TIHON TIT

MATEMATICĂ
Clasa a IX-a

CAIET DE VACANTA CAIET MEDITAŢIE

CAIET DE PROGRES ŞCOLAR

NUMELE SI PRENUMELE

FILIERA TEORETICĂ
 specializarea: matematică informatică
FILIERA VOCAŢIONALĂ
 profilul militar

 profil pedagogic

EDITURA ALFA CCD NEAMT

PIATRA NEAMT, 2009

3
Lecţii pe CD. Teste de evaluare. Clasa a IX-a, Tit Tihon
SUPLIMENT. MATEMATICĂ. CAIET DE VACANŢĂ.

Referent de specialitate Lecţii pe CD. Teste de evaluare.

prof. dr. Gheorghe Grigoraş, Universitatea ,,Al. I. Cuza’’ Iaşi

Tehnoredactare: Tit Tihon

Coperta: Tit Tihon

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

TIT, TIHON
Lecţii pe CD : teste de evaluare : clasa a IX-a / Tihon Tit. –
Piatra-Neamţ : Alfa, 2009
Bibliogr.
ISBN 978-606-8090-17-7

51(075.35)(079.1)

EDITURA ALFA C.C.D NEAMŢ

PIATRA NEAMŢ
Str. Petru Rareş Nr. 24. Cod 610119
Tel/fax+40/233/223885
e-mail: ccdneamt@gmail.com
ISBN 978-606-8090-17-7

 Toate drepturile rezervate autorului Tit Tihon

Tiparul manual

4
Mulţimi
1. Se dă exprimarea: ,,Mulţimea piramidelor egiptene’’. Care din exprimările următoare nu este
în concordanţă cu celelalte.
a) ,,este o colecţie de obiecte’’ b) ,,este o mulţime’’
c) ,,este formată din elemente’’ d) ,,este o noţiune primară’’
2. Care afirmaţie este adevărată.
a)   {} ; b)   {0} ; c)   0 ; d)  nu este o mulţime
3. Se dă mulţimea A = ,,mulţimea marţienilor angajaţi la circ’’ Care este cardinalul mulţimii A ?
a) card (A) = Marte; b) card (A) = 0
c) card (A) = 5; d) card (A) nu se defineşte
4. Se dă mulţimea A  {x | x este o cifră}. Care este proprietatea caracteristică a mulţimii?
a) ,, x este o cifră’’; b) ,,cifra 0’’
c) ,,x este un număr’’; d) ,,nu se poate defini proprietatea’’
5. Ce relaţie există între mulţimile din imagine ?
a) A  B ; b) A  C ; c) B  C ; d) A  B  C
6. Dacă B  C şi C  A, atunci B  A se numeşte:
a) comutativitate; b) reflexivitate c) simetrie; d) tranzitivitate
7. Dacă A  {r, a c} şi B ={ x | x literă în cuvântul ,,rac’’} atunci se poate scrie:
a) A  B ; b) A  B ; c) B  C ; d) A  B
8. Dacă a  9, b  3, c  5 , atunci valoarea lui x  a  (b  c ) , este:
a) 1; b) 17; c) 1; d) 11.
9. Găsiţi soluţia pentru care trei numere întregi consecutive are suma pătratelor lor egală cu 1877.
a) nu are soluţie; b) {5} ; c) {5} ; d) {5,5}
10. Să se calculeze expresia E  (( x)) , dacă se dă
x  139  14 138  14  137  14 136  ...  14 132  14  13  1 .
a) 1; b) 1; c) 0; d) 2; e) 5
11. Cu cifrele 0, 1, 2, 3 câte numere de două cifre diferite putem forma:
a) 6; b) 9; c) 10; d) 12
5  11  25 3   12
12. Calculaţi 3  1 :  76   47   
14  49  38 7  5
a) 1; b) 3; c) 7; d) 2.
13. Care este perechea de numere direct proporţională cu numerele 3 şi 5 care are produsul
mediilor aritmetice şi armonice egal cu 75.
a) 3 şi 5; b) 3 3 şi 5 5 ; c) 3 5 şi 5 5 ; d) 115 şi 113.
14. Dacă a, b, c   , ab  bc  ac  1 , atunci numărul (a 2  1)(b 2  1)(c 2  1) este
a) natural; b) raţional; c) întreg;.............d) nu ştiu.
3 3
 1   1  2 2
15. Dacă x    şi y     , atunci numărul a  x  y este
 3  2
a) 15; b) 17; c) 19; d) 21.
16. Propoziţia ,,suma pătratelor a două numere este egală cu triplul unuia dintre numere’’ se
poate scrie simbolic astfel:
a) x 2  y 2  x 3 ; b),, x 2  y 2  x 3 sau x 2  y 2  y 3 ; c) x 2  y 2  y 3 ; d),, x 2  y 2  x 3 şi x 2  y 2  y 3
17. Care sunt valorile reale x pentru care are loc || x | 1| 2
a) {1;0} ; b) {1;2} ; c) {0;1} ; d) {1;1}

5
18. Să se calculeze E  2  (2)2  |1  2 |  | 8  3 | .
a) 0; b) 1; c) 1
19. Se dau 3 2  2 3;3 2  2 3 ; 3 2  2 3; 3 2  2 3 .
Care numere verifică proprietatea | a  b || a |  | b |
a) 3 2  2 3 , 3 2  2 3 ; b) 3 2  2 3 , 3 2  2 3 ;
c) ; 3 2  2 3; 3 2  2 3 ; d) 3 2  2 3;3 2  2 3
1 1
20. Care este valoarea expresiei E   .
11 6 2 33  20 2
21. Figuraţi pe axa numerelor:  3; 3;  5; 5;  6; 6;  10; 10 .
22. Fie a, b, c  (0, ) astfel încât 3a  c  4b . Atunci numerele a, b, c sunt:
a) egale cu 2 3 ; b) direct proporţionale cu 2,3 şi 6;
c) invers proporţionale cu 2, 3 şi 6.
23. Valoarea expresiei E  2  (2)2  |1  2 |  | 8  3 | este egală cu:
a) 0; b) 1; c) 1
24. Dacă este dată mulţimea B  {3;14;  3; 2; 1; 0} , atunci intersecţia B  * este egală cu
a) B ; b) * ; c) {1} ; d) 
3 7 3 7
25. Valoarea expresiei E   este egală cu:
83 7 83 7
a) 7; b) 1; c) 2; 3 d)
x y x y
26. Care este relaţia de ordine dintre numerele a  şi b  
1 x  y 1 x 1 y
a) a  b ; b) a  b ; c) a  b ; d) a  b .
2
27. se dau numerele reale a, b, c , astfel încât a  0 şi b  4ac  0 . Să se calculeze suma şi
produsul numerelor:
b  b 2  4ac
def def
b  b 2  4ac
x1  şi x2  .Se interpretare se poate da formulelor găsite
2a 2a
(suma şi produsul)
abc
28. Să se demonstreze inegalitatea mediilor 3 abc  , a, b, c  0 .
3
2 1
29. Să se determine aproximările prin lipsă şi prin adaos ale numărului x  cu o eroare
2 1
1
mai mică decât 2 .
10
1 2 1 3 
30. Să se aproximeze cu două zecimale exacte max  , .
 3 4 

31. Să se aducă la forma cea mai simplă expresia E  13  30 2  9  4 2

1 1
32. (Care este valoarea expresiei E   .
11 6 2 33  20 2

6
33. Care din următoarele enunţuri sunt propoziţii?
a) p1 :,, 2  3  6 ’’; b) p2 :,, (2  5)  (3  8)  100 ’’
c) p3 :, ,| x | 0 , x este număr real; d) p4 :,,Închide cartea!’’.
34. Care este valoarea de adevăr a propoziţiilor:
a) p1 :,, 2  3  6 ’’; b) p2 :,, (2  5)  (3  8)  100 ’’
c) p3 :, ,| x | 0 , x este număr real; d) p4 :,,Închide cartea!’’,
35. Care este valoarea de adevăr a propoziţiei: q : ,, 2  (2)2  |1  2 |  | 8  3 | 0 ’’
a) 0 (fals); b) 1 (adevăr); c) nu are valoare de adevăr
3 7 3 7
36. Care este valoarea de adevăr a propoziţiei:  1
83 7 83 7
a) A (adevăr); b) F (fals); c) nu are valoare de adevăr.
37. Fie predicatul p( x, y ) :, , x divide y, unde x, y desemnează numere naturale’’ Care din
propoziţie este falsă: a) p(2, 6) ; b) p(17,51) ; c) p(9, 632133) ; a) p(121,11) .
x y
38. Se dă predicatul r ( x, y ) :,,  , x, y   ’’ Pentru ce valori predicatul r ( x, y ) nu are sens.
1 x 1 y
a) x  1, y  1 ; b) x  1, y  1 ; c) x  1, y  1 ; d) x  1, y  1 .
39. Fie predicatul p( x) :,, x 2  x  1 este prim’’, x   . Care din următoarele propoziţii este
falsă: a) p(1) ; b) p(2) ; c) p(4) .
40. Se dă propoziţia deschisă u ( x) : ,, x   , x 2  x  2  0 ’’ Pentru ce valoare a lui x propoziţia
este adevărată?
a) x  {2,1} ; b) x  1 ; c) x  2 .

41. Se dă consideră predicatul v( x) : ,, x  1  0 , x   ’’ Pentru ce valoare a lui x propoziţia este

adevărată?
a) x   ; b) x  1 ; c) x  1 .

42. Tautologii
 T.1. p  q  p;
 T.2. p  p  q;
 T.3. p  p;
 T.4. p  q   q   p;
 T.5. p  q  q  p – comutativitatea;
 T.6. p  (q  r)  (p  q)  q – asociativitatea;
 T.7. p  (q  r)(p  q)  (p  q) – distributivitatea;
 T.8. p  p  p – idempotenţă;
 T.9. p  (p  q)  p – absorţia;
 T.10. p  (p  q)  p – absorţia;
 T.11.   p  p;
 T.12. p  p  principiul terţului exclus;
 T.13.  (p   q)  principiul necontradicţiei.

7
Exemplul 1. Să se demonstreze că pentru orice n  1 , este adevărată propoziţia
1 1 1 1 1 1 1 1
P(n) : 1     ...      ...  .
2 3 4 2n  1 2n n  1 n  2 2n
1 1
Soluţie. Etapa I. Pentru n = 1, propoziţia devine P(1) : 1   (adevărat).
2 2
Etapa II. Demonstrăm că: P(k )  P(k  1) . Avem
1 1 1 1 1 1 1 1
Pp adevărată P(k ) :1     ...      ... 
2 3 4 2k  1 2k k  1 k  2 2k
Demonstrăm că
1 1 1 1 1 1 1
P(k  1) :1   ...      ...   .
2 2k  1 2k  1 2(k  1) k  1 2k  1 2(k  1)
Scăzând membru cu membru cele două egalităţi se obţine: un adevăr.
Exemplul 2. Să se demonstreze că dacă x  1 inegalitatea (1  x )n  1  nx este adevărată, oricare
ar fi numărul natural n.
Soluţie. Să notăm P(n) : ,, (1  x )n  1  nx ’’, pentru numărul natural n.
Etapa I. Pentru n  0 , avem (1  x )0  1  0  x  1  P(0) adevărată.
Etapa II. Să demonstrăm că P(k )  P(k  1) . Înmulţim ambii membri ai inegalităţii
k
(1  x )  1  kx cu 1  x . Cum 1  x  0 , semnul inegalităţii nu se schimbă, deci:
(1  x )k 1  (1  kx )  (1  x)  k 2 x  kx  x  1 . Deoarece kx 2  0 , vom avea
k 1 k 1
(1  x )  kx  x  1  1  (k  1) x . Deci (1  x )  1  (k  1) x .
n(n  3)
Exemplul 3. Un poligon convex cu n laturi are diagonale.
2
3(3  3)
Soluţie. Etapa I. Poligonul cu trei laturi are  0 diagonale.
2
k (k  3)
Etapa II. Fie P(k ) :,, Poligonul cu k laturi are diagonale’’. Consider un poligon cu k  1
2
laturi, care are k  1 vârfuri A1 , A2 ,..., Ak 1 . Vârful Ak 1 este vecin cu Ak şi A1 . Poligonul
k (k  3)
A1 A2 ... Ak are diagonale. Poligonul A1 A2 ... Ak Ak 1 are toate diagonalele poligonului
2
precedent şi în plus diagonala A1 Ak şi cele k  2 diagonale care unesc pe Ak 1 cu vârfurile
(k  1)(k  2)
A2 , A3 ,..., Ak 1 . În total, poligonul A1 A2 ... Ak Ak 1 va avea diagonale.
2
1. Să se arate că  n  1 , ultima cifră a lui 5n este 5.
1 1 1 13
2. (1,5 puncte). Arătaţi că   ....   , n  , n ≥2.
n 1 n  2 2n 24
3. (1,5 puncte). Calculaţi suma 1  4  2  7  3 10  ...  n(3n  1) .

