accesul la cei care sunt inclus intervievare, dar si al celorlalte realizarii cercetirilor pe baz’ de interviu; x pentru identificarea persoanelor incluse rdului si desfagurarea convorbi iresa; ie interviu in ceea ce priveste punerea ", asa-numitul ,efect de operator”; or documente in vederea formularii i, uneori telefon area Intrebarilor, ceea ce limiteazi in esantion.ebirilo s iu pe si cel nondirectiv. Interviurile nondirective se caracterizeazi prin: ~ huméar redus de intrebari ~ formularea lor spontana ~ durata (teoretic) nelimitata -volum mare de informatii ~ Fspunsuri complexe E > Centrare pe persoana intervievati cu posibilitati de repetare a intrevederii Interviurile direc: ive se considera cd; ~ au intrebari prestabilite, structurate intr-o ordine rigida, ~ Se desfisoara intr-un interval de timp limitat, ~ dispun de o singura intrevedere : ~ Se centreaza pe problema de studiu. Grawitz propune in 1972 uw libertate al cercetdtorului si nivelu Interviul clinic 2. Interviul in profunzime 3. Interviul cu rispu 4. Interviul centrat sau fo 5 6. itoarea clasificare dupa gradul de 1 de profunzime: » . Interviul cu intreb: . Interviul eu intrebari inchise Totodata, R. Ghiglione si B. Matalon (1991, telatie interviurile directive/nondirective cu tipuril utilizarea tipurilor de interviuri, dupa gradul de Cunostintelor anterioare despre problema studiat: Cand abordim o problema noua, prea putin cunoscuta, Tecomanda utilizarea interviurilor nondirective, cu un Iibertate pentru a explora fenomenul intr-o maniera cat my apud Chelcea) pun in le de cercetari libertate, depinde In esengi, de nivelul se | gtad sporit de ai completa. Daca 45Thine specificul interviului nondirectiv. Interviu ‘a tehnicd de cercetare de catre psihologul american Carl fnlocuind astfel ,modalitatea clasica” de desfagurare a sedintelor de descrise de Sigmund Freud. fimig nu se utilizeaza numai in scop terapeutic, ci si pentru psihodiagnoz entru orientarea profesional sau in activitatea de asistenti social’ in vederea cunoasterii personalitatii, Carl Rogers sustinand extinderea metodei sale én domeniul educatiei adultilor, a invétamantului, jndustriei si politicii. In cercetarea socioumana, interviul clinic este utilizat de multe ori cu scop explorator, in faza initialé a investigatiilor, pentru gasirea acelor informatii care s orienteze demersul de cercetare, acest tip de abordare nondirectiva extinzandu-se dincolo de sfera terapeutica. Interviul in profunzime, ca si interviul cu raspunsuri libere, se utilizeazi atat in psihoterapie, cat si tn cercetarea socioumana. Spre deosebire, insa, de interviul clinic, interviul in profunzime, centrat tot asupra persoanei, vizeazK doar un aspect, un fenomen sau element, mu persocea in fnmegul ei. La fel stau lucrurile si in cazul interviulut ou gspunsu ‘liber sau ghidat. Intre cele dou’ ! ¢ interviuri diferentele sunt mai mult de Sarid deeat de fond: varizi nivelul de profunzime, amploarea fenomenelor abordate, gt tema convorbirii este prestabili Jnterviul centrat (2 sau foealizat), ca tehnicd de cercetare in stiintele socioumane, a fost prezentat de Robert K. Merton, M. Fiske si P. Kendall (1956). Este un interviu semistr cturat, in sensul cA abordeaza teme si ipoteze dinainte stabilite — ca si interviurile structurate —, dar intrebarile si succesiunea lor nu sunt prestabilite — ca $F in cazul_interviurilor nestructurate. in cazul interviului centrat, cercetétorul elaboreazd un ghid de interviu, in care sunt fixate pr oblemele ce vor fi abordate in convorbirea focalizat pe experienta subiectiva a implicarii in situatia analizata. Interviurile cu intrebiri deschiselsi cu intrebari inchist fac parte din categoria interviurilor structurate. Asttel de interviuri sunt larg utilizate in cercetare si, in cadrul lor, cercetatorul (sau operatorul de interviu) nu beneficiaza de libertatea alegerii temelor sau de posibilitatea veformularii intrebarilor si schimbarii succesiunii lor. i “6 te mentinandu-se ridicat, chiar dacaInterviul de grup Roger Mucchielli (1968, apud Chelcea) consacra interviulut de Stup unul din volumele dedicate formarii permanente in stiintele umane, prezentind regulile de desfigurare si propundnd o serie de cro de utilizare a interviului de grup in cunoasterea psihosociologica si in actiunea dé schimbare a opiniilor. a - Specificul acestei tehnici de cercetare il reprezinté existenfa reala a-unui grup de persoane, care s& elaboreze in interactiune un raspuns ~colectiv la problemele puse in discutie. Nu este vorba de o simpla alaturare ‘Sau suma de raspunsuri individuale, ci