aut -cetari in domeniul stiinfelor soci jn general, acesta constituie strategia pr de cercettori atunci cand se pun itrebari de genul youn” gi de ce”, cand controlul asupra evenimentelor este redus si cand atentia este indreptaté asupra unui fenomen contemporan vazut intr-un context real de viata. Pe scurt, metoda le permite cercetitorilor sa extraga caracteristicile ‘evenimentelor din viata reala, cum ar fi ciclurile de viata individuale, e organizationale si manageriale, schimbarile din vecinatati, relatiile jntemationale si maturizarea industriilor™’. Studiul de caz este © strategie cuprinzato: doar o simpli tacticd de colectare a datelor si nici 0 simp! design”. Studiul de caz are rolul de a incerca 94 clarifice o decizie sau un set de decizii: de ce au fost luate, cum au fost implementate, cu ce rezultate?™” Studiul de caz ilustreazi in mod deosebit grija de a prezenta complexitatea unui fenomen, punand accentul pe caracterul natural, holistic, fenomenologic al abordar jn fazele de culegere a datelor sau a analizei acestora, dupé cum afirma Stake (1994), el poate integra proceduri cantitative si calitative, privind atat cazuri individuale ( ficind, educatie = etc.), cat si unitati constituite de organizafii si insti nteriorul cdrora mai multe cazuri se pot imbina, meritand o atentic (de ex. tn cazul scolii, se poate trece de la cazul copilului in clasi | slasei in cadrul institutiei scolare si poate continua cu institutia insus: Studiul de caz este metoda prin car ercetatorul poate desprinde + _gunostinge, ability de interventie, poate imbogati Stocul de Cuno tinge __teoretice-sau-poate-verifica puterea” unei teorii i are de cercetare, nefiind 14 caracteristic’ de e - datelor, Ed, Polirom, lagi, * : Robert K. Yin, Studiul de caz. Designul, colectarea si ancl 20051 pp. 17-18 é 4, Wbicem. p. 31. j bidem, p. 29. Coord. S. Moscovici, scl y ; 2007, aa foscovici, F. Buschini, Merodologia stiinfelor sociownane, Ed. Polirom, lasi, Coord. G. Neam|u, Tratat de asistema social, Pee ee vee te 3d. Polirom, lagi, 2003, p. 245‘sunt prea complexe pentru sondaj si ‘Aceste explicatii fac legitura intre implem: efectele acestuia. Descrie 6 interventie si contextul din ue yl in care a avut loc. 3 @ temele dintr-o evaluare in mo‘ lescriptiv. eee ‘acele situatii in care interventia evaluat nu produce un “Set clar de rezultate. 5. Metaevalueazé un studi ui studiu de evaluare. =< =a ie ae Putem spune astfel c& sfudiile de caz pot fi efectuate si scrise din motive multe si variate, de la simpla prezentare @ cazurilor individuale pana la dorinta de a face generalizari pe baza dovezilor studiului. Forma rezumativa a studiului de caz se poate prezenta astfe! Prezentarea problemelor identificate de cercetator; ; e Prezentarea problemelor identificate de cAtre persoanele implicate: e Istoria problemelor, contextul; e Puncte tari, puncte slabe; e Mod de functionare formala/informala; Evaluarea problemei de studiat si definirea ei; ¢ Cercetarea-interventie; e Evaluarea, impactul, diseminarea rezultate Cercetitorul urmeazd pasii sfudiului informatiile din studierea cazului cu documente directe, convorbiri. completeaza ec, cu observatii X.2. Designul studiilor de caz _U ig) are reprezinta logica prin care datele ce trebuie _colectate (si concluziile care trebuie trasé) Sint tegate-detittrebarile initiale ale studiului. Orice investigatie empirica are un desigir-deCercetitre (Tie, Un design de cer *S. Chelcea, Metodologia cercer Feonomicd, Bucuresti, 2007, p, 598 Coord. G. Neamtu, op.cit., p. 246. 