Şiruri
43. Să se scrie primii cinci termeni ai şirului cu al n-lea termenul dat de formula:
n2 n
a). a n  n b). x n  e). z n   1  sin n
n 1
44. Să se rezolve ecuaţia 1  7  13  ...  x  280 .
45. Să se determine x astfel încât numerele a  x, b  x, c  x să fie în progresie aritmetică.
8
46. Să se găsească formula termenului al n-lea ( n  1 ) pentru fiecare din următoarele şiruri:
1 1 1 1 1 2 3
a). 1,3,5,7,9,....... b). , , ,..... ; c).  ,0, , , ,.......
1 2 2  3 3  4 2 4 5 6
47. Comentaţi proprietăţile şirurilor de mai jos:
y y
xn+1 x1
xn x2

x3

x2
x1 x xn x
xn+1
0 1 2 3…………n n+1 0 1 2 3…………n n+1

48. Să se scrie primii 5 termeni ai unei progresii aritmetice care are primul termen egal cu 5 şi
1
raţia egală cu 
2
49. Să se determine primul termen şi raţia unei progresii aritmetice ştiind că sunt îndeplinite
relaţiile: a1  a7  42 şi a10  a3  24
50. Se dă progresia aritmetică a n n . Dacă se ştie că a1  a8  a12  a19  224 , să se calculeze S19
51. Să se determine formula pentru termenul general al unei progresii geometrice.
52. Să se determine b1 , q, n , a unei progresii geometrice ştiind că sunt îndeplinite relaţiile:
b6  b4  216 , b3  b1  8 şi S n  40 .
S12
53. Ştiind că S10  33  S 5 , să se determine raportul .
S6
ac b2  c2
54. Dacă a, b, c sunt în progresie geometrică, atunci  .
ab  c 3 b3  c3
55. Să se determine numărul real x astfel încât numerele 2  x,6  x,2  x să fie în
progresiegeometrică.
56. Să se determine numerele x, y, z astfel încât numerele x,6, y ,54, z să fie în progresie
geometrică.
57. Să se demonstreze că dacă numerele a, b, c sunt în progresie aritmetică, atunci şi numerele
b 2  bc  c 2 , c 2  ac  a 2 , a 2  ab  b 2 sunt tot în progresie aritmetică.
58. Să se găsească suma primilor 100 de termeni ai progresiei aritmetice a n n ştiind că a1  10 şi
a100  150 .
59. Să se determine numerele x, y, z astfel încât numerele x;6; y;54; z să fie în progresie
geometrică.
60. Să se demonstreze că dacă numerele a, b, c sunt în progresie aritmetică, atunci şi numerele
a 2  bc, b 2  ca, c 2  ab sunt tot în progresie aritmetică.
61. Să se rezolve ecuaţia 2  5  8  ...  x  155 .

9
 S12
62.. Ştiind că S10  33  S 5 , să se determine raportul .
S6
63. Să se studieze monotonia şi mărginirea şirului  x n n1 , definit prin recurenţa x1  2 şi
x 1  2  x n
64. Dacă numerele x1 , x 2 , x3 ,..., x n sunt în progresie aritmetică atunci să se calculeze suma.
1 1 1
S2    ... 
x1  x 2 x 2  x3 x n1  x n
65. Dacă S n  4n 2  3n reprezintă suma primilor n termeni ai şirului  x n n1 atunci:
a). Să se determine termenul general x n ;
b). Să se arate că şirul  x n n1 este o progresie aritmetică
66. Unghiurile interioare succesive ale unui poligon formează o progresie aritmetică având
primul termen 1200 şi raţia 50. Câte laturi are poligonul ?
1 1 1 n 1
67. Se dă 1   2  3  ...   1  n , x  R  0,1. Să se calculeze această sumă.
x x x x
68. Dacă S n  4n  3n reprezintă suma primilor n termeni ai şirului  x n n1 atunci:
2

a). Să se determine termenul general x n

b). Să se arate că şirul  x n n1 este o progresie aritmetică
69. Să se rezolve ecuaţia 2  5  8  ...  x  155 .
70 Se dau numerele a 2 (b  x ), b 2 (a  x), x 2 (a  b) . Să se determine x astfel încât numerele date să
fie în progresie aritmetică
71. Şirul bn n1 este o progresie geometrică. Ştiind că b1  b2  b3  26 şi b5  b6  b7  2106 să
se determine primul termen şi raţia progresiei.
1 1 1 n 1
72. Se dă 1   2  3  ...   1  n , x  R  0,1. Să se calculeze această sumă.
x x x x
73. Să se demonstreze că dacă numerele a, b, c sunt în progresie aritmetică, atunci şi numerele
a 2  bc, b 2  ca, c 2  ab sunt tot în progresie aritmetică.

Funcţii
 3x  4, pentru x  1

74. Pentru funcţia f :   , f ( x )  7, pentru  1  x  3 să se determine
 3 x  2, pentru x  3

f (2), f (1), f (2), f (4) .
75. Fie funcţia f :   {0,1, 2,3, 4,5} definită după legea ,, f ( x ) este restul împărţirii lui x la 6’’.
Să se determine f (12), f (9), f (19), f (272) .
76. În figura alăturată, Imf este dată de:
a). Imf  {c, d } ; b). Imf  {a, b, c, d } ; c). Imf  {a, b}
77. Fie funcţia f :    ,
 (a 2  1) x  a, x  2
f ( x)   2 . Să se determine parametrii reali a, b  , a  0 , astfel încât
 x  2( b  1)  2 b , x  2
punctele de coordonate (1,1) şi (3,5) să aparţină graficului funcţiei.

10
 x2 1
78. Funcţiile f : A   , f ( x )  x  1 şi g : B   , g ( x )  sunt egale numai dacă:
x 1
a). A   \{1} ; b). B   \{1] ; c). A   \{1}  B .
79. Să se verifice proprietatea de distributivitate pentru funcţiile:
f :   , f ( x )  x  1 , g :   , g ( x)   x  1 , h : (0, )  , h( x )  1 .
80. Care este suma pentru funcţiile f , g :    , definite prin f ( x )  3 x  1 , g ( x )   x  3 .
f
81. Care este domeniul pentru care se poate efectua câtul al funcţiilor
g
f :   , f ( x )  x  1 şi g :[2, )  , g ( x)  x  2 .
82. Funcţia f :    , f ( x )  x 3  2, S (0, 2) are ca axă de simetrie, punctul dat?
83. Stabiliţi paritatea funcţiei f :    , în cazurile: a) f ( x )  3 x 3  1 ; b) f ( x )  2 x 4  1 .
84. a) Funcţia pară f :    are graficul pe [0,+) din fig 1. Completaţi graficul pe (, 0).
b) Funcţia impară f :    are graficul pe [0,+) din fig. 2. Completaţi graficul pe (, 0).

y y
2 (3,2)
1 (2,1)

O 2 3 x O 1 2 3 x
1

85. Care este funcţia compusă g  f pentru f :    f ( x )  x 2  1 şi g :    g ( x)  1  x 2 .

2 x  3, dacă x  0
86. Considerăm funcţiile f :   , f ( x)   şi
 7 x, dacă x  0
 x 2 , dacă x  2
g :   , f ( x )   . Să se determine f  g
2x  1, dacă x  2
1 a
1 2
2 b
3 c
3 4
87. Reprezentaţi printr-o diagramă compunerea g  f a funcţiilor 4 d
5 m
6 n
A B C
88. Se dau funcţiile f : A  B , f ( x)  x 2 şi g : B  C , g ( x )  x . Să se determine condiţiile
necesare compunerii g  f şi apoi să reprezinte graficul funcţiei compuse.
89. Găsiţi soluţia comparând datele din tablou

f : R  R , f ( x)  x  1 g : R  R , g ( x)  x  1 x

f : R  R + , f ( x)  x 2  1 g : R +  R , g ( x)  x ?

11
  2 x  1  4 x  1 5 x  4
90. Să se rezolve ecuaţia    3 .
 3   6 
  2 x  1
 x  3   4  ,
91. Să se rezolve sistemul   
 y  3   3x  1.
 2 

1. Comentaţi proprietăţile care se desprind din reprezentările grafice ale funcţiilor de mai jos.

y y

3 3
2 2
1 1
x
2 1 O 1 2 3 2 1 O 1 2 3
fig.1 fig.2

92. Reprezentaţi grafic funcţiile:

i) f :{0;1; 4;9;16}  , f ( x)  x ; ii) f :{0;1; 2;3; 4}  , f ( x )  3x .
 x, dacă x < 0

94. Fie f :    , f ( x )   0, dacă x  0 . Să se scrie două restricţii ale funcţiei modul
  x, dacă x  0

2 x  3, dacă x  0
95. Considerăm funcţiile f : , f ( x)   şi g :  ,
 7 x, dacă x  0
 x 2 , dacă x  2
g ( x)   . Să se determine g  f
2 x  1, dacă x  2
96. Să se rezolve ecuaţia 2[x] + 4 = 3x.
97. Fie funcţia f :    f(x)  x + n.
Observaţi imaginile de mai jos, care reprezintă modalitatea de a reprezenta grafic o
funcţie printr-o dilataţie de ordonată egală cu n.
y y=x y y=x
+2
y=x2
+2 +2

y=x+2 2

+2 O x O x
fig.1
2 2

98. Reprezentaţi graficul funcţiilor de mai jos, după exempluldin fig. 1:

a) f :    f(x)  x + 2; b) g :    g(x)  x 1.

12
99. Să se determine funcţia de gradul I, ştiind că punctele A(1; 2) şi B(1; 2) aparţin graficului.
100. Reprezentaţi prin metoda celor două puncte, graficele funcţiilor
a) f :    f(x)  x + 2; b) g :    g(x)  x 1.
1. Determinaţi funcţiile descrise de reprezentările grafice
y y
(1;3) (1;3)
3
2
1

3 2 O x 2 O 2 x

2
101. Să se determine semnul expresiilor:
2 x  4
a) E ( x )  ; b) f ( x )  ( x  1)(2 x  4)
x 1
102. Se dă funcţia f :    , f ( x )  (m  2) x  3 , m   . Să se determine m astfel încât funcţia
dată să fie strict descrescătoare.
 1, x  0  3, x  1
103. Reprezentaţi grafic: a), f ( x)   ; b) g :    , g ( x)   .
 3, x  0  2 x, x  1

Sisteme de ecuaţii
 2x  y  3
104. Să se rezolve sistemul 
x  2y  1
105. Să se scrie ecuaţiile sistemului care este reprezentat în figura alăturată.
 x  my  3
106. Să se discute sistemul  în funcţie de parametrul real m   . Să se rezolve în
 3x  y  1
cazul când sistemul este compatibil.
107. Unul din trei vase este umplut cu apă, iar celelalte sunt goale. Dacă al doilea vas se umple cu
apă, atunci în primul vas rămâne un sfert de apă din el. Dacă apoi umplem al treilea vas din al
2
doilea, atunci în al doilea rămâne din cantitatea de apă. Dacă din al treilea vas se toarnă apă în
9
primul vas gol, atunci pentru umplerea sa mai trebuie 30 de vedere. Determinaţi capacitatea
fiecărui vas.

Inecuaţii
ax + b > 0, x  ax + b  0, x 
ax + b < 0, x  ax + b  0, x 
 A rezolva o inecuaţie înseamnă a preciza mulţimea soluţiilor sale. Două inecuaţii care au
aceeaşi mulţime de soluţii se numesc echivalente. Pentru a indica echivalenţa dintre inecuaţii vom
folosi simbolul echivalenţei logice ,,”.
 b   b   b  b
 Soluţia unei ecuaţii este un interval de forma   ;   ;   ;   ;  ;   ;  ;   .
 a   a   a  a

13
Inecuaţii
108. Să se arate că inecuaţiile următoare sunt echivalente
a) 5x + 2 + 3x – 4  5x + 2 – 2x + 7; b) 3x – 4  – 2x + 7.
109. Să se rezolve inecuaţia: 2x + 4 < 0, x  .
110. Să se scrie ecuaţia a cărei soluţie este reprezentată geometric
y
y

soluţia 1

2 O x
1 O x
fig. 1 fig. 2 fig.3

x  2 2x  3
111. Să se rezolve inecuaţia:   3 , xD.
x 1 x  1
112. Reprezentaţi grafic inversa funcţiei f :    f(x)  x + 2.
113. Studiaţi proprietăţile de injectivitate, surjectivitate, bijectivitate pentru funcţia reprezentată
grafic în fig 3.
114. Fie f :    o funcţie liniară ( a  0, b  0 ). Să se arate că x, y  ,    , funcţia f se
verifică proprietăţile:
i) f ( x  y )  f ( x)  f ( y ) ;
ii) f ( x)    f ( x) .
Arătaţi că i) şi ii) nu sunt adevărate pentru orice funcţie de gradul I: h :    ,
h( x)  ax  b, a  0
115. Să se reprezinte grafic funcţia,
 1
 4 x, x 
 3, x  1  2.
a) f :    , f ( x )   ; b) f :    , f ( x )  
 2 x, x  1 3 x, x  1
 2
116. La o fermă pe 8 ha se cultivă două plante A şi B. İnvestiţiile pe hectar sunt respectiv de 2000
lei şi 5000 lei iar câştigul net pe hectar este de 30000 lei, respectiv de 60000 lei. Ferma doreşte să
investească 25000 lei. Pe câte hectare trebuie cultivate aceste plante pentru a obţine un beneficiu
maxim ?
Indicaţie. Se notează cu x şi y numărul de hectare teren pe care se
cultivă cele două tipuri de plante. Se deduce sistemul y

 x  y8
. N
 2000 x  5000 y  25000
 d2
 x  0; y  0
Se notează cu f câştigul ce se obţine şi avem
O x
f = 30000 x + 60000y. d1
Se reprezintă grafic ecuaţiile sistemului şi se ia funcţia obiectiv sub d0
1 f 1
forma y   x  t , unde t  . Reprezentarea grafică a dreptei (d0): y   x şi prin
2 60000 2

14
trasarea de paralele cu ea vom obţine şi paralela cu ordonata la origine cea mai mare trece prin
punctul N. Soluţiile sistemului format de primele două ecuaţii sunt şi coordonatele punctului
N(5,3). În final am obţinut x = 5ha şi y = 3ha, iar maxf=330000000 lei.
 2x  3  0

