UNIVERSITATEA “ OVIDIUS” DIN CONSTANTA

FACULTATEA DE TEOLOGIE
SPECIALIZARE-ASISTENTA SOCIALA

Migrația

Prof. coordonator:
Lect.univ.dr.Nina Stanescu
Student:
Vereha Iulia
Anul III

CONSTANTA
2021

1
 Cuprins

Introducere..................................................................................................................................................2
Migrația în județul Constanța......................................................................................................................3
Teoria reţelelor sau analiza reţelelor sociale.......................................................................................7
Ecoharta.................................................................................................................................................7
Bibliografie.................................................................................................................................................9

2
 Introducere

Circulaţia persoanelor şi a forţei de muncă (migraţia) înregistrează fluxuri sporite şi,

adesea, modificări de sens şi intensitate. Cu toate acestea, privită la scară istorică, problematica
migraţiei - fie că este vorba de migraţie internă, fie de cea internaţională - este, pentru multe state
ale lumii, o preocupare mai mult sau mai puţin conjuncturală, deseori reziduală. Migraţia forţei
de muncă, un proces complex, multidimensional şi multimotivaţional, generează provocări,
costuri şi beneficii care se cer gestionate corespunzător la scară socială, comunitară şi
individuală. Dacă multă vreme “înregistrarea” fluxurilor migratorii şi a sensului acestora era
satisfăcătoare într-o oarecare măsură, în prezent aceasta se dovedeşte a fi cu totul insuficientă.
Secolul XX, cu deosebire sfârşitul acestuia, şi începutul celui de al XXI-lea, sub puternicul
impact al unor factori demo-economici, tehnologici, socio-politici, educativi-formativi, cultural-
religioşi, al adâncirii decalajelor economice, sociale şi politice dintre grupe de ţări şi regiuni, ca
şi din interiorul acestora, generează şi pune în prim-plan o seamă de caracteristici noi ale
proceselor de migraţie comparativ cu perioadele anterioare, dând totodată naştere unor germeni
ai transformării proceselor migratorii, ca tipologie, volum, structuri, intensitate a fluxurilor,
costuri şi beneficii.

Dimensiunea economică, asociată cu cea demografică şi educativ-formativă, câştigă teren

în faţa celei politice. În plus, în cadrul fluxurilor de populaţie, circulaţia forţei de muncă
înregistrează dimensiuni în creştere, cu “puseuri” de intensificare şi cu forme noi de manifestare
în unele perioade şi zone geografice şi, respectiv, de reducere în altele. Pentru spaţiul european,
inclusiv pentru România, circulaţia persoanelor şi a forţei de muncă prezintă o importanţă
deosebită.

3
 Migrația în județul Constanța

Migrația, un factor care influenţează scăderea populaţiei în țara noastră, a devenit un

fenomen masiv în ultimii ani. Fenomenul migrației este atât intern, din zone rurale sau oraşe mici
către orașe mari dar mai ales extern, către alte state. Această migraţie a condus la un dezechilibru
în ceea ce priveşte repartiția şi structurile socio-demografice ale populaţiei şi chiar la o accentuată
depopulare în anumite zone.
Migrația reprezintă atât plecarea rezidenților, temporară sau definitivă, dar și sosirile cu
scop de muncă. România s-a confruntat în ultimii 10 ani și mai ales după aderarea efectivă la UE
cu un val de emigrație, teritorii întregi fiind afectate de valul de migrație către statele Uniunii
Europene. Balanța migrației este net defavorabilă emigrației în detrimentul imigrației (sosirilor).
În timp ce mulți români emigrează, se aud din ce în ce mai des voci sugerând o criză „de oameni” pe
piața de muncă. Patroni din construcții dau declarații despre problemele pe care le au în a găsi personal,
fabrici de textile angajează  muncitoare din China, muncitori maghiari fac naveta în România pentru a
lucra la construcția de drumuri în nordul  țării, investitorii turci îşi pun problema să‐şi asigure
mâna de lucru cu lucrători din propria țară. Tot pentru a acoperi necesarul de forță de muncă la
nivel local mulți angajatori solicită angajați la nivel interjudețean.