2 ii sociologice. Metode cantitative si calitative, Ed,“Design de eereetar cate un model I de doves cus Lose cereetitorulii si faci deductii ferit a ee _intebitile.de-stidiu: 2. “‘ipotezele, in cazul-in.care acest 3. “Ghifatea sau unitati ena lor de cercetare. Intrebirile de studiu utilizate sunt: ,cine”, ,ce”, ,care”, unde”, »cum”, de ce”, A Groton de studiu trebuie si indrepte atenfia spre fiecare problema din sfera studiului care trebuie supusa examinarii. Unitatea de analizi reprezinté componenta care este legaté de Problema fundamental a definirii studiului, Selectarea acesteia va fi adecvata atunci cénd intrebatrile primare de cercetare sunt formulate exact. Trebuie avut in vedere faptul c& alegerea unitafii de analizA poate fi teconsideraté ca urmare a descoperirilor facute in timpul procesului de colectare a datelor. Se poate intémpla ca unitatea de analiza s& fj fost definita ine-un anume fel, in ciuda faptului ca fenomenul studiat necesit& o alta definitie. in momentul in care definitia a cazului a fost Stabilité, unitatea de analiza trebuie clarificat: liza este de exemplu, un grup mic de indivizi, trebuie fc tia intre persoanele incluse aici (tema imediata a studiului) si ¢ rupului (contextul studiului), i ied Legarea datelor de ipoteze se poi cel mai precis dintre ele este pattern matching (mai aceluiasi caz Pot fi raportate la 0 ipoteza teoreticay, Tratarea celor cinci componen Sercetitorul la élaboraven nte enumerate Studiului. Dezvoltarea veq ee ate realiza in maj multe moduri, dar multe informatii ale mai sus obligas legate de tema vPart®'a etanei de i vii ‘apei de design este esentiala, ® Robert K. Yin, op. cit, p, 39, * tide, mpent We eercetars polit si devine principalul vigil 'generalizarea rezultatelor. Enumerim mai jos cateva tipuri de teor' face obiectul studiului de caz: despre dezvoltarea individuala, teorii despre indivizi (de ex. teori personalitate, comportament cognitiv etc.); ree a © ‘eorii despre grupuri (de ex. teorii despre grupuri_ in! im fimetionarea familial, echipe de lucru etc.); 3 : * teorii organizationale (de ex. teorii despre birocratii, performanta organizational de nivel inalt etc.); faptul cA observatorii umani au nevoie de ra'infaptui observatiile. 2 78le fizice, pot fi reprezentate de_un_dispozitiv tehnologic, un ei Sair orice ale dovada fizici, Aceste surse pot fi sausi observate in cadrul unei vizite de teren si au fost/sunt folosite pe scard larga in cadrul cercetarilor antropologice. Puncte forte ale artefuctelor fizice: sunt revelatoare (in privinta caracteristicilor culturale); «sunt revelatoare (in privinfa operatiilor tehnice). Puncte slabe ale artefactelor fisice: « selectivitate; disponibilitate redusd. Principiile pentru colectarea datelor sunt urmatoarele: }, Folosirea unor surse multiple de dovezi; 2. Crearea unei baze de date a studiului; 3. Mentinerea unci succesiuni logice de dovezi. Rolul acestor principii este de a face procesul edt mai explicit, astfel incdt rezultatele finale (datele care cu fost adunate) sd reflecte preocuparea pentru validitatea de construct si fidelitate, merit ind astfel efortul de a le analiza in etapa urmétoare™ X.5. Analizarea doyezilor in studiul ¢ ,Analiza dovezilor este reprezentati de examinarea, clasiticarea, tabelarea si testarea dovezilor, mai concret, de reorganizarea lor cantitativa i ipotezelor initiale ale studiului. Acest si calitativa, cu scopul aborda proces este unul dificil, deoarece strategiile si tehnicile ce trebuie folosite nu Fiecare caz trebuie si tind spre o strategie au fost definite in mod clar generald care sa detineasca priorititile pentru ceea ce trebuie analizat si de ice, —— ** Ibidem, p. 132. 79walizei studiilor de caz si anume: ‘construirea explicatiilor; analiza seriilor de timp; modele logice; . sinteza comparativa. Mentionam faptul cA primele patru strategii sunt aplicabile atat pee designuri pe un singur caz, cat si pentru cele pe cazuri multiple, si deci, trebuie si fie Iuate in considerare in cadrul oricarei investigatii.Orice strategie sau tehnicd alege cercetitorul, il oblig& pe acesta sa produca analize de calitate. Acest lucru presupune atentie deosebita pentru toate dovezile, prezentarea lor in mod obiectiv si manifestarea unui interes corespunzator pentru explorarea