117. Să se rezolve  x( x 1)
 x  1  0
mx, dacă x  0
118. Să se determine parametrul real m pentru care funcţia f :    f ( x)  
 5 x, dacă x  0
este strict monotonă.
119. Să se studieze semnul produsului (1  2 x )(1  x)(2  x )  0
9. Interpretaţi grafi rezolvările inecuaţiilor a) 4 x  3  2 x  1 ; b)  x  1  3 x  2
2 | x | 3 | y | 4
120.. Să se rezolve la alegere sistemul 
 | x | 2 | y | 5
121. Să se determine funcţia afină, ştiind că punctele A(1; 1) şi B(2;3) sunt două puncte ale
graficului.
122. Să se stabilească monotonia funcţiei f :    , definite prin f ( x )  1  4 x .
123. Un atelier de mobilă dispune de 61 m3 scândură de nuc şi 74 m3 scândură de fag, iar restul
de materiale sunt în cantităţi nelimitate. În atelier trebuie să se producă două tipuri de garnituri de
mobilă A şi B. pentru tipul A sunt necesare 1,2 m3 nuc şi 0,8 m3 fag, iar pentru tipul B sunt
necesare 0,5 m3 nuc şi 1m3 fag. Cele două tipuri de garnituri A şi B aduc câte un beneficiu de
400000 lei, respectiv 700000 lei. Să se determine cantităţile de garnituri ce trebuie făcute din
fiecare tip, pentru a se realiza un beneficiu maxim.
124. Să se determine parametrul real m pentru care funcţia f : 
 (2m  1) x  3, dacă x  2
f ( x)   este strict monotonă.
 3 x, dacă x  2
124.. Indicaţi care funcţie nu este de gradul doi. De ce?

a)f f::RR
 , ,f ( x)  x 2  1 ;   , f ( x)  2 x 2  2 ;
b) f : RR,
c)f f ::RR
 , f ( x )  1  x  x 2 ; d) ff :   , f ( x)  m 2 x  mx  4 .
RR,
125. Fie mulţimea de definiţie A  {0;1; 2;3;4;5} . Găsiţi mulţimea valorilor pentru următoarele
funcţii: a) x  3 x 2 ; b) x  x 2  1 .
126. Să se determine zerourile funcţiei: f :   , f ( x)  x 2  x  6 .
127. Să se determine funcţia de gradul doi dacă f (0)  0 , f (1)  1 , f (1)  1 .
128. Care din desenele următoare poate fi reprezentarea geometrică a graficului unei funcţii de
gradul doi? Pentru cele care reprezintă funcţii, indicaţi pe baza reţelei de pătrate domeniul de
definiţie şi mulţimea de valori.
y y

O x
O
O x

15
129. Copiaţi tabelul de valori al funcţiei, completaţi tabelul şi reprezentaţi grafic funcţia
x ... 3 2 1 0 1 2 3
f(x)
3 2
130. Găsiţi, dacă există, puncte ale graficului funcţiei f :   , f ( x )  x  2 pentru care
2
abscisa este egală cu ordonata.
131. Să se determine funcţia de gradul al doilea, astfel încât graficul acestei funcţii să aibă vârful
în V (1; 2) şi să taie axa Oy în punctul B(0; 3) .
132. Să se indice care este axa de simetrie pentru funcţiile
a)f f::   , f ( x)   x 2  4 ;
RR, b)f f::   , f ( x )  x 2  2 x  1 .
RR
133. Folosind pătrăţelele caroiajului, determinaţi y
coordonatele vârfului:
y
y

O x
O x
O x

134. Se dă familia de funcţii de gradul al doilea f m :    , definite prin

f m ( x)  (m  1) x 2  2(m  2) x  m  2, m  1 . Să se determine:
a) f să aibă o valoare minimă pozitivă; b) f să aibă o valoare maximă negativă.
135. Se dă familia de funcţii f m ( x)  mx  2(m  1) x  m  2, m    {0} .
Să se arate că vârfurile parabolelor asociate acestor funcţii se găsesc pe dreapta y  x  1 .
136. Să se determine rădăcinile ecuaţiei x 2  (2m  1) x  (m  1)  0 dacă are loc relaţia x1  2 x2 .
137. Se dă ecuaţia x 2  (2m  1) x  (m  1)  0 . Să se arate că între rădăcini există o relaţie
independentă de m.
6 x2  x  1
138. Să se simplifice fracţia .
6x2  5x  1
139. Fie ecuaţia x 2  3x  2  0 , cu rădăcinile x1; x2 . Să se formeze ecuaţia de gradul al doilea în
1 1
y care are ca rădăcini y1  , y2 
x1 x2
x 2  (m  1) x  m  2
140. Fie fracţia E  . Să se determine m astfel încât farcţia să fie pozitivă,
x2  x  m
oricare ar fi x   .
141. Să se calculeze extremele funcţiei f ( x )  x 2  4 x  1 .
142. Să se construiască graficul următoarelor funcţii, folosind metoda translaţiilor
a) f ( x )  2 x 2  1 ; b) f ( x )  x 2  x  11
143. Să se construiască graficul următoarelor funcţii, folosind metoda celor cinci puncte
a) f ( x )  2 x 2  1 ; b) f ( x )  x 2  x  11

16
144.. Să se dea câte un exemplu de funcţie de gradul al doilea care să îndeplinescă ondiţiile din
figurile de mai jos.
y y

V ( x0 ; max)

f ( x0 )
V ( x0 ; min)
O x

O x

145. Să se stabilească punctele de extrem al funcţiilor

a) f ( x )  2 x 2  3 x  1 ; b) f ( x )  x 2  3 x  4
146. Să se determine funcţia de gradul doi în condiţiile f (1)  2 , f (1)  3 , f (2)  1
147. Exprimaţi simbolic prin intermediul unei egalităţi enunţurile:
a) 7 este imaginea lui 2 prin funcţia f;
b) Originea axelor O(0;0) este vârful parabolei ce reprezintă graficul funcţiei f;
c) Curba care reprezintă graficul funcţiei g intersectează axa absciselor în punctul de
abscisă 3;
d) Punctul P(2;3) aparţine reprezentării geometrice a funcţiei f;
e) Curba care reprezintă graficul funcţiei h intersectează axa ordonatelor în punctul de
ordonată 3.
2
148. Se dă familia de parabole fm ( x) = x  2(m 1)  m  2 , unde m este un parametru real. Să
se arate că vârfurile parabolelor asociate acestor funcţii se găsesc pe o parabolă.
149. Fie mulţimea de definiţie A  {0;1; 2;3;4;5} . Găsiţi mulţimea valorilor pentru următoarele
1
funcţii: a) x  3 x 2  2 x  1 ; b) x   x 2 ;
3
150. Să se determine zerourile funcţiilor
a) f :   , f ( x)  x 2  x  6 ; b) f : (0; )  , f ( x )  x 2  4 .
151. Să se reprezinte grafic funcţia f :   , f ( x ) |  x 2  4 x  5 | .
152. Să se determine funcţia f :   , f ( x)  ax 2  bx  c, a  0 , dacă punctele
A(4; 0), B (2;0), C (5,12) aparţin graficul funcţiei.
153. Se dă familia de funcţii f m ( x )  mx  2(m  1) x  m  2, m    {0}
b) Fie A şi B punctele de intersecţie ale unei parabole orecare cu xx ' şi F proiecţia
vârfului V al parabolei pe xx ' . Să se arate că oricare ar fi m, AB  2 FV .
c) Să se arate că toate parabolele definite iniţial trec printr-un punct fix.
n n
154. Calculul sumei x1  x2 , unde x1 , x2 sunt rădăcinile ecuaţiei de gradul doi.
ax12  bx1  c  0 x1n2
Înmulţim egalităţile: x n 2
 a( x1n  x2n )  c( x1n2  x2n2 )  0 ,
ax  bx2  c  0 x
2 2

 asn  bsn1  csn2  0, n  3 . Să se calculeze x15  x25

17
  x 2  8 x  12
155. Să se simplifice fracţia
x 2  6 x  16
156. Fie ecuaţia x 2  3x  2  0 , cu rădăcinile x1; x2 . Să se formeze ecuaţia de gradul al doilea în
1 1
y care are ca rădăcini y1  x1  , y2  x2  .
x1 x2
1 1
Obs. Rădăcinile ecuaţiei în y se obţin din cele ale ecuaţiei în x prin transformarea y   x  .
x y
x2  (m 1)x  m  2
157. Fie fracţia E  .
x2  x  m
a) Să se determine m astfel încât fracţia E să aibă sens.
b) Să se determine m astfel încât fracţia să fie negativă, oricare ar fi x   .
158. Să se construiască graficul următoarelor funcţii, folosind metoda celor cinci puncte
a) f ( x )  x 2  x  2 ; b) f ( x )  3 x 2  2 x  1
159. Să se stabilească punctele de extrem al funcţiilor
a) f ( x)  2 x 2  x  2 ; b) f ( x )  3 x 2  2 x  1
3
160. Perimetrul unui paralelogram este 90 cm. Raportul înălţimilor lui este . Calculaţi
5
lungimile laturilor.
161. Se dă ecuaţia 3 x 2  x  1  0 cu rădăcinile x1 , x2 Să se formeze ecuaţia în y de gradul al
1 1
doilea în y, ştiind că are rădăcinile a) y1  x1  şi y2  x2  ; b) y1  x12 şi y2  x22 .
x1 x2
162. Reprezentaţi grafic funcţia f :   , f ( x )  4 x 2  1 .
163. Dintr-o placă dreptunghiulară cu lungimea de 10 cm şi lăţimea de 8 cm, se decupează un
pătrat cu latura x. Fie funcţia f care se asociază lungimii x, aria plăcii rămase din dreptunghi după
decupare.
a) Stabiliţi domeniul de definiţie a funcţiei f;
b) Determinaţi f(x) în funcţie de x;
c) Reprezentaţi f într-un reper cartezian ortogonal.
164. Reprezentaţi graficul funcţiei f :   , f ( x)  x 2  2 şi determinaţi f ( A) , unde A  [0;3]
165. Se dă ecuaţia x 2  4 x  2  0 . Fără a rezolva ecuaţia să se calculeze
1 1
a) x13  x23 ; b) 2  2 .
x1 x2
166. Precizaţi ce punct de extrem au reprezentările geometrice şi folosind caroiajul de pătrăţele
precizaţi coordonatele lui.
V ;  y y
y

O x

O x
O V ;  x
V ; 

18
167. Să se decupeze dintr-o bucată de metal de formă sferică un A B
cilindru având aria laterală maximă. O’
O

168. Să se demonstreze că funcţia f :   ,f ( x)  4 x 2 este strict

crescătoare pe intervalul  0,   .
169. Să se demonstreze că funcţia f :   ,f ( x)  x 2  3 x  4 este strict crescătoare pe
3 
intervalul  ,   .
2 
170. Să se demonstreze că funcţia f :   ,f ( x)  x 2  3 x  4 este strict descrescătoare pe
 3
intervalul  ,  .
 2
171. Daţi exemple de funcţii de gradul doi care să îndeplinească condiţiile reprezentărilor
geometrice de mai jos.
y  b   y
V  ; 
 2a 4a 

x1 x2
 + + +   x
+ +    +
x
 b  
V  ; 
fig. 1.a fig.1b  2 a 4 a

172. Alcătuiţi tabelul de semne pentru funcţiile reprezentate geometric.

Folosiţi caroiajul pentru valorile necesare tabelului.

y y y y

O x
O x
O x
O x
fig. 2.a fig.2.b fig.2.c fig.2.d
173. Pentru ce valori ale lui m inecuaţia este verificată pentru orice număr x real
(m  1) x 2  (m  1) x  (m  1)  0
x 2  (m  1)  m  2
174. Fie fracţia F  . Să se determine m astfel încât fracţia F să aibă sens şi
x2  x  m
fie pozitivă pentru orice x   .

19
  2x  y  1
175. Să se rezolve sistemul  2 2 .
 y  x  3x  3
 y  2x  4
176. Să se rezolve sistemul şi apoi să se interpreteze geometric  2 .
y  x 3x  2
x2 3xy  y2  2x 5y 64
177. Să se rezolve sistemul  .
 x  y 7
178. Să se determine a real astfel încât sistemul
 ax 2  2 x  y 2  2  0
i)  2
să aibă două soluţii reale.
3x  x  2 y  2  0
ii) Să se rezolve sistemul pentru a= 1
179. Dintr-o sârmă cu lungimea de 10 m se confecţionează un dreptunghi. Cum trebuie să fie
acest dreptunghi pentru ca aria sa să fie maximă?
180. Din două oraşe A şi B situate pe două şosele perpendiculare pleacă în acelaşi moment două
vehicule cu vitezele constante v1 şi v2, în direcţia punctului de intersecţie a celor două drumuri,
notat cu O. Distanţele oraşelor A şi B faţă de punctul de intersecţie fiind a, respectiv b, să se
determine distanţa cea mai mică dintre cele două vehicule.
Caz particular: v1  80km / h, v2  60km / h, a  120km, b  100km .
181. Să se demonstreze că funcţia f :  ,f (x)  x2  4 este strict crescătoare pe intervalul
 0,   .
182. Să se demonstreze că funcţia f :   ,f ( x)   x 2  5 x  1 este strict crescătoare pe
 5
intervalul  ,  .
 2
183. Să se demonstreze că funcţia f :   ,f ( x)   x 2  x  1 este strict crescătoare pe
 1
intervalul  ,  .
 2
184. Să se stabilească intervalele de monotonie pentru f :   ,f ( x)  0,3 x 2  x  0,5 .
185. Funcţia f este reprezentată în figura
y
a) Alcătuiţi tabelul de variaţie al funcţiei;
b) Dacă x  2 , în ce interval se situează imaginea lui prin această funcţie;
c) Rezolvaţi grafic ecuaţia f ( x )  2 . Indicaţi soluţiile cu o precizie de o
zecime.
4
d) Găsiţi mulţimea imaginilor prin funcţia f a valorilor reale din intervalul
[2;2]. O x
186. Să se stabilească intervalele de monotonie pentru (2; 5)
f :    ,f ( x )  2 x  x  1 .
2

187. Să se rezolve inecuaţiile

a) x 2  x  2  0 ; b) x 2  3x  4  3 x  2
188. Să se rezolve inecuaţiile
x2  5x  4
a) | x 2  3 x  2 | 0 ; b)  1.
x2  4

20
189. Să se rezolve sistemele
 x  y 1  0  y  x 1
a)  2 2 ; b)  2
x  xy  x  x  3  y   x  14 x  50
190. Să se rezolve sistemele şi apoi să se interpreteze geometric
 y  x  5  y  2 x  1
a)  2 ; b)  2 .
 y  x  3x  1  y  x  5x  4
 x  2y  4
191. Să se rezolve sistemul  2 2
.
 x  y  6 y  4
192. Să se rezolve sistemele
 x 2  3 xy  y 2  1  2 x 2  3xy  2 y 2  5
a)  2 2
; b)  2 2
.
3 x  xy  3 y  13  x  xy  y  2
x2  y2  8  x3  y 3  1
193. Să se rezolve sistemele a)  1 1 ; b)  .
 x  y 1  x  y 1

194. Să se determine valorile lui m astfel încât ecuaţia (m  3) x 2  2(3m  4) x  7 m  6  0
să admită numai rădăcini reale.
 ax 2  2 x  y 2  2  0
195. Să se determine a real astfel încât sistemul  2
să aibă două soluţii reale.
 3 x  x  2 y  2  0
Să se rezolve sistemul pentru a= 1
 2x2  x  y  2
196. Să se determine a real astfel încât sistemul  2 să aibă o singură soluţie. Să
3x  ax  2 y  3  0
se rezolve sistemul în acest caz.
 x2  y  2
197. (1 punct). Să se rezolve sistemul  2
x  y  4  0
198. Să se reprezinte grafic funcţiile
a) f :   , f ( x )  x 2  2 x ; b); f :   , f ( x )  x 2  4
199. Să se arate că distanţele de la un punct arbitrar al graficului funcţiei f :    , f ( x)  x 2
 1 1
la punctul A  0;  şi la dreapta de ecuaţie y   sunt egale.
 4 4
200. Să se studieze monotonia şi semnul funcţiilor de la punctul 1.
201. Să se determine m  R astfel încât x 2  2mx  m  1  0, x   .