Regiunea de Sud-Est a României se înscrie în mediile naționale în ceea ce privește

tendința de migrație a populației. Evoluţia populaţiei şi a fenomenelor demografice în judeţul
Constanţa au la origine faptul că, până în anul 1990, componenta principală a creşterii populaţiei
judeţului a nu a constituit-o sporul natural ci migraţia spre această zonă, mai ales spre municipiul
Constanţa şi alte câteva oraşe. În județul Constanța, statisticile 1 arată un trend descrescător al
populației, fiind cu 4.300 locuitori mai puțin în anul 2016 decât în 2011, scăderea având la bază
mai ales migrația populației spre țări mai dezvoltate sau chiar spre regiuni/județe mai dezvoltate
din țară.
O analiza2 sectorială a potențialului forței de muncă, realizată de Asociația Industriaşilor -
Veliko Tarnovo, efectuată pe anii 2011, 2015, 2016 arată migrația populației din Constanța în
mediul urban și rural astfel:
1
Anuarul-Statistic-al-Judetului-Constanta-2019.pdf
INS, în anul 2011 populația jud. Constanța era 684.082 locuitori iar în anul 2016 era de 679.782 locuitori.
2
https://jobmobility.info/media/docs/Romania_ANALIZA_SECTORIALA%20FINALA_RO.pdf

4
 ANI DE MEDIUL DE REZIDENȚĂ
JUDEȚ
REFERINȚĂ TOTAL URBAN RURAL
2011 11685 6655 5030
CONSTANȚA 2015 12827 7504 5323
2016 13734 7839 5859

Oamenii migrează, în general, în zonele mai dezvoltate. România prezintă o rețea urbană
cu o bună distribuție geografică, deși dezvoltarea este dezechilibrată, disproporționată și anumite
centre urbane istorice precum Bucureși, Cluj, Timișoara, s-au dezvoltat excesiv. Ca urmare a
crescut accesibilitatea populației la aceste orașe, în primul rând la București, cel mai dezvoltat
oraș, urmat de centre tradiționale precum Craiova (sud-vest), Constanța (port la Marea Neagră),
Brașov (Carpați) și Oradea (nord-vest).
La nivelul județului Constanța soldul schimbărilor de reşedinţă, adică al migraţiei
flotante, este unul pozitiv în perioada 2012-20183. În funcţie de mediul de reşedinţă, observăm,
în acelaşi interval de referinţă, că localităţile urbane sunt mai atrăgătoare, numărul persoanelor
sosite în oraşe fiind mai mare decât numărul celor sosiți în mediul rural marcat de tendinţa de
migraţie a populaţiei către alte zone. Chiar dacă este preferată zona urbană, populația a migrat și
în zone rurale precum Valu lui Traian, Cumpana, Agigea, unde activitatea economică este mai
dinamică.

3
https://constanta.insse.ro/wp-content/uploads/2020/04/Anuarul-Statistic-al-Judetului-Constanta-2019.pdf pg.51

5
 Majoritatea județelor României au manifestat o ușoară creștere a PIB pe cap de locuitor în
raport cu media UE pentru perioada 2008-2013 (între 0 și 5%), cu excepția județului Constanța
care a avut o creștere masivă de 20%. PIB-ul în valoare nominală al judeţului Constanţa a avut o
creştere, în perioada 2012-2016, de 56%, faţă de o creştere nominală de 29% a PIB-ului
României4. Județul Constanța a înregistrat valori superioare mediei PIB-ului național,
reprezentând astfel un județ resursă, atât pentru regiunea Sud- Est, cât și la nivel național.
Poziționarea strategică, cu ieșire la Marea Neagră, adaugă potențial întregului județ, regiunii și
țării. Astăzi județul Constanța se află printre primele 5 județe ale României în ce privește
contribuția la PIB-ul României.

Migrația este în creștere iar persoanele care migrează cel mai mult sunt cele cu vârsta
cuprinsă între 20 și 50 de ani, adică persoane care dețin o calificare, au expertiză într-un anumit
domeniu și pot intra direct în câmpul muncii, fără o pregătire suplimentară de lungă durată.
Situația este mai îngrijorătoare deoarece, în ultimii ani, vârsta de la care începe migrația este în
scădere. Astfel o mare parte din tinerii din România pleacă la studii în străinătate iar mulți rămân
să muncească în tările în care au studiat. În România cele mai mari centre universitare din punct
de vedere al numărului de studenți sunt București, Cluj Napoca, Iași, urmate de Brașov,
Timișoara, Constanța, Craiova, Sibiu și Arad. Mulți dintre tinerii din Constanța pleacă la studii în
4
https://www.zf.ro/eveniment/proba-ca-infrastructura-contribuie-decisiv-la-cresterea-economica-de-la-
deschiderea-autostrazii-incoace-pib-ul-constantei-a-crescut-cu-o-viteza-dubla-fata-de-restul-economiei-16183587