de crearea gi formularca unui rispuns =, Care si exprime opinia de grup. De foarte multe ori, in acest scop, -eércetatorul este nevoit si se faci acceptat de grup. Astfel, se recomanda introducerea prin intermediul membrilo: a cercetatorului in grupul ‘pe care-] studiaza, in acest fel i emembrilor grupului. Asta nu in: pregatire psihologica atenti (stabilirea « ‘deblocarea psihicA a participantilor ta ir masuri de organizare a discutiei colective (convocare ~participantilor, limitarea duratei intervalului la cel mult trei conditiilor de confort, eliminarea surselor de distragere a participangilor in jurul unei mese rotunde etc.), Henri H. Stahl (/974, apud Chelcea), vorbind raspunsuri colective la o chestionare verbala, arati cx ‘in grup” se recomanda in faza de Prospectare, can persoanele convocate informatii utile pentru studiu. Trebuie stiut faptul ci rispunsurile ~multora sunt la fel de interesante pentru ¢ “divergente furnizate de ,,opozanti”. a si anumite din timp a igurarea atentiei, plasarea or despre obtinerea de »procedeul interogarii d se pot obtine de la adancirea problematic investite cu adeziunea ercetitor, ch 5 Si in cazul Convorbirilor de mai informatiile colective — : : Ineste focus grupul ca ,, membrii grapului, cercetitor”. in America de Nord interviul de grup tipie dureaza doua Bneste 8-10 participanti, in Europa dureaz& ceva mai mult — pana la trei ore — dar grupul este mai mic — 6-8 participanti. Ca regula general se considera ci un studiu bazat pe focus-grup trebuie sé contina 4-6 sedinte de interviu. Aceasta tehnicd este utilizat in conexiune cu alte metode in special cu ancheta pe baza de chestionar si cu interviurile individuale. Din aceasta Perspectiva, David Morgan (1993, apud Chelcea) a subliniat modalitaile de combinare a metodelor: a. se efectueazi mai intdi un focus grup pentru identificarea problemelor si a intrebarilor care vor fi apoi incluse intr-un chestionar; b. focus grupul este modalitatea principala de studiu, iar ancheta psihosociala vine sa stabileasca procedeele de alcstuire a grupurilor $i si determine problemele de detaliu care trebu: izate prin interviurile de grup in profunzime; ¢. ancheta reprezinta metoda principa: focus grupul care ofera Sugestii pentru interpretarea d. Pocus grupul este utilizat ca meto. devine metoda ajutatoare care verificd relevanta problemelor discufiile de grup. O problema destul de importanta legata de focus grup este cea a esantionarii. Astfel, freevent se apeleazi la segmentarea Populatiei de studiat dupa o serie de caracteristici in functie de obiectivele si ipotezele cercetirii. Spre exemplu, daca se studiaza planificare familiala, atunci se vor lua in considerare ca si criterii urmatoarele variabile: sex, varsta, status marital, folosirea mijloacelor contraceptive, nivel de venituri etc. in acest fel Sunt constituite grupuri omogene pentru fiecare segment de populatie, O astfel de segmentare are urmatoarele avantaje: ~ asigura compararea raspunsutilor; 0 tehnicd de colectare a datelor prin interactiunea referitoare la o problema stabiliti de ciitre a fiind asociata cu prineipala, iar ancheta stabilite de cercet&tor pentru 4gFactorul important, sustine Septimiu Chelcea, al structuratii pons stupului il constituie numirul problemelor urmarite: cu cat numérul lor este mai mare cu atat gradul de structurare a focusului este mai ridicat. In medic, se considera c& un focus grup nu ar trebui si cuprinda mai mult de cinci probleme. > Exista si discutii in ceea ce priveste volumul unui focus grup: unii autori considera c& un grup cu mai multi participanti are mai multe avantaje Pentru ca isi manifesta opiniile si emotiile mai liber, dezvolténdu-se ° Ginamic& mai rapid’ si mai intensf, iar alfii consider’ c4 intr-m grup cu mai putini participanti, moderatorul poate avea un control mai ridicat asupra stimul&rii interactiunii dintre membrii, acesta fiind in viziunea lor un mare avantaj. Krueger (988, apud Chelcea) prezinta avantajele si dezavantajele utilizarii focus grupului. Astfel, printre avantaje putem vorbi de: ~ cuprinde date din viata reala in mediul coneret - este o tehnicd flexibila ~ are o inalta validitate - produce rezultate ~ prezinta costuri redus Dezavantajele ar putea f - asigu t ontrol interviul individual, spre exemplu) - uneori, datele sun nai redus (prin comparatie cu de analizat - solicita din partea cercetdtorului abilitati si cunostinte speciale - diferentele dintre grupuri pot fi distorsionate - organizarea grupurilor poate fi destul de dificila - discutiile trebuie s& fie astfel conduse incat sa interactiunea dintre membrii grupului incuraj 49 eea infelege psituatia : perioada anteprescolara (1-3 ani) ont constituita la 16 luni is i. La varsta de 1 ; v cuvinte, alcdtui rece an copilul poate , ee = propozitii de 2-3 cuvinte. in Ac Poe 00 d Pecos 6 Pan a realiza un interviu propriu-zis 7 ST en a , date find q perioada verbale, se realize’ as | progresele in dezve ie mediu Bo ei ae de interviuri cu copii oe a — poseda un Socabaler Dn Fe fargitul perioadei scolare ae a aproximativ 15! ae le cuvinte, vocabul iv fii Seid copay astfel ineat copii sunt eee i es Ss a unele tipuri de interviu special proiectate pent ee a lor. Di gee aa ificultatea realizarii interviurilor cu prescolarii $i cul scolarii mici nu 1 a i in voca rul li ee cee limitat al acestora, ci $i in specificul relafiei : p! a varstele mici, copii ii percep pe adulti ca pe proprii lor profesori sau par invata ce este bine si ce este rau, cum sa raspund’ la anumi in situatia de interviu le este greu.sd inteleaga de ce ¢ i intreaba pe ei .ce sicum iy © alté mare | bilitatea tnalté a copiilor in comparatic cu 2¢ intonatia, mimica pot influenta puternic Anumite © ,dommnia concretului” jnsinuarea elementelor su ior este mect ri s.am.d, fi je stiu pe toate”, prezinta sugestil area intrebérilor, ormuli le. stici ale stadiului lor de dezvoltare psihicd, preeum te! (Gheorghit gi Clofit, 1982, apud Chelcea), asigue’ procesul cunoasterii. Pe de alti parte, ja dintre realitate si vis, gestive in F ontrolat adesea distinc} ivi rit s& se ineample ridicd imaginatia copi i dintre ceea ce S-4 ‘ntamplat efectiv ceea ce ar fi dorit st interviurilor de tp psihosocial. fn plus, stadiile yaporturilor dintve bariere serioase in interpretarea i relatia adult-copil trebuie $4 ia ta considerare raportritor sexe, pentru ch, S smplu ta varsta de 7-12 ani biietil manifest © anumitd aversiune fata fete, astfel incdt serecomand’ c@ interviurile cu scolarii mic! 8A fie Facute de ne de acelagt Evident, in interviurile cu copill trebuie ©! nteleaga Ce se asteapt de la ely ce? gai ajute s4 iv de interviu x. -eatd 0 situafle dandu-se recoman' persoaam fel va Rerearis interviul telefonic si in alt mod fata in fata, iar acesta din urma nu se va. realiza identic in cazul unui ae nondirectiy si in cel al unui interviu pe bazi de chestionar cu jntrebari inchise. Alain Blanchet (1985, apud Chelcea) formuleazi urmitoarele “principii generale ale aplicarii interviului nondirectiv — acestea, pot fi considerate ca principii generale ale interviului in general din cercetarea socio-umana: a * tot ce au spus persoanele intervievate trebuie tratat ca clemente inseparabile de contextul discursiv gi situational; trebuie s& se acorde atentie atat continutului manifest, cAt si celui latent; de asemenea, cercetatorul nu trebuie s& considere ci tot ceea ce declara persoanele intervievate se plaseaza la acelasi nivel psihologic; + cercetitorul va acorda atentie nu numai la ceea ce persoanele S=- auwspus, dar si la ceea ce nu au spus sau nu pot spune fara ajutorul lor; + ceea ce declara oamenii intr-un interviu nu sunt decat indicatori, pe baza cArora cercetator trebui si identifice problemele persoanelor intervievats a + se impunea ca -persoanelor intervievate in contextul social ‘torul si situeze _problemele desfaguratii intrevederii. : Termeni-cheie © Comunicarea sociald lateralizaté © Convorbirea sociologicd © Ghid de interviu * Identificare © Interviu 1. Centrat 2. Clinic 3. Directiv 4. Documentar 5. Fatd in fatarecapitulative 1) Ce avantaje are interviul ca telmioa de investigare ? 2) Care sunt dezavantajele utilizarii interviului in cercetarea sociologica ? 5) Cum se realizeaz un interviu telefonic ? 4) Clasificati interviurile, >) Comparati ancheta prin interviu cu ancheta bazata pe chestionar aplicat de operator. Bibliografie selectiva Apostol, Pavel, Banu, Ion, Becleanu, Adela 5. a. Dictionar de filosofie, Bucuresti, Ed. Politica, 1978. Chelcea, Septimiu, Merodologia cercetéirii sociologice. Metode cantitative si calitative, Bucuresti, Ed. Economica, 2001. Chelcea, Septimiu, Marginean, [oa Ton, Cercetarea sociologicd. Metode $i telnici, Deve tin, 1998, Chelcea, Septimiu, Chesti igatia sociologicd, Bucuresti, Ed. Stiintifica si i, 1975. Ilut, Petru, Abordarea pe re socioumanului. Concepte $i metode, Iasi, Ed. Polirom, 1997. : Marginean, loan, Proiectarea cercetarii sociologice, Iasi, Ed. Polirom, 2000 Zamfir, CHtilin, Structurile gandirii sociologice, Bucuresti, Ed. Politica, 1987 Zamfir, Catalin, Spre 0 paradigmd a gandirii sociologice. Texte alese, Iasi, Ed. Cantes, 1999.