Sisteme omogene. Scrie algoritmul de rezolvare

21
 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
00 0,017 0,035 0,052 0,070 0,087 0,105 0,122 0,139 0,156
100 0,174 0,191 0,208 0,225 0,242 0,259 0,276 0,292 0,309 0,326
200 0,342 0,358 0,375 0,391 0,407 0,423 0,438 0,454 0,616 0,629
300 0,500 0,515 0,530 0,545 0,559 0,574 0 588 0,602 0,616 0,629 Tabelă de valori a sinusului şi
400 0,643 0,656 0,669 0,682 0,695 0,707 0,719 0,731 0,743 0,755 cosinusului
500 0,766 0,777 0,788 0,799 0,809 0,819 0,829 0,830 0,848 0,857
600 0,866 0,875 0,883 0,891 0,899 0,906 0,914 0,921 0,927 0,934
700 0,940 0,946 0,951 0,956 0,961 0,966 0,970,0,974 0,978 0,982
800 0,985 0,988 0,990 0,993 0,995 0,996 0,998 0,999 0,990 1,000

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
00 0,017 0,035 0,052 0,070 0,087 0,105 0,123 0,141 0,158
100 0,176 0,194 0,213 0,231 0,249 0,268 0,287 0,306 0,325 0,344
200 0,364 0,384 0,404 0,424 0,445 0,466 0,488 0,510 0,532 0,554
300 0,577 0,601 0,625 0,649 0,675 0,700 0,727 0,754 0,781 0,810 Tabelă de valori a tangentei şi
400 0,839 0,869 0,900 0,933 0,966 1,000 1,036 1,072 1,111 1,150
500 1,192 1,235 1,280 1,327 1,376 1,428 1,483 1,540 1,600 1,664
cotangentei
600 1,732 1,804 1,881 1,963 2,050 2,145 2,246 2,356 2,475 2,605
700 2,747 2,904 3,078 3,271 3,487 3,732 4,011 4,331 4,705 5,145
800 5,671 6,314 7,115 8,144 9,514 57,290

202. Pe o insulă, în larg, se vede turnul unei pagode. Un geometru aflat pe

o plajă vrea să calculeze distanţa de la punctul în care se află (punctul A)
până la punctul în care se află acesta. Măsoară pe direcţia Ax
perpendiculară pe AT, distanţa AC = 100 m şi cu ajutorul unui teodolit
AC
găseşte măsura unghiului ACT de 60. Demonstraţi că CT  .
cos(600 )
203. (fig.1) ,,Un stâlp de bambus care măsoară 32 de coţi se rupe în bătaia
vântului. Vârful care vine în contact cu solul se află la 16 coţi de baza
tulpinii. La câţi coţi de sol s-a rupt ?" Pentru a răspunde la această
întrebare:
a) alegeţi ca necunoscută x- lungimea indicată în desen;
b) scrieţi cu ajutorul lui x lungimea celei de a doua bucăţi de bambus.
204. (fig.2) Problemă Indiană (sec. IX). O trestie are rădăcina la fundul unui lac, situată la 90 cm
de malul lacului şi se care se ridică la 30 cm de suprafaţă. Dacă se înclină trestia, vârful ei atinge
malul lacului. Care este adâncimea lacului şi lungimea trestiei?

fig.2

fig.1 fig.2
fig.1
205. Dan face jogging pe o pistă cu lungimea de 800 m şi d(m)
aleargă cu viteza constantă de 8km/h.
a). Reprezentaţi distanţa în m care îl separă de la plecare în 800
raport cu timpul, în minute, pentru parcurgerea a patru ture
400
de pistă.
b). Determinaţi perioada şi amplitudinea. O 4 6 12 18 24 t(mim)
c). Indicaţi domeniul imaginilor.
22
206. Reprezentaţi punctele M (2, 3) , N (1,5) , E (2, 3) , F (3, 5) . Scrieţi punctele simetrice
corespunzătoare faţă de axa Ox, axa Oy, originea O.
3 5
207. Arătaţi că punctele A(a, 2a ) , B(a,3a ) şi C (a  , a ) , unde a  0 sunt vârfurile unui
2 2
triunghi echilateral.
208. Găsiţi coordonatele cercului circumscris triunghiului ABC, unde A(0;1), B(1;1), C(2;0).
209. Calculaţi a) F (231 ) ; b) F (111 ) ; c) F (2010 ) .
210. Demonstraţi egalităţile următoare
a) tg  ctg  1 , pentru toate valorile lui  pentru care tangenta şi cotangenta au sens.
2 1 2 1
b) tg   1   sec2  , unde cos   0 ; c) 3. ctg   1   cosec 2 
2
cos  sin 2 

211. M este un punct de pe semicerc astfel încât măsura în radiani a unghiului MOP este x  .
3
 3
Arătaţi că sin  .
3 2
212. Cosinusul unui număr real x, este abscisa punctului M.
Sinusul unui număr real x, este ordonata punctului M.
Tangenta unui număr real x, este raportul dintre ordonata şi abscisa punctului M.
Cotangenta unui număr real x, este raportul dintre abscisa şi ordonata punctului M.

grade 0 300 450 600 900

   
radiani 0 6 4 3 2
3 2 1
cosinus 1 2 0
2 2
1 2 3
sinus 0 2 1
2 2
3
tangenta 0 1 3
3
3
cotangenta 3 1 0
3

213. Pe o planşetă sunt date indicaţiile din figura alăturată. Calculaţi distanţa
dintre casă şi copac.
214. Fie două puncte distincte A şi B. Să se arate că
a) Dacă A(1;3), B(2;3) dreapta AB este paralelă cu axa Oy;
b) Dacă A(1;4), B(1;5) dreapta AB este paralelă cu axa Ox.
215. Oricare ar fi t   , arătaţi că
a) punctele F (t ), F (  t ) sunt simetrice faţă de punctul O;
b) punctele F (t ), F (  t ) sunt simetrice faţă de dreapta OB;
c) punctele F (t ), F (t ) sunt simetrice faţă de dreapta OA.

23
216. Să se calculeze
   
a) sin( ) ; b) cos( ) ; c) sin( ) ; d) cos( )
4 4 3 3
1
217. Să se construiască graficului funcţiei f:  [1,1], f(x)= sinx ?
2
218. Determinaţi perioada, amplitudinea şi valorile maxime:
 
a) y  2 sin x  3 ; b) y  0,5sin(2x) 1; c) y  5sin 2 x    1 .
 6
219. Descrieţi cum obţineţi reprezentarea grafică a funcţiilor trigonometrice de mai jos plecând
de la funcţia y = sin(x):
1
a) y  3sin x  3 ; b) y  6  sin(x  2 ) ; c) y  2 sin( x   )  2 .
2
220. Înălţimea apei într-un port este de 21 m la flux şi 11 m la reflux. Mareea are un ciclu de 12h.
a). Scrieţi ecuaţia corespunzătoare înălţimii apei în raport cu timpul t;
b). Reprezentaţi geometric funcţia cu perioada de 48 ore, când refluxul se produce la 14ore;
c). Indicaţi orele când apa atinge înălţimea maximă;
d). Faceţi o estimare a înălţimii apei la 17 ore şi 21 ore;
e). Faceţi o estimare a timpului când apa are 14 m, 20 m şi mai mult de 18 m.
221. Să se reducă la primul cerc:
 15   15 
a) sin  ; b) cos   ; c) sin(7500 ) ; d) cos(7500 ) .
 2   2 
7
222. Dacă x  ( ;2 ) şi cos( x)  , să se calculeze sin( x) .
25

223. Să se arate că cos( x)  0 , dacă şi numai dacă x  (2k  1) , k   .
2
 11   11 
224. Să se reducă la primul cadran: a) sin  ; b) cos   ; c) cos(19  x)
 6   6 
225. Să se verifice egalităţile:
 2 13
a) 2sin  4cos  6sin  3 ;b) cos(1300 )  cos(500 )  sin(1100 )  sin(700 )  0
2 3 6
226. Calculaţi:
     5   5 
a) sin   ; b) cos   ; c) sin  ; d) cos   .
 12   12   12   12 
  1 13
227. Calculaţi cos(xy), dacă x, y   0;  şi cos x  , cos y  ;
 2 7 14
228. Arătaţi că pentru orice x, y   , are loc
a) sin( x  y )  sin( x  y )  sin 2 x  sin 2 y ;
b) cos( x  y )  cos( x  y )  cos 2 x  sin 2 y ;
229. Demonstraţi că
   
a) cos   x    sin x, x   ; b) sin   x   cos x, x  
2  2 
230. Fie două puncte distincte A şi B. Să se arate că
a) Dacă A(1;3), B(2;3) dreapta AB este paralelă cu axa Oy;
b) Dacă A(1;4), B(1;5) dreapta AB este paralelă cu axa Ox.
24
231. Oricare ar fi t   , arătaţi că
a) punctele F (t ), F (  t ) sunt simetrice faţă de punctul O;
b) punctele F (t ), F (  t ) sunt simetrice faţă de dreapta OB;
232. Să se calculeze
   
a) sin( ) ; b) cos( ) ; c) sin( ) ; d) cos( )
4 4 3 3
1
233. Să se construiască graficului funcţiei f:  [1,1], f(x)= sinx ?
2
234 Dacă a > 0, descrieţi transformările necesare construcţiei graficului funcţiei f:  [1,1], f(x)
= asinx, plecând de la reprezentarea grafică a funcţiei f:  [1,1], f(x) = sinx.
Dacă a > 0, descrieţi transformările necesare construcţiei graficului funcţiei f:  [1,1], f(x) =
acosx, plecând de la reprezentarea grafică a funcţiei f:  [1,1], f(x) = cosx.
235 Verificaţi ipotezele făcute pe cazurile particulare
1
a). f:  [1,1], f(x)=2 cosx ; b). f:  [1,1], f(x)= cosx.
2
236. Scrieţi legea de corespondenţă a funcţiei trigonometrice care are amplitudinea (A), perioada
(T) date în tabelul:
funcţia amplitudinea Perioada Transformarea Transformarea
verticală orizontală
sin 8 2 6 fără
cos 7  2 fără
sin 1 4 3  la dreapta
cos 10  fără 
la stânga
2 2
237. Să se reducă la primul cerc:
 16   16 
a) tg  ; b) ctg   ; c) tg(7500 ) ; d) ctg(7500 ) .
 3   2 
7
238. Dacă x  ( ;2 ) şi sin( x )  , să se calculeze cos( x) .
25
239. Să se arate că sin( x)  0 , dacă şi numai dacă x  k , k   .
240. Să se reducă la primul cadran:
 11   11  0
a) sin  ; b) cos   ; c) sin(135 ) ; d) sin(2250 ) ;
 6   6 
e) cos(19  x) ; f) sin 13  x  ; g) sin(24  x) ; h) cos(17  x) .
241. Să se verifice egalităţile:
 2 13
a) 2sin  4cos  6sin  3;
2 3 6
b) 2sin(400 )  2 cos(1300 )  3sin(1600 )  3cos(1100 )  0 .
242. Demonstraţi reducerea la primul cadran, folosind desenul:
P’(cos(t);sin(t))
P(cost;sint)

A
P’’(cos(+t);sin(+t))
25
243. Calculaţi:
a) sin100cos200+sin200cos100; b) sin100cos200sin200cos100.
  1 13
244. Calculaţi sin(x+y), dacă x, y   0;  şi sin x  , sin y  .
 2 7 14
245. Arătaţi că pentru orice x, y   , are loc
a) sin( x  y )  cos( x  y )  (sin x  cos x)(sin y  cos y ) ;
b) cos( x  y )  cos y  sin( x  y )  sin y  cos x .
246. Să se exprime în funcţie de sin x sau cos x
 15   15   23 
a) sin   x; b) cos   x ; c) sin    x ;
 2   2   2 
 23   15   23 
d) cos    x; b) cos   x ; c) sin    x ;
 2   2   2 
247. Calculaţi:
a) sin(180 ) ; b) cos(180 ) ; c) sin(360 ) ; d) cos(360 ) ;
25  43 
e) 2sin 22030' sin 22030' ; f) sin  cos   .
8  8 
248. Justificaţi relaţiile din tabelul:
sinx  1  cos 2 x tgx 1
 1+tg 2 x  1+ctg 2 x
 1  sin 2 x cosx 1 ctgx
 1+tg 2 x  1+ctg 2 x
249. Să se arate că:
   
a) tg   x   ctg(x ) ; b) ctg   x   tg(x )
2  2 
250. Să se arate că:
  2   2
a) sin   x   ( sin x + cos x ) ; b) sin   x   (cosx  sin x)
4  2 4  2
x 1  
251. Să se afle sin(x) şi cos(x) ştiind că tg    , x   ;   .
2 3 2 
252. Să se transforme în produs suma E  sin x  sin 2 x  sin 3x .
253. Să se transforme în produs suma:
sin x  sin( x  y )  sin( x  2 y )  sin( x  3 y )  sin( x  4 y ) .
A
 Laturile triunghiului ortic. Triunghiul ortic al unui triunghi este
triunghiul determinat de picioarele înălţimilor A’, B’, C’, ca în figura C’
B’
de mai jos H
Se notează laturile triunghiului ABC cu
AB  c, AC  b, BC  a şi laturile triunghiului A’B’C’ cu
A ' B '  c ', A ' C '  b ', B ' C '  a ' .
B A’ C
Laturile triunghiului ortic sunt:
a '  a cos( A)
b '  b cos( B)
c '  c cos(C )

26
254. Teorema tangentelor
Să se demonstreze că în orice triunghi ABC, au loc relaţiile
a b A B C bc B C A ca CA B
a)  tg  tg ; b)  tg  tg ; c)  tg  tg .
ab 2 2 bc 2 2 ca 2 2
255. Să se demonstreze că într-un triunghi dreptunghic au loc relaţiile:
B c 2(b 2  c 2 ) 1 1
a) tg  tg  ; b)  =1.
2 2 (a  b)(b  c)(c  a) B C B C
tg  tg ctg  ctg
2 2 2 2
2 2
b c
256. Să se demonstreze că dacă   4S , atunci triunghiul ABC este dreptunghic.
tgB tgC
C
257. Să se demonstreze că dacă c 2 ctg  4S , atunci triunghiul ABC este isoscel.
2
258. Să se demonstreze că într-un triunghi oarecare are loc
Bc CA A B
relaţia (b  c)tg  (c  a )tg  (a  b)tg  0.
2 2 2
259. Să se să se arate că în orice triunghi oarecare are loc relaţia:
a 2  b 2  2S (ctgB  ctgA) .
260. Să se arate că
a) sin A  2sin B  cos C , atunci triunghiul este isoscel.
b) p  b  cos A  c  cos B  a  cos C , atunci triunghiul este echilateral sau isoscel.
261. Să se arate că în orice triunghi ABC are loc inegalitatea
A B C 1
sin  sin  sin  .
2 2 2 8
262. Să se arate că în orice triunghi ABC are loc egalitatea
b2  c 2
a) b  cos C  c  cos B  ; b) b  cos C  c  cos B  a
a
b2
263. Să se arate că dacă sin B  tgB  , atunci triunghiul ABC este dreptunghic.
ac
264. Arătaţi că în orice triunghi ABC , au loc egalităţile;
B C b c A A B B C C A
a) sin   cos ; b) tg tg + tg tg + tg tg  1 .
2 a 2 2 2 2 2 2 2
265. Să se arate că în triunghiul dreptunghic ABC ( m(A)  90 ) are loc egalitatea
tgB  ctgC sin 2 B
 .
tgC  ctgB sin 2 C
266. Dacă un triunghi ABC are lungimile laturilor a, b, c în progresie aritmetică şi măsurile
unghiurilor A, B¸ C de asemenea în progresie aritmetică, atunci triunghiul este echilateral.
267. Dacă în triunghiul ABC, mediana din A, bisectoarea din B şi
înălţimea din C sunt concurente, să se arate că există relaţia: A
2 2 2 2 2 2
a (b  c  a )  c ( a  c  b ) P
NC a N
(Se va folosi teorema lui Ceva şi din MB=MC,  , iar
NA c
AP  b cos A ).

B M C

27
268. Rezolvarea triunghiului dreptunghic

 Prin rezolvarea triunghiului dreptunghic înţelegem rezolvarea metrică a triunghiului în diferite

cazuri. Aceasta înseamnă că fiind date numai anumite elemente ale unui triunghi dreptunghic, pe
baza relaţiilor dintre laturi şi unghiuri, trebuie să le determinăm pe celelalte.
Cazul I. Cunoscând lungimea ipotenuzei şi măsura unui unghi ascuţit ale unui triunghi
dreptunghic, să se afle lungimile catetelor.
Ipoteza
ABC este un triunghi dreptunghic.
m(A)  900; BC  a; m(B)  0.
Concluzia
AB  ... ?, AC  ... ? m(C)=…?
O idee de rezolvare
În concluzie se cer lungimile laturilor AB şi AC, care în triunghiul ABC sunt catete.
Cunoaştem din ipoteză lungimea laturii BC, care este ipotenuză şi măsura unghiului ABC de
.
Vom folosi raportul care dă valoarea sin() pentru a calcula lungimea catetei AB; din
teorema lui Pitagora vom găsi lungimea catetei AC.
AB
Redactarea soluţiei. Din  sin(), deci AB  asin() şi din teorema lui Pitagora: AC 
a
a 2  AB 2  a 2  a 2 sin 2 ( )  a 1  sin 2 ( )

Cazul II. Cunoscând lungimea unei catete şi pe cea a ipotenuzei unui triunghi dreptunghic, să se
afle măsurile unghiurilor ascuţite ale triunghiului.
Ipoteza
ABC este un triunghi dreptunghic.
m(A)  900; BC  a; AC  b
Concluzia
m(B)  ... ? ; m(C)  ... ? c =…?
O idee de rezolvare
În concluzie se cere răspuns la întrebările:
1.Care este măsura unghiului B?
2.Care este măsura unghiului C?
b
3. Măsura unghiului B se poate calcula din sin(B) 
a
Redactarea soluţiei

28
269. Cazul II. Cunoscând lungimea unei catete şi măsura unghiului alăturat ei dintr-un triunghi
dreptunghic, să se determine lungimea celeilalte catete.
Ipoteza
ABC este un triunghi dreptunghic.
m(A)  900; AC  b; m(C)  
Concluzia
c  ... ?, a = …?, m(B) = …?

O idee de rezolvare
Rezolvarea triunghiului dreptunghic revine la a determina (găsi) lungimea catetei AB şi
măsura unghiului B.
Din definiţia tangentei unui unghi ascuţit vom determina lungimea catetei AB. Măsura
unghiului B se determină: Unghiurile ascuţite a unui triunghi dreptunghic sunt
complementare.
Redactarea soluţiei
c
Din definiţia tangentei unghiului ascuţit , tg()   c  btg().
b

29
270. Calculul ariei unui triunghi folosind sin
 În triunghiul ABC oarecare se cunosc:
AB b, BC  a şi m(B)  0.
 Înălţimea iA. din vârful A este AA'
 Calculaţi lungimea înălţimii iA în ABA' în funcţie de a, b, şi B.
 Înlocuiţi înălţimea iA calculat la a) în formula pentru aria
triunghiului.
 Refaceţi raţionamentul pentru cazul BC, AC şi măsura
unghiului cuprins.
24
Aplicaţie. Calculaţi aria triunghiului ABC: a  17; sin(B)  ;
25
12
sin(C)  .
13
a c sinC
Soluţie. Aria triunghiului este AABC  , unde iA  bsin(C).
2
Să observăm că în triunghiul BCC', iC  asin(B), iar în triunghiul
ACC', iCbsin(A). Egalăm cele două relaţii şi obţinem: asin(B) 
a sin B
bsin(A), de unde b  şi apoi înlocuind în formula pentru
sin A
a 2  sin B sin C
arie, deducem: AABC  . Avem m(A)  1800  (m(B) m(C)).
2  sin A
Din tabelele trigonometrice găsim: m(B)  740 , m(C)  670 şi găsim m(A)1800(740
670)390.
Din tabele găsim cu aproximaţie sin(A)  sin(390)  0,629.
Acum vom putea înlocui şi obţinem: AABC  203,58.

30
271. Rezolvarea triunghiului oarecare

 Se cunosc lungimile a două laturi şi măsura unghiului cuprins. C

Cazul 1. Unghiul cuprins este ascuţit.
Ipoteza: ABC b
AB = c, AC = b, b  c, A= x
Concluzia x
BC= …?, B = …? C= …? A D B
Rezolvare
Din condiţia b  c rezultă că m(B)  m(C). Piciorul D al perpendicularei din C pe AB se află
între A şi B. În ACD avem CD= bsin(x), AD = bcos(x) şi BD=cbcos(x)

th.Pitagora

BDC  BC= BD 2  DC 2  b 2 sin 2 x  (c  b cos)2  b 2  c 2  2bc cos x

Dată lungimea celei de a treia laturi se poate calcula măsura unghiului B sau C:
 din teorema sinusurilor;
 din teorema cosinusurilor(th. Pitagora generalizată);
 în DBC , după ce am calculat lungimea [AD].
C
Cazul 2. Unghiul cuprins este obtuz.
Ipoteza: ABC
b
AB = c, AC = b, b  c, A= x
x
Concluzia
BC= …?, B = …? C= …? D A c B
Observaţie
 Dacă examinăm cele două formule obţinute în cele două cazuri pentru lungimea lui BC, dacă
definim, pentru 900 < x < 1800 , cos(x) ca fiind cos(1800 x), atunci formula de la cazul 1 este
valabilă şi în cazul 2.
 Dacă definim şi cos(900) = 0, atunci formula de la cazul 1 va fi valabilă şi pentru m(A) = 900,
devenind teorema lui Pitagora.
Rezolvare

31
272. Rezolvarea triunghiului oarecare

 Se cunosc lungimea unei laturi şi măsurile a două unghiuri C

alăturate.
w
Ipoteza: ABC a
BC = a, B= x; C= w
Concluzia x
AC =…?, AB …? A =…?
B A D
Rezolvare
În acest caz triunghiul ABC există dacă şi numai dacă m(B) + m(C) < . Unicitatea soluţiei
rezultă din teorema de construcţie a triunghiului U.L.U. Lungimile AC şi AB se calculează din
relaţia teoremei sin, ştiind că m(A)=(m(B)+m(C)).
A

 Se cunosc lungimile celor trei laturi a triunghiului. c b

Ipoteza: ABC
BC = a, AB= c; CA= b
Concluzia B a C
A =…?,B …? C =…?,
Rezolvare
În acest caz triunghiul ABC există dacă şi numai dacă (1):
a < b + c, b < c + a, c < a + b. În adevăr, pentru numerele strict pozitive a, b, c
b2  c2  a2 (b  c  a )(b  c  a )  0
avem  1  1  şi de aici relaţiile (1).
2bc (b  c  a)(b  c  a)  0
b2  c2  a2
Măsura unghiului A se calculează din teorema cos: cos A  . Măsura unghiului B se
2bc
calculează aplicând
a2  c2  b2
 Teorema cosinusului: cos B  ;
2ac
a b
 Teorema sinusului:  .
sin A sin B
În final se calculează m(C) =   (m(A) +m(B)).

32
273. VECTORI
 O mărime este vectorială dacă este determinată de trei elemente: mărime, direcţie şi sens.
 Se numeşte segment orientat o pereche ordonată de puncte  A, B  care este notată prin AB .
 
 Două segmente orientate AB şi CD sunt echipolente dacă au acelaşi sens, lungime şi sens.
 Mulţimea segmentelor orientate echipolente cu un segment orientat dat se numeşte vector.
 Se numeşte versor sau vector unitate vectorul de lungime egală cu 1.
 Doi vectori se numesc vectori ortogonali dacă au direcţiile perpendiculare.
 
 Doi vectori u şi v sunt coliniari dacă au aceeaşi direcţie.
   
 u şi v sunt coliniari dacă şi numai dacă există un număr real   R astfel încât u    v
 
  OA  k  OB  
 Un segment orientat AB împărţit în raportul k dacă OM  , unde MA  k  MB .
1 k
 ADUNAREA. Suma a doi sau mai mulţi vectori este tot un vector
Regula paralelogramului Regula triunghiului
  
a  A C a  A b C
regula a regula a
 

  
b O b B b O
  
 Relaţia lui Chasles. A, B, C sunt trei puncte din plan AB  BC  AC .
  