6
aceste orașe. La fel și mulți tineri din județele învecinate județului Constanța (cum ar fi Brăila,
Galați, Ialomița) vin să urmeze studiile universităților din orașul nostru. Orașele românești cu
cele mai puternice centre universitare oferă cele mai mari salarii și sunt căutate de forța de
muncă bine pregătită.
În ceea ce privește forța de muncă, la nivelul județului Constanța, populația activă a
cunoscut o ușoară scădere, în perioada 2010 – 2015, astfel că în 2010 populația activă era de
309.500 persoane, iar în 2015, 300.1005 persoane. Numărul de persoane active la nivel național,
era în 2015 de 9159 mii6 de persoane, populația activă din județul Constanța reprezentând o
pondere de 3.2% din totalul populației. Intern, încă din anii 2006 – 2008 județul Constanța preia
fluxuri de migrație dinspre Tulcea, Brăila si Galați, și trimite forță de muncă către Tulcea.
Economia judetului Constanța este diversificată, de la activitățile economice ce se
desfășoară în Portul Constanța, la turism, industrie petrochimică, comerț, agricultură, pescuit,
servicii. Cu toate acestea oportunitățile oferite salariaților de către libera circulație în Uniunea
Europeană cresc de la un an la altul și generează un deficit major de forță de muncă, la nivelul
agenților economici. Personalul calificat care migrează în alte țări este personalul din turism,
personalul din învățământ, cadrele sanitare și personalul din construcții, principalul motiv fiind
salarizarea scăzută de la noi.

Teoria reţelelor sau analiza reţelelor sociale

Teoria reţelelor sau analiza reţelelor sociale este o tehnică utilizată în sociologie,
antropologie şi în studiile organizaţionale. Teoria se centrează asupra felului de rezolvare a
problemelor organizațiilor și de realizare a obiectivelor proiectate.

Reţelele sociale se referă şi la o categorie de aplicaţii online ce ajută la căutarea forței de

muncă solicitate, prin conectarea online a partenerilor de afaceri,grupurilor de interese,
persoanelor cointeresate. Relaţiile sociale sunt descrise în teoria reţelelor sociale în termeni de
noduri şi legături. Nodurile sunt actorii individuali din reţea, iar legăturile sunt relaţiile dintre
5
Repere_economice_si_sociale_regionale_Statistica_teritoriala/Repere_economice_si_sociale_regionale_Statistica
_teritoriala_2017.pdf pg.130
6
https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/somaj_2015r.pdf

7
aceşti actori. Reţeaua este o hartă a legăturilor relevante dintre nodurile ce fac obiectul unui
studiu. O reţea poate fi utilizată şi pentru a determina capitalul social de care dispun actorii
individuali. Forma reţelelor sociale este un factor-cheie al utilităţii reţelei pentru indivizii incluşi.

Reţelele dense sunt mai puţin utile pentru membri decât reţelele cu multe spaţii libere şi
cu numeroase conexiuni slabe cu indivizi din afara reţelei principale

Ecoharta

Migrația
Respingere

Respinge
re Atragere

Țara de origine Țara gazdă

Obstacole care pot interveni

-- o-o-o +-0+
-o--+ -o++
--+-o- +-++

+ factori pozitivi

8
- Factori negativi
o factori neutri

9
 Bibliografie

1. Anuarul-Statistic-al-Judetului-Constanta-2019, INS, în anul 2011 populația jud.

Constanța era 684.082 locuitori iar în anul 2016 era de 679.782 locuitori, p. 13;
2. Proba ca- infrastructura contribuie decisive la cresterea economica de la deschiderea
autostrazii incoace pib-ul constantei a crescut cu o viteza dubla fata de restul economiei,
3. Sarcinschi, Alexandra; Migrație și securitate; Editura Universității Naționale de Apărare
„Carol I”; București; 2008;  p. 15;

10