interpretarilor alternative. Strategiile pentru analizarea dovezilor: 1. Sprijinirea pe ipotezé teovetiéé este prima strategie de analizare a dovezilor, cea mai preferata de cercetitori $i presupine tirmaritea tpotezelor_ feoretice care au dus la st je caz.Se pi fie CA biectivele inifiale si~ designul studiului de caz au fost bazate pe acest tip de ipoteze, care la randul lor oglindesc 0 serie de intrebari de studiu, ri ale literaturii de specialitate si ipoteze sau teorii no} _2...Considerareaexplicatiil a area de a formula si testa explicatiile alternative. Aceasti strategie poate fi push in ~ légatur cu prima, in masura in care ipotezele teoretice initiale ar fi putut include si ipoteze alternative. Chiar dac& mu contine si ipoteze teoretice, aceasta strategie este foarte utild si relevanta pentru efectuarea evaluarilor, eS Elaborarea unei deserieri de caz presupune elaborarea unui cadru descripfiv pei Pree sees cate — putin ._ceasta strategie este mai putin’ preterata dar-constituie (totusi) o alternativa utila in momentul in care se intémpina dificultati in folosirea celorlalte a Strategii mentionate mai sus, ee 80.eerinn olectarea datelor. nei serii de presupuse Tegaturi fe acesta. in general, pen! studiile de C82, explicatiile se construi' forma narativa. Dato! ita faptului: c4 acest tip de texte nu pot nies mare de precizie, in studiile de calitate, explicatiile au reflectat unele teoretice semnificative. Construirea explicatiilor obliga pe cercetal mare capacitate de patrundere analiticd si la evitarea devierilor de initiala de interes. Pr ef Bt i iilor refera la © ar 3. Analiza seriilor PSE. a Spe femporale_si iilte pal ri complicate: © ©. “patternul este mai complicat $1 m: is, cu atat ‘analiza seriil Guce la concluzii mai pertinente. e : « Modelele logice stipuleazd in mod infer ionat o in folosita in speck presupune specificarea W tru ei analize jor de ant” “incluse patiernuri eveqimente—in__uimd.__ Ele cauzé/efect/cauzalefect, unde © variabilé (eveniment) dependent& independenta (eveniment c: Jelor logice, reprezinta o t mentelor observate empiric hnica anal etapa initial devine variabi evenit urmitoare. Folosirea model consté in potrivire evenin prezise teoretic. 6, Sinteza comparativa este slevanté daca studiul cuprinide’cel pufin port efectuate atat iit Sitrayie reare stucile pe cazuri i realizate anterior ca investigatii independente (scrise de al i componente ale situatia tn care au fost concepute ca par in ambele situatii, tehnica trateaz fiecare caz individual ca studiu punand faolalta descoperirile unei intregi serii de studii individuale. epee co sates sau tehnicile de analizi pe care | pee ge uie ss fack tot ce ii st in putinfi pentru a se asi pe care o infiptuieste este una de calitate. in primul rand, din ec ori), liza datele studiului prin i -Accasti-~proceduraeste un fenomen cauzale referitor la saltfels-eu cat antuire complexa de esc sub un grad ipoteze itor la o Ja tema de serii timp va réepetate dintr-o auzal) intr-o etapa jitica ce imentele ultiple si este parative iduale au fost cat si in aceleiasi cercetari. separat, je alege, jgura ca analiza 81ea, anal cai pe care fl studiazé. Nu in ultimul ce ‘trebuie si se foloseasci de experienta setae ra ae si si demonstreze ci este la curent eu ideile si tu actualitate pe tema studiului de caz pe care fl realizeaza. -Raportarea_unu descopetinlar. Indifer caz Stati Ctape Similare: _ identificare: tei raportului; (ea de ex. oferirea raportului spre revizuire persoanelor informite care au fost subiecti ai studiului). | Atat in situatia in care este Vorba de un singur studiu de caz finalizat, cat si in situatia in care acesta face parte dintr-un studiu mai vast bazat pe metode multiple, raportarea rezultatelor constituie umul dintre cele mai provocatoare aspecte ale cercetirii. in ceea ce Priveste redactarea si Yaportarea studiului de caz, cercetitorul trebuie sa aiba in vedere urmatoarele lucruri: © stabilirea grupului finta pentru Taport; Tapoartele ca parte a studiilor mai vaste structuri jlustrative pentru redactiri ale st Proceduri ce trebuie urmate in cr ‘earea unui: i ~Stupurilor tits pentru gindeasci din timp la audienta posib; Taport). Formatul studiului de car, 1. clasie’ (a inti singur cay Slcazurilor.multiple,a)-j idiul pe un caz sa (pentru a servi ft ul ‘Cont bazei-ae re usoara si astfal in mod analo: r rs 3 eam > a 8, Produs final ia forma unui examen cuprinzitor, fn Situatia in care acest en a aa folosit pentru studii ©, avantajele pO eno jee Cititorul trebuie doar sq iT enorme, deoarece i y surile la aceeasi cadrul fiecaruj Caz pe ne nu ex pun intrebare q aratil intre Cazuri); a individuale (oe ——Guale (se apli traditional ate~este Sechuni separa eee SE CaZurilor OF pe cazury multiple), in schimb infu] 82 siaschimbata pe ° att designul, cat si desfisurarea Rapoartele ca parte a studiilor mai vaste bazate pe metode multiple faptul c& studiul de caz infiptuit de cercetitor poate include date ~ din alte metode (de ex. sondaje sau analize cantitative ale datelor din athive). In aceasta situatie, studiu! de caz include celelalte metode, iar raportul final trebuie si confina raportari ale datelor din aceste alte metode. O situatie diferité este aceea in care cercetitorul a conceput intentionat studiul ca parte a unuia mai cuprinzator, bazat pe metode variate. in aceast® situatie, studiul vast va include studiul de caz. Primul va contine studiul sau complet, dar va raporta separat descoperirile ficute prin aplicarea altor metode. Asadar, raportul general se va baza atat pe studiul de caz, cat si pe celelalte metode. Cercetitorul trebuie si acorde o atentie deosebita situatiei in care studiul siu nu este de sine statator, cdci va trebui sa coordoneze termene-limita gi directii tehnice, iar raportul poate urma un drum pe care initial nu I-a anticipat. Structurile ilustrative pentru redactarea studiilor de caz reprezinta faptul c& temele secundare precum si alte componente ale unui raport trebuie organizate (si li se dea o structura compozitionala). Alternativele pentru structurarea rapoartelor studiilor de sunt urmatoarele: 1. structuri liniar analitice — pentru studi ile de caz explicativ(e), descriptiv(e) si explorativ(e). Reprez abordare standard si secventa capitolelor incepe cu : Vproblema studiati i cercetarea literaturii relevante anter oi, sectiunile vor acoperi treptat metodele folosite, descoperirile rezultate din colectarea si analiza datelor, plus concluziile gsi implicatiile descoperirilor. 2. structuri comparative — pentru studiul/studiile de descriptiv(e) si explorativ(e). Ele presupun compa Sau explicatiilor alternative ale aceluiasi c: siructuri cronologice — pentru studiul de caz/studiile explicativ(e), descriptiv(e) si explorativ(e). Acestea reprezintA prezentarea dovezilor studiului in ordine cronologi Deci, secventa capitolelor/sectiunilor poate urma etapele de inceput, de mijloc si de sfarsit ale unei istorii de caz. caz explicativ(e’ ‘area descrierilor woe epi 5 ates dar, fiecare capitol/sectiun ui ra teoriei prezentate. in cazul in care este bine SOT intreas secventA va genera o argumentare riguroasa si convingatoare. a structuri .,in suspans ” — se foloses¢ doar in cazul studiului/studilor explicativ(e) si i ii liniar-analitice de caz explicativ(e) si presupun inversarea structurii lintar-ané MEE y sau rezultatul direct al descrise mai sus, Cu alte cuvinte, ,.raspunst! a coun unui studiu de caz este in mod paradoxal, Eee re capitolul/sectitmea de inceput, iar restul raportului va fi i dezvoltarii unei explicatii a rezultatului (luand. in considerare 5 explicatii alternative pe pareursul capitolelor). sg Fe eee eiicle| = dom spentru studiul/stucite ee descriptiv(e) si acest Iucru presupune cA secventa capitolelor! sectiunilor nu are vreo importantd anume. Price, pnulyraport. de stadia sunt * tactica gen « dezvaluirea identi -é proceden de_revizui construct a unui studiu). Tactica-generala-pentru-inceps retarii presupUune ( demararea redaetavii-la.inceputul procesului_de analiz (de ex., dupa mentiGtrarea literacurii de specialitate si stabilirea designul fur pentru studiul de caz, pot fi redactate doud sectiuni ale raportului: bibliografia, pentru cA aceasta poate fi modificata oricand la nevoie si sectiunea metodologica, deoarece procedurile majore de colectare $1 analiz& a datelor ar trebui s& faca parte din designul studiilor de caz). Dupa colectarea date! iar inainte de a incepe analizarea lor), se poate compune $! sectiune: cuprinde datele descriptive (cle se refera la informatiile calitative si cantitative) despre cazul stadiat, Schitarea sectiunilor descriptive pot stimula cercetatorul in alegerea formatului si structurii generale. : Dezyaluirea identitatii cazuril rind, desi exist totugi tuajii"#® care pastrarea anonimatului Surselor sau participantilor este ~S jecesata “(in cazul ii” care” te nidivlui este una controversataé sail ~= publicarea raportului final ar putea influenta actiunile ulterioare ale celor implicati). in acest caz, se pot face unele compromisuri, cum ar fi numirea indivizi ent ict indivizilor, dar evitarea atribuirii unui anume comentariu sau punct de urmitoarele ee. sral& pentru inceperea redactariis caaiilor; (are rolul de a sprijini validitatea de Si 84‘ i plar X.8. Studiul de caz exem| Pentru_ca un studiu de caz sai fie exempl umniitoarele caracteristicr: ~e_ Si fie semnificativ; _SiLfie...compl ze perspective alternative; ¢_ si fie redactat intr-un stil captivant. - arse neat Studiui-de-caz este semnificativ atunci cand: : a =“ cazul/eaziivileindividuale sunt neobigiuit de interes. public; - “aspectele de baza siinit™ fa nationala (fie in termeni ‘teoretici, Hie Th térment-practici); ~ - ambele condi Studiul de caz este ,,complet” atunci cand: corde’ 6 atefifie special limitelor cazului (se f e fehionienul studiarsieontextiil Sauy, ~ cercetatorul demonstreazi in mod convingator ca exhaustive pentru colectarea dovezilor televante; ~ cercetatorul cunoaste de la inceputul investi Saul resurse si concepe un studiu car respective. timp Sa poata fi terminat in limitele Studi = rebuie si peteinL de caz trebuie si SEAMNA ce CORERATOUT uie Caz descriptiv) diterite puncte dey alternative si asta In cadrul unui studiide S& colecteze toate dovezile 85acest mod, i ngu Gaca o anuine ‘nterpretare este valida. Selectivitatea, are si relevanta a in _ sensul in care raportul se limiteaza la cele mai importante dovezi (evitane = astfel aglomerarea prezentirii cu informatii coroborative, dar de ordin secundar).Cercetitorul trebuie si prezinte o cantitate suficient de probe * pentru a convinge cititorii ci isi cunoaste bine subiectul si ci a efectuat cercetarea in mod adecvat. Acesta trebuie s& evite.a oferi dovezi Ferd a cita sursa (este o dovada a unei cercetari neglijente) si s& nu atraga astfel critica cititorilor in privinta altor aspecte ale studiului. - imbundlatirea calitatii prin rescriere (activitate recomandata); - entuziasm al cercetatorului fat& de investigatia sa (acest lucru face ca studiul sau s& aibi caracteristici precum: captivarea, incitarea, seductia); - ca cercetdtorul sd vrea s& difuzeze rezultatele sale p fie predispus sA considere cA studiul zguduitoare pentru opinia public: scara larga si sa © concluzii Probleme recapitulative 1) Definiti studiul de caz si enumerati aplicatiile sale. 2) Detiniti designul studiului de caz 3) Ce aptitudini trebuie sa aiba cercetitorul care realizeaza un studiu de vaz? 4) Enumerati sursele de dovezi pentru studiul de caz, 5) Enumerati strategiile pentru analizarea dovezilor unui studiu de caz, 6) Ce trebuie s4 aiba in vedere cercetatorul pentru redactarea si Taportarea studiului de caz? 7) Care sunt caracteristicile unui studiu de caz exemplar?