ÎNMULŢIREA CU SCALARI. Fie   0 , a  V, a  0 . Produsul dintre numărul real  şi
  
vectorul liber a este vectorul   a care îndeplineşte: a) aceeaşi direcţie cu vectorul a ; b) acelaşi
   
sens cu a dacă   0 şi sens contrar lui a dacă   0 ; c) modulul este egal cu |   a ||  |  | a | .
II. VECTORI IN PLAN (COORDONATE)
 Distanţa dintre două puncte: d ( A; B)  ( x A  xB )2  ( y A  yB ) 2 , unde A( x A ; y A ) B( xB ; yB )
  
 Vector determinat de două puncte: AB  ( x A  xB )  i  ( y A  y B )  j  Într-o bază (i, j ) pentru V,

orice vector u  V se scrie în mod unic în funcţie de vectorii bazei sub forma u  ( x, y )
1) Numerele x,y se numesc coordonatele vectorului;
   
2) u  V cu coordonatele x şi y în baza (i, j ) este u  x  i  y  j, x, y   .
 Dacă A, B sunt două puncte şi k  1 este un număr real, atunci există şi este unic un punct C pe
CA
dreapta AB astfel încât k.
CB
 Suma a doi în coordonate
          
u  x  i  y  j , u  ( x; y ) şi v  x ' i  y ' j, v  ( x '; y ')  u  v  ( x  x ')  i  ( y  y ')  j
     
 Produsul cu scalari în coordonate: u  x  i  y  j, u  ( x; y) şi   R    u  (  x)  i  (  y )  j
 
 Produsul scalar. Produsul scalar a doi vectori u şi v este un număr, notat prin:
     
u  v | u |  | v |  cos( ),   (u , v)
Produsul scalar în coordonate:
         
u  x1  i  y1  j , u  ( x1; y1 ) şi v  x2  i  y2  j, v  ( x2 ; y2 )  u  v  x  x ' y  y '
      x1  x2  y1  y2
u  v | u |  | v |  cos( ),   (u , v) cos( ) 
x1  y12  x22  y22
2

33
274. Fie ABC un triunghi., iar A B , C  mijloacele laturilor
A
BC , AC  şi respectiv AB. Arătaţi că:
a). AA 
1
2
 
AB  AC ; b). AA  BB  CC   0
C

B

c). GA  GB   GC   0 , unde G este centrul de greutate al
triunghiului. B A C
275. Se consideră hexagonul regulat ABCDEF , în care AB  a şi 
BC  b .
Calculaţi în funcţie de vectorii a şi b vectorii: CD, DE , EF , FA, AC , AD, AE , CE , DF .
Fie A  B două puncte din plan şi M[AB] astfel încât AM  k  MB , iar O un punct arbitrar al
planului.
1 k
Teoremă. OM   OA   OB
1 k 1 k
1
276. Arătaţi că dacă M este mijlocul segmentului [AB], atunci are loc OM  OA  OB .
2
 
Teorema lui Thales
AM AN
Dreapta AB este paralelă cu dreapta BC dacă şi numai dacă: 
MB NC
Teoremă reciprocă
AM AN
Dacă lungimile a patru segmente AM , AN , MB, NC îndeplinesc condiţia  atunci
MB NC
rezultă MN || BC . (Folosiţi figura)
A M N
A

A
M N B C

B C M N B C
Cazul I Cazul II
Cazul III A
Teoremă. Medianele în triunghiul ABC sunt concurente în punctul
G, numit centrul de greutate al triunghiului, având vectorul de
1

poziţie rG  rA  rB  rc
3
 rA
B

1). Segmente  AA, BB, CC  sunt concurente în acelaşi punct G

rG
dacă şi numai dacă B
rB A’ C
rA  k rA r  k rB  rC  k rC  rC
 B  O
1 k 1 k 1 k
2 1
2). Punctul G este situat pe fiecare mediană la de vârf şi de bază.
3 3

34
Teorema lui Stewart 1. Dat un triunghi ABC şi un punct D pe bază, între B şi C, are loc:
AB2  DC  AC2  BD  AD2  BC  BC  DC  BD
277. Teorema lui Pascal. Dacă laturile opuse ale unui hexagon înscris nu sunt paralele, atunci
punctele de intersecţie ale prelungirilor lor sunt puncte coliniare.
278. Teorema lui Helly. Dacă n suprafeţe convexe au proprietatea că oricare trei au un punct
comun, atunci toate suprafeţele au un punct comun. A3
279. Fiind date n puncte A1, A2 , …, An există un punct G
   
astfel încât: GA1  GA2  ...  GAn  0 (1) şi un punct M M
  
oarecare, MA1  MA2  ...  MAn  n  MG (2)
Soluţie. Relaţia (2) arată că punctul G ce verifică (1) este
unic. Vom demonstra teorema pentru n = 2 şi n = 3. G
a). Pentru n=2, G este la mijlocul segmentului [A1A2] căci A
  1 G3 A2
GA1 şi GA2 sunt opuşi, suma lor este vectorul nul.
        
Dacă are loc MG, atunci avem: MA1  MG  GA1 ; MA2  MG  GA2 şi întrucât GA1  GA2  0 ,
  
rezultă MA1  MA2  2  MG .
b). Pentru n = 3, fie G3 mijlocul segmentului [A1A2] şi să căutăm punctul G astfel cât
      
GA1  GA  GA3  0 . Conform cazului precedent, avem oricare ar fi G, GA1  GA2  2  GG3 , deci
    
trebuie să-l determinăm pe G prin condiţia 2  GG3  GA3  0 . Vectorii 2  GG3 şi GA3 trebuie să
fie opuşi. Trebuie ca:
1) vectorii să aibă aceeaşi direcţie, deci G trebuie să se afle pe dreapta A3G3;
 
2) vectorul GA3 să aibă mărimea de două ori cât vectorul GG3 şi sensul opus. Împărţind
2
segmental [A3G3] în trei părţi egale, G va fi punctual situat pe acest segment la din el socotite
3
de la vârful A3. Pentru punctul M oarecare, avem:
        
MA1  MG  GA1 , MA2  MG  GA2 , MA3  MG  GA3 .
Sumând membru cu membru, se obţine cerinţa.
 
280. Condiţia de coliniaritate a trei puncte. Fie un punct G pe dreapta A1A2 şi a  GA1  b  GA2
   
= 0. Dacă M este un punct oarecare avem: a  MA1  b  MA2  (a  b ) MG  0 (*)
   
Reciproc, dacă se dă o relaţie de tipul a  MA1  b  MA2  c  MA3  0 (**)
în care a  b  c  0 (fără a fi fiecare termen nul), punctele A1, A2, A3 sunt coliniare. În adevăr,
dacă de exemplu m30, deducem m1+ m2+ 0, determinăm pe G ca mai sus şi identificăm (*) cu
(**).
281. Relaţia lui Leibniz A
Pentru orice punct P din planul triunghiului ABC avem
    B’
PA  PB  PC  3  PG , unde G este centrul de greutate al triunghiului
ABC. C’
282. Teorema lui Pappus
Fie un triunghi ABC. Se consideră punctele A’ BC ,B’ CA şi
C’  AB , distincte de vârfurile triunghiului, astfel încât să avem
B A’ C
A ' B B 'C C ' A
  .
A 'C B ' A C ' B
În aceste condiţii, triunghiurile ABC şi A’B’C’ au acelaşi centru de greutate.

35
283. Se consideră paralelogramul ABCD şi M  [CD ] . Calculaţi sumele:
        
a) AB  AD ; b) MA  DM ; c) DA  BM ; d) CM  AD  AB
A
284. Fie ABC un triunghi, iar A B , C  mijloacele laturilor
BC , AC  şi respectiv AB, iar O un punct oarecare din plan. C B
Arătaţi că:  
a). OA 
1
2

OB  OC 
B A C
b). OA  OB  OC   OA OB OC (foloseşte figura) 
285. (2 punct). a) Fie M mijlocul laturii BC  a triunghiului
O A
ABC . Să se determine punctele E, F , astfel încât
AE  BM şi AF  CM .
b). Construiţi punctele E, F aşa încât GE  u, GF  v .
286. (2 punct).Fie  ABC şi M  AB, N  AC, MN || BC. B M C
Dacă AM  a, MB  b , atunci calculaţi: A

a). AM în funcţie de AB a

b). BC în funcţie de MN M N
b
c). CN în funcţie de AC
B C
286. Fie ABC un triunghi., iar A B , C  mijloacele laturilor
BC , AC  şi respectiv AB, iar O un punct oarecare din plan. Arătaţi că:
a). OA 
1
2
 
OB  OC ; b). OA  OB  OC  OA OB OC
287. Fie ABCD un patrulater convex şi O intersecţia diagonalelor sale AC şi BD. O dreaptă
 
MA ND
mobilă care trece prin O taie dreptele AB, DC în punctele M şi N. Să se arate că    este
MB NC
constant.
288. Fie un triunghi ABC şi G centrul său de greutate. O dreaptă d care trece prin G, intersectează
AP BQ
[AC] în P şi [BC] în Q. Să se arate că   1.
PC QC
289. Fie un triunghi ABC şi punctele M[BC], N[CA], P[AB] astfel A
MB NC PA DP AD
încât  2,  3,  4 . Fie AM  NP  {D},  k,  . N
NC NA  PB  DN DM
 P D
a) Scrieţi vectorul AD în funcţie de vectorii AB şi AC ;
b) Determinaţi rapoartele k şi  .
B M C
 PODUSUL SCALAR ÎN REPERUL xOy
 i  (1,0) şi j  (0,1) se numesc versorii axelor de coordonate
 (i, j ) este o bază a reperului cartezian xOy
2 2
 i  i  i | i |  | j |  cos 0 0  1 ; j  j  j | j |  | j |  cos 0 0  1

36
 Produsul scalar pentru doi vectori u  ( x1, y1 ) v  ( x2 , y2 ) şi daţi prin coordonatele lor este
u  v  x1 x 2  y1 y 2
 Interpretarea mecanică a produsului scalar. Fie doi vectori AB, AC . Considerăm că A este un
punct material asupra căruia acţionează o forţă F şi care efectuează o C
deplasare definită de vectorul AB . Fie C  proiecţia lui C pe AB .
 Produsul scalar AB  AC  AB  AC este chiar lucrul mecanic L al forţei
A C B
F pentru deplasarea AB .
1) În orice triunghi au loc relaţiile A
a 2  b 2  c 2  2bc cos A
b 2  c 2  a 2  2ca cos B (1) c
2 2 2 b
c  a  b  2ab cos C
1
2) Demonstraţi: AB  AC  b 2  c 2  a 2 
2 B
a C
3) Demonstraţi:
b2  c2  a2 c2  a 2  b2 a2  b2  c2
cos A  ; cos B  ; cos C 
2bc 2ca 2ab
Demonstraţie
2
1). Pentru a demonstra relaţia a 2  b 2  c 2  2bc cos A ştim că a 2  BC 2  BC ,
deci vom calcula pătratul scalar al vectorului BC . Avem BC  BA  AC  AC  AB
2 2 2
de unde BC  ( AC  AB) 2  AC  AB  2 AC  AB
2 2 2
Deoarece a 2  BC 2  BC , b 2  AC 2  AC , c 2  BA 2  BA şi AC  AB  AC  AB . Rezultă
prima relaţie a 2  b 2  c 2  2bc cos A .
Analog se demonstrează si relaţiile: b 2  c 2  a 2  2ca cos B şi
2 2 2
c  a  b  2ab cos C .
1
2). Folosind relaţia AB  AC  b 2  c 2  a 2  se poate demonstra teorema lui Pitagora şi
2
reciproca ei.
a). Dacă în triunghiul ABC avem m(A)  90 0 , atunci a 2  b 2  c 2 ;
b). Dacă în triunghiul ABC avem a 2  b 2  c 2 , atunci m(A)  90 0 .
3). Demonstraţi relaţiile de mai jos prin calcul
b2  c2  a2 c2  a2  b2 a2  b2  c2
cos A  , cos B  , cos C  .
2bc 2ca 2ab
290. În orice triunghi înălţimile corespunzătoare bazelor sunt A
concurente. Indicaţie. Se va folosi proprietatea:
Dacă A, B, C, D sunt patru puncte distincte din plan, atunci are loc
   C B’
AB  CD  AB  CD  0
       
Se scrie relaţia lui Euler: MA  NC  MB  CA  MC  AB  0 , pentru H
punctele A, B, C puncte date şi M oricare din plan B A’ C

37
291. Reprezentaţi punctele M (2,3) , N (1,5) , E (2, 3) , F (3, 5) . Scrieţi punctele simetrice
corespunzătoare faţă de axa Ox, axa Oy, originea O.
3 5
292. Arătaţi că punctele A(a, 2a ) , B(a,3a ) şi C (a  , a ) , unde a  0 sunt vârfurile unui
2 2
triunghi echilateral.
293. Găsiţi coordonatele cercului circumscris triunghiului ABC, unde A(0;1), B(1;1), C(2;0).
294. Fie două puncte distincte A şi B. Să se arate că
a) Dacă A(1;3), B(2;3) dreapta AB este paralelă cu axa Oy;
b) Dacă A(1;4), B(1;5) dreapta AB este paralelă cu axa Ox.
295. Oricare ar fi t   , arătaţi că
a) punctele F (t ), F (  t ) sunt simetrice faţă de punctul O;
b) punctele F (t ), F (  t ) sunt simetrice faţă de dreapta OB;
c) punctele F (t ), F (t ) sunt simetrice faţă de dreapta OA.
296. Calculaţi
a) F (231 ) ; b) F (111 ) ; c) F (2010 ) .
297. Demonstraţi egalităţile următoare
1. tg  ctg  1 , pentru toate valorile lui  pentru care tgangenta şi cotangenta au sens.
1
2. tg 2  1  2
 sec2  , unde cos  0
cos 
1
3. ctg 2  1   cosec 2 
sin 2 
298. (1 puncte). Să se calculeze
   
a) sin( ) ; b) cos( ) ; c) sin( ) ; d) cos( )
4 4 3 3
299. Reprezentaţi grafic funcţiile trigonometrice
 
a) y  2 sin x  2 , unde 0  x  3 ; b) y  3cos x   , unde  2  x  2 ;
 6
7. Înălţimea apei într-un port este de 21 m la flux şi 11 m la reflux. Mareea are un ciclu de 12 ore.
a). Scrieţi ecuaţia corespunzătoare înălţimii apei în raport cu timpul t;
b). Reprezentaţi geometric funcţia cu perioada de 48 ore, când refluxul se produce la 14ore;
c). Indicaţi orele când apa atinge înălţimea maximă;
d). Faceţi o estimare a înălţimii apei la 17 ore şi 21 ore;
e). Faceţi o estimare a timpului când apa are 14 m, 20 m şi mai mult de 18 m.
300. Arătaţi că pentru orice x, y   , are loc
a) sin( x  y )  sin( x  y )  sin 2 x  sin 2 y ;
b) cos( x  y )  cos( x  y )  cos 2 x  sin 2 y ;
c) sin( x  y )  cos( x  y )  (sin x  cos x)(sin y  cos y ) ;
d) cos( x  y )  cos y  sin( x  y )  sin y  cos x .
301. Să se exprime în funcţie de sin x sau cos x
 15   15   23 
a) sin   x; b) cos   x ; c) sin    x ;
 2   2   2 
 23   15   23 
d) cos    x; b) cos   x ; c) sin    x ;
 2   2   2 

38
302

CADRANUL II CADRANUL I

y
P(x,y)
00    900 r
y y
sin   
r
x O x x
cos  
r
y 
tg  
x 
x 
ctg  
y 






CADRANUL III CADRANUL IV
CADRANUL II CADRANUL I

y
P(x,y)

r 900    1800
y
 y
sin  
r
x O x x
cos 
r
 y
 tg 
 x
 x
 ctg 

y



 CADRANUL III CADRANUL IV



1. Determinaţi perioada, amplitudinea şi valorile maxime:

 
a) y  2 sin x  3 ; b) y  0,5sin(2x) 1; c) y  5sin 2 x    1 .
 6
2. Determinaţi perioada, amplitudinea şi valorile maxime:
 
a) y  cosx  3 ; b) y  cos3( x  900 ) ; c) y  3cos 4   x    5 .
 4
39
303

CADRANUL II CADRANUL I

1800    2700
y
sin  
r
x
cos 
r
y
tg 
x
x
CADRANUL III ctg  
y 

x 
x 
CADRANUL IV 
O 
y
P(x,y) r 




CADRANUL II CADRANUL I 

900    1800
y
sin  
r
x
cos 
r
y
tg 
x
x
ctg 
 y


 CADRANUL III CADRANUL IV y

 
x
 O
 x
 y r
 P(x,y)


304. Descrieţi cum obţineţi reprezentarea grafică a funcţiilor trigonometrice de mai jos plecând
de la funcţia y = sin(x):
1
a) y  3sin x  3 ; b) y  6  sin(x  2 ) ; c) y  2 sin( x   )  2 .
2
305. Determinaţi ciclul în reprezentarea grafică funcţiilor.
     
a) y  sin2 x   ; b) y  2cos2  x   1; c) y 3sin2  x    2 .
 4  4  4
40
306. Scrieţi legea de corespondenţă a funcţiei trigonometrice care are amplitudinea (A), perioada
(T) date în tabelul:

funcţia amplitudinea Perioada Transformarea Transformarea

verticală orizontală
sin 8 2 6 fără
cos 7  2 fără
sin 1 4 3  la dreapta
cos 10  fără 
la stânga
2 2

307. Să se reducă la primul cerc:

 15   15 
a) sin  ; b) cos   ; c) sin(7500 ) ; d) cos(7500 ) .
 2   2 
308. Să se reducă la primul cerc:
 16   16 
a) tg  ; b) ctg   ; c) tg(7500 ) ; d) ctg(7500 ) .
 3   2 
7
309. Dacă x  ( ;2 ) şi cos( x)  , să se calculeze sin( x) .
25
7
310. Dacă x  ( ;2 ) şi sin( x )  , să se calculeze cos( x) .
25
311. Calculaţi:
     5   5 
a) sin   ; b) cos   ; c) sin  ; d) cos   .
 12   12   12   12 
312. Calculaţi:
a) sin100cos200+sin200cos100; b) sin100cos200sin200cos100.
313. Calculaţi:
  1 13
a) cos(xy), dacă x, y   0;  şi cos x  , cos y  ;
 2 7 14
  1 13
b) sin(x+y), dacă x, y   0;  şi sin x  , sin y  .
 2 7 14
314. Demonstraţi că
   
a) cos   x    sin x, x   ; b) sin   x   cos x, x  
2  2 
   k 
315. Fie x    cu sin x  a . Calculaţi cos   x  pentru k  1, 4 .
2  2 
316. Calculaţi:
a) sin(180 ) ; b) cos(180 ) ; c) sin(360 ) ; d) cos(360 ) ;e)
317. (1 punct). Să se arate că:
   
a) tg   x   ctg(x ) ; b) ctg   x   tg(x )
2  2 
318. Să se arate că:
  2   2
a) sin   x   ( sin x + cos x ) ; b) sin   x   (cosx  sin x)
4  2 4  2
41
 x 1  
319. Să se afle sin(x) şi cos(x) ştiind că tg    , x   ;   .
2 3 2 
320. Să se transforme în produs suma E  sin x  sin 2 x  sin 3x .
321. Să se transforme în produs suma:
sin x  sin( x  y )  sin( x  2 y )  sin( x  3 y )  sin( x  4 y ) .
322. Să se transforme în produs suma:
cos x  cos( x  y )  cos( x  2 y )  cos( x  3 y )  cos( x  4 y ) .
sin x  sin 3 x  sin 5 x
323. Să se arate că:  tg3 x .
cos x  cos 3x  cos 5 x
 
324. Să se studieze semnul diferenţei: sin  sin .
9 11

9. (Justificaţi  1  cos 2 x tgx 1

relaţiile din 2
 1+tg x  1+ctg 2 x
tabelul:sinx
 1  sin 2 x cosx 1 ctgx
 1+tg 2 x  1+ctg 2 x

325. Teorema tangentelor

Să se demonstreze că în orice triunghi ABC, au loc relaţiile
a b A B C bc B C A ca CA B
a)  tg  tg ; b)  tg  tg ; c)  tg  tg .
ab 2 2 bc 2 2 ca 2 2
326. Să se demonstreze că într-un triunghi dreptunghic au loc relaţiile:
B c 2(b 2  c 2 ) 1 1
a) tg  tg  ; b)  =1.
2 2 (a  b)(b  c)(c  a) B C B C
tg  tg ctg  ctg
2 2 2 2
2 2
b c
327. Să se demonstreze că dacă   4S , atunci triunghiul ABC este dreptunghic.
tgB tgC
C
328. Să se demonstreze că dacă c 2 ctg  4S , atunci triunghiul ABC este isoscel.
2
329. Să se demonstreze că într-un triunghi oarecare are loc
Bc CA A B
relaţia (b  c)tg  (c  a )tg  (a  b)tg  0.
2 2 2
330. Să se să se arate că în orice triunghi oarecare are loc relaţia:
a 2  b 2  2S (ctgB  ctgA) .
331. Să se arate că
a) sin A  2sin B  cos C , atunci triunghiul este isoscel.
b) p  b  cos A  c  cos B  a  cos C , atunci triunghiul este echilateral sau isoscel.
A B C 1
332. Să se arate că în orice triunghi ABC are loc inegalitatea: sin  sin  sin  .
2 2 2 8
333. Să se arate că în orice triunghi ABC are loc egalitatea
b2  c 2
a) b  cos C  c  cos B  ; b) b  cos C  c  cos B  a
a

42
 b2
334. Să se arate că dacă sin B  tgB  , atunci triunghiul ABC este dreptunghic.
ac
335. Arătaţi că în orice triunghi ABC , au loc egalităţile;
B C b c A A B B C C A
a) sin   cos ; b) tg tg + tg tg + tg tg  1 .
2 a 2 2 2 2 2 2 2
tgB  ctgC sin 2 B
336. In triunghiul dreptunghic ABC ( m(A)  90 ) are loc egalitatea  .
tgC  ctgB sin 2 C
337. Dacă un triunghi ABC are lungimile laturilor a, b, c în progresie aritmetică şi măsurile
unghiurilor A, B¸ C de asemenea în progresie aritmetică, atunci A
triunghiul este echilateral.
338. Dacă în triunghiul ABC, mediana din A, bisectoarea din B şi P
N
înălţimea din C sunt concurente, să se arate că există relaţia:
a (b 2  c 2  a 2 )  c ( a 2  c 2  b 2 )
NC a
(Se va folosi teorema lui Ceva şi din MB=MC,  , iar
NA c B M C
AP  b cos A ).
339. Să se rezolve triunghiul dreptunghic în care se cunosc:

a) b  4 şi c = 3; b) a=10 şi b= 6; c) b  6 şi B 
6
340. O barcă traversează un râu, perpendicular pe sensul de curgere al apei. Viteza bărcii este de
0,56m/s, iar viteza curentului este de 1,23 m/s. Să se calculeze:
a) unghiul de deviaţie al bărcii faţă de direcţia iniţială;
b) lungimea drumului pe care trebuie să-l parcurgă pentru a
ajunge pe malul opus, dacă lăţimea râului este de 58,6m.
(Indicaţie: tg  2,19643    65,50 ; cos 65,50  0, 42 )
341. Piramida lui Keops are baza un pătrat cu latura a = 233 m. Înălţimea piramidei este h=145m.
Calculaţi măsura unghiului diedru de la bază şi a unghiului format de muchia laterală cu baza.
3 2 6 2
342. Să se rezolve triunghiul ABC, în care se cunosc a  ,b  ,c  .
2 2 4
343. Să se rezolve triunghiul oarecare ABC:
a) a  10, B  450 , C  1100 ; b) a  20, a  690 , B  820 .
344. Să se rezolve triunghiul dreptunghic ABC, în care se dă perimetrul 2p şi raza cercului înscris
r. Caz particular p= 18,42, r = 2,76.
345. Calculaţi aria triunghiului ABC, dacă:
a) a  6, b  7, c  8 ; b) a  10, B  300 , C  450 .
A B C
346. Să se arate că în orice triunghi ABC are loc relaţia: p 2 tg tg tg  S .
2 2 2
347. (1) ECUAŢII TRIGONOMETRICE DE GRADUL DOI
 Se numesc ecuaţii trigonometrice fundamentale, ecuaţiile:
 sin( x)  a, x   ;
 cos( x)  b, x  
  
 tg( x )  c, x   \ (2k  1) | k    ;
 2 
 ctg( x)  d , x   \ k | k   .
43
 Ecuaţia sin(x) = a
Mulţimea soluţiilor ecuaţiei sin(x) = a există numai dacă |a| 1 şi este egală cu
{(1)n arcsin a  n | n  } . Altfel spus:
sin( x)  a  x  (1) n arcsin a  n , n  
Din definiţia funcţiei trigonometrice sin, rezultă condiţia de existenţă a soluţiei, şi anume:
Dacă |a| > 1, ecuaţia nu are soluţii;
  
Dacă |a|  1, ecuaţia are soluţie unică în intervalul   ,  şi anume arcsina. Dar sin(
 2 2
arcsina) = sin(arcsina) = a, rezultă că arcsina este soluţie a ecuaţiei. Datorită proprietăţii de
periodicitate a funcţiei sin, rezultă că numerele arcsina + 2k şi  arcsina + 2p sunt soluţii,
oricare ar fi k, p  . Deci, mulţimea soluţiilor ecuaţiei este:
{arcsin a  2k | k  }  {  arcsin a  2 p | p  }

 Ecuaţia cos(x) = b
Mulţimea soluţiilor ecuaţiei cos(x) = b există numai dacă |a| 1 şi este egală cu
{ar cos b  2n | n  } . Altfel spus:
cos( x )  b  x   arccos a  2n , n  
Din definiţia funcţiei trigonometrice cos, rezultă condiţia de existenţă a soluţiei, şi anume:
Dacă |a| > 1, ecuaţia nu are soluţii;
Dacă |a|  1, ecuaţia are soluţie unică în intervalul [0,  ] şi anume arccosb. Dar
cos(arccosb) = cos(arccosb) = b, rezultă că arccosb este soluţie a ecuaţiei. Datorită
proprietăţii de periodicitate a funcţiei cos, rezultă că numerele arccosb + 2k şi  arccosb + 2p
sunt soluţii, oricare ar fi k, p  .
Deci, mulţimea soluţiilor ecuaţiei este:
{arccos b  2k | k  }  { arccos b  2 p | p  } .

348. (2) ECUAŢII TRIGONOMETRICE DE GRADUL DOI

 Ecuaţia tg(x) = c
Mulţimea soluţiilor ecuaţiei tg(x) = c există pentru orice valoare a lui a  şi este egală cu
{arctgc  n | n  } . Altfel spus:
tg( x )  c  x  arctgc  n , n  
Din definiţia funcţiei trigonometrice tg, rezultă condiţia de existenţă a soluţiei pentru orice
valoare reală a lui c.
  
Ecuaţia are soluţie unică în intervalul   ,  şi anume arctgc. Datorită proprietăţii de
 2 2
periodicitate a funcţiei tg, rezultă că numerele arctgc + k este soluţie oricare ar fi k  .
Deci, mulţimea soluţiilor ecuaţiei este: {arctgc  k | k  }

 Ecuaţia ctg(x) = d
Mulţimea soluţiilor ecuaţiei ctg(x) = d există pentru orice valoare a lui a   şi este egală cu
{arcctgd  n | n  } . Altfel spus:
ctg( x)  d  x  arcctgd  n , n  
Din definiţia funcţiei trigonometrice ctg, rezultă condiţia de existenţă a soluţiei pentru orice
valoare reală a lui d.
44
Ecuaţia are soluţie unică în intervalul (0,  ) şi anume arcctgd. Datorită proprietăţii de
periodicitate a funcţiei ctg, rezultă că numerele arctgd + k este soluţie oricare ar fi k  .
Deci, mulţimea soluţiilor ecuaţiei este: {arcctgd  k | k  }
 Ecuaţii de forma
a). sin u(x) = sin v(x); b). cos u(x) = cosv(x);
c). tg u(x) = tg v(x); d). ctg u(x) = ctgv(x).
Rezovare. Se transformă diferenţele folosind formulele trigonometrice
x y x y
sin( x)  sin( y )  2 sin  cos ;
2 2
x y x y
cos( x)  cos( y )  2 sin  sin ;
2 2
sin( x  y )
tg(x)tg(y) = .
cos x  cos y
1. Să se rezolve ecuaţia: sin(3x)  sin(5x) . Se transformă diferenţele în produse
3x  5x 3x  5x
sin(3x)  sin(5x)  sin(3x)  sin(5x)  0  2sin  cos  0 . De aici avem:
2 2
Cazul 1.
3x  5x  2x 
sin  0  sin    0  sin(x)  0  sin x  0 ,  x  (1) n arcsin 0  n  x  n .
2  2
3x  5x  8x  
Cazul 2. sin  0 sin   0  sin(4x)  0 , cu soluţia x  (2k  1) .
2 2 8
  
Soluţia ecuaţiei este S  n | n  Z k | k  Z 
 8 
Exemplul 2. Să se rezolve ecuaţia: cos(10 x)  cos(5 x ) .
10x  5x 10x  5x 15x 5x
cos(10x)  cos(5x)  cos(10x)  cos(5x)  0   2sin  sin  0  sin  0  sin  0
2 2 2 2
15 x 15 x  5x 5x 
Pentru sin 0  k  x  2k , k  Z şi sin 0  n  x  2 n , n  Z .
2 2 15 2 2 5
 
Soluţia ecuaţiei este S   2k , | k  Z    2n , n  Z 
15 5
Exemplul 3. Să se rezolve ecuaţia tg(5x) = tg(3x).
Condiţiile de existenţă pentru tg(5x) şi tg(3x) sunt cos(5x)  0 şi cos(3x)0.
 
Deci: x  (2n  1)  x  (2m  1) , n, m  Z . Avem tg(5x)tg(3x)=0 
10 6
sin(5x  3x) 
  0 sin(2x)=0  x  k , k  Z . De aici, trebuie să excludem valorile lui k
cos5x  cos3x 2
   
pentru care k  (2n  1) sau k  (2m  1) (1)
2 10 2 6
Pentru k par, egalităţile (1) nu au soluţie.
Pentru k impar, 5k este impar, deci există nZ cu 5k = 2n +1, dar şi 3k este impar, deci
există mZ cu 3k = 2m +1. acum, dacă notăm k=2p+1, atunci 5k =10p + 5 = 10p + 4+1 =2(5p
+2)+1n = 5p+2. Trebuie excluse valorile impare ale lui k. Se obţine soluţia

S   2 w | w     {w | w  } .
2
45
Ecuaţii de forma
a). sinu(x) = cosv(x); b). tgu(x) = ctgv(x).
Se transformă o funcţie trigonometrică în cofuncţia unghiului complementar:
       
sin( x)  cos  x ; cos( x )  sin   x ; tg(x)=tg   x ; ctg(x)=tg   x 
2  2  2  2 
Exemplul 1. Să se rezolve ecuaţia sin(6x) = cos(4x).
   
Cazul 1. sin6x=cos4x sin(6x)  sin  4x  sin(6x)  sin  4x  0
2  2 
      
2 sin  5x   cos x    0  3x   k  x    n , k, n 
 4  4 4 4 2
    
Soluţia este S    k | k       n | n    .
 20 5  4 
Exemplul 2. Să se rezolve ecuaţia tg(x) = ctg(2x).

Se impun condiţiile de existenţă: x  (2k  1)  2 x  n . Din tg(x) =ctg(2x)
2
   
tg(x)tg   2 x  =0 sin  3x    0 , după transformări şi eliminare de numitori. Rezultă
2   2
 
soluţia 3 x   k , k    x  (2k  1) , k   , din care trebuie eliminate valorile impuse de
2 6
condiţiile de existenţă. Acele valori, dacă există, pentru care avem
 
(2k  1)  n  2k  1  3n, n   . Dacă (k,n) este soluţia ecuaţiei, atunci n este impar. Fie n =
6 2
3n  1 6w  3  1
2w+1, deci k    3w  1 . Rezultă k  3w1,w, deci k nu poate lua decât valori
2 2
de forma k = 3w sau k =3w +2, w  . Soluţiile ecuaţiei iniţiale sunt:
 
x  (6w  1)  x  (6 w  5) , w   .
6 6
Altfel. Printr-o simplă observaţie (dacă se vede !) se fac transformările:

tg(x) =ctg(2x) tg(x)tg(2x) =1 cosxcos2x=sinxsin2x cos(x+2x)=0  x  (2k  1) , k   .
6
349(3) ECUAŢII TRIGONOMETRICE DE GRADUL DOI
 Aceste ecuaţii sunt de forma:
a sin 2 x  b sin x  c  0 ;
a cos2 x  b cos x  c  0 ;
atg2 x +btgx + c =0, unde a,b,cR, a0.
Rezolvarea este posibilă prin introducerea unei necunoscute auxiliare, printr-o substituţie de
forma: sinx = t sau cosx = t sau tgx = t.
 Ecuaţii de forma a sin 2 x  b sin x cos x  c cos2 x  d
Pentru rezolvare ecuaţia se scrie sub forma
a sin 2 x  b sin x cos x  c cos2 x  d (sin 2 x  cos 2 x)
şi efectuând calculele ecuaţia se transformă în ecuaţia de forma :
A sin 2 x  B sin x cos x  C cos2 x  0 .
Împărţind ecuaţia la cos2 x sau cu sin2 x se va obţine o ecuaţie de gradul doi în tgx, respectiv în
ctgx.
46
Ecuaţii de forma a cos x  b sin x  c, a, b, c   ,
Cazul 1. a  0, b  0 . În acest caz se obţine caz particular, cu soluţiile
 dacă c = 0, soluţia este S = 
 dacă c  0, soluţia este S = 
Cazul 2. a  0, b  0 se obţine un caz al unei ecuaţii fundamentale :
c
b sin x  c, a, b, c    sin x  care se rezolvă ca la 2.1.
b
Cazul 3. a  0, b  0 . În acest caz rezolvarea se efectuează prin metodele:

Metoda algebrică
x
Dacă x  (2 k  1)   x  (2 k  1) , k   se efectuează substituţia tg = t şi vom avea folosind
2 2 2
formulele trigonometrice de exprimare a sin şi cos prin tg unghiului pe jumătate :
1  t2 2t
cos x  2
, sin x 
1 t 1  t2
ecuaţia iniţială devenind una algebrică de gradul I sau II.
Exemplul 1. Să se rezolve ecuaţia: 2 sin 2 x  sin x  1  0
 sin x  t  sin x  t
2 sin 2 x  sin x  1  0   2  1.
2t  t  1  0 t1  1  t2  2
sin x  1
      
Avem    S    2k | k   (1)n  n | n  .
 sin x  1  2   6 
 2
Exemplul 2. Să se rezolve ecuaţia: 3 cos2 x  5 cos x  2  0
 cos x  t  sin x  t
3 cos2 x  5 cos x  2  0   2  1
3t  5t  2  0 t1  2  t2   3
 cos x  2
 1
Avem   S    arccos  2k  | k  Z  .
sin x   1 3
 3
Ecuaţia cosx = 2 este imposibilă, deoarece 2 [1,1].
Exemplul 3. Să se rezolve ecuaţia: 4 sin 2 x  3 sin x cos x  5 cos2 x  3
Efectuând transformările indicate, se obţine;
4 sin 2 x  3 sin x cos x  5 cos2 x  3 (sin 2 x  cos 2 x) (din formula fundamentală)
sin 2 x  3 sin x cos x  2 cos2 x  0 |: cos 2 x 
tg2x 3tgx + 2 =0prin substituţia tgx = t, ecuaţia:
t 2  3t  2  0  t1  1  t2  2 . Revnind la substituţie, avem:

tgx=1x=   k , k  Z  sau tgx=2 x=  arctg 2  k , k  Z 
4

47
 Să se rezolve ecuaţiile
a) 2sin 2 x  7sin x  3  0
b) cos 2 x  3cos x  1  0
c) sin 2 x  8sin x cos x  7 cos 2 x  0
5
d) sin 4 x  cos 4 x 
8
350 (1) ECUAŢII TRIGONOMETRICE. Mod de rezolvare
 Pasul 1. Se verifică dacă ecuaţia are soluţii de forma   2k , sau soluţia x   . Aceasta
revine la verificarea egalităţii  a  c  a  c  0 .
Pasul 2.
1). Dacă a  c  0 este adevărată, avem {  2k | k  }  S , iar ecuaţia se scrie:
a cos x  b sin x  a  a (1  cos x)  b sin x  0 
x x x x x x
 2a cos2  2bsin cos  0  2cos  a cos  bsin   0 
2 2 2 2 2 2
x  x x x x
 cos  0 sau  a cos  b sin   0 . Deci, cos  0 sau tg  0
2  2 2 2 2
 a 
şi soluţia ecuaţiei este: S  {  2k | k  Z}    2 arctg  2m | m    .
 b 
x
2). Dacă egalitatea a + c = 0 nu este adevărată, se va face substituţia tg = t şi ecuaţia devine:
2
1  t2 2t
a  b  c  (a  c)t  2bt  (c  a)  0 .
1 t2 1  t2
Dar a + c  0, ultima ecuaţie este de gradul doi în necunoscuta t cu discriminantul
  4(b 2  a 2  c 2 ) . Ecuaţia are soluţie numai dacă a 2  b 2  c 2 .
 b  a2  b2  c2 
S   2 arctg  2k | k  Z 
 ac 
 b  a 2  b2  c 2 
  2 arctg  2 n | n  Z 
 ac 

351. Metoda unghiului auxiliar

b c
Prin împărţirea ecuaţiei cu b 0, a cosx  bsin x  c  cosx  sin x 
a a
   a b
Există un unghi unic     ,  , astfel încât  tg, şi anume   arctg . Ecuaţia devine:
 2 2 b a
c sin  c
tg   cos x  sin x    cos x  sin x  
b cos b
c c
 sin  cos   sin x cos x  cos  sin( x   )  cos .
b b
2 2
a a 1 b |b|
Din relaţia  tg  1 2  2  cos2   2 2 sau | cos | .
b b cos  a b a 2  b2

48
352 (2) ECUAŢII TRIGONOMETRICE. Mod de rezolvare
  
Presupunem b > 0 (în caz contrar înmulţim cu 1) şi cum cos > 0 deoarece     ,  , se
 2 2
b c c
obţine cos  . Ecuaţia devine sin( x   )  . Dacă  1, ceea ce
a 2  b2 a2  b2 a 2  b2
c
este echivalent cu a 2  b 2  c 2 , atunci avem x    (1) k arcsin  k , kZ, deci
a 2  b2
 c b 
mulţimea soluţiilor este S   (1) k arcsin  arctg  k | k  Z  .
 a 2  b2 a 
Observaţie. Folosind metoda unghiului auxiliar se poate transforma în produs
a  b b
acosx  bsinx  b cosx  sinx   b( tg cosx  sin x)  (sin cosx  sin x cos ), unde =arctg şi
b  cos a
b
 a2  b2 . Deci a cos x bsin x  a2 b2  sin(x  a), x .
cos
Exemplu. Să se rezolve ecuaţia: cos x  2 sin x  1  0 .
1 1
Avem cos x  2 sin x  1  0  cosx  sin x   .
2 2
1 1
Scriem  tg, unde  = arctg şi   0,   . Se obţine ecuaţia
2 2  2
sin 1 1 1 .
 cosx  sin x    sin cosx  sin x cos   cos  sin( x   )  
cos 2 2 5
1 1 2 1
Am folosit 2
 1  tg2 =1 +  cos  , sin   şi
cos  4 5 5
1 1 2
 = arctg  arcsin  arcos .
2 5 5
 1 
Mulţimea soluţiilor este: S  {  2m | m  Z}        arcsin  2k | k  Z 
 5 
1 1
Obseraţie: arcsin = arctg .
5 2
353. Rezolvaţi ecuaţiile unde 0  x  2 :
a). sinx = 0; b). 2cosx +1 = 0; c). 2 sin x  1  0
d). 2 cos x  3  0 ; e). 2 sin x  3  0 ; f). 2 tan x  2  0 .

354. Rezolvaţi ecuaţiile unde 0  x  2

a). 2 cos 2 x  7 cos x  3  0; g). 6 cos 2 x  cos x  1  0;

b). 2 sin 2 x  3 sin x  2  0; h). 8 sin 2 x  10 cos x  11  0;
c). sin 2 x  1  cos2 x; i). 1  sin x  4 sin x;
d). tg 2 x  1  0; j). sin 2 x  6 sin x  9;
f). 2 sin 2 x  3 sin x  1  0; k). sin 2 x  2 sin x  3  0;

49
TESTUL 1
4  1 2  2 8
1. Calculaţi  1  2  :  2  
7  3 5  3 5
1 1
a) ; b) 7 ; c)  ; d) 0
7 7
2. Care este cel mai mare mumăr din şirul următor de numere
11 2 31 12 1
;  ; ;|  |;
3 3 7 5 8
11 31 12 1
a) ; b) ; c) |  | ; d)
3 7 5 8
3. Aflaţi partea reală şi partea fracţionară a mumărului 3,1479
a) 4  0,8521 ; b) 3  0,8521 c) 4  0,1479 ; d) 3  0,8521

4. Aflaţi valorile lui x pentru care există x 2  3 x

a) (;0]  [3; ) ; b) (;0] ; c) (;0)  (3; ) ; d) [;0)  (3; ]

5. Determinaţi mulţimea A  {x  || 7 x  3 | 6}

3  3 11   1
a)   ; b)  ;  c)  ;  ; d) 
7  7 7   7

6. Calculaţi 0, 0121  3 0, 008

31
a) 31 ; b) 1, 9 ; c) 0,19 ; d)
100
7. Să se rezolve ecuaţia | x  1|  | x  2 | 6
 5  7   5 7   5 7 
a)  ;    ;   ; b)  ;  ; c)  ;   d)  ;    ;  
 2  2   2 2   2  2 
1
8. Aduceţi la o formă mai simplă 3
433
1
a) 1; b) 3 16  3 9 ; c) 3 16  3 12  3 9 d) 3
433
13 13
9. Să se rezolve sistemul format de ecuaţiile x  [ y ]  şi x  [ y ] 
3 3
4 7 1 1
a) (4; 2) ; b)  ;  c)  ;  ; d) (5,7)
5 2 5 2
1 2 3 4 5 6 7 8 9

PUNCTAJ_____________
50
TESTUL 2

1. Să se determine termenul a1 şi raţia r pentru progresia aritmetică care satisface condiţiile:

a7  28 şi a9  40 .
a) a1  8  r  6 ; b) a1  8  r  6 ; c) a1  8  r  6 ; d) a1  8  r  6

2. Un apartament a fost cumpărat cu suma de 40500 lei. Apartamentul trebuie plătit în trei ani,
prin rate lunare. Ştiind că ratele reprezintă primii 36 de termeni ai unei progresii aritmetice cu
raţia r=50, atunci ultima rată plătită este:
a) a36  150 ; b) a36  250 ; c) a36  350 ; d) a36  450

3. Să se rezolve ecuaţia 2  5  8  11  ...  x  805

a) x  68 ; b) x  86 ; c) x  25 ; d) x  81
4. Găsiţi valoarea de adevăr a propoziţiei p: ,,Dacă a, b, c sunt în progresie aritmetică, atunci
a 2  bc, b 2  ac, c 2  ab sunt în progresie aritmetică.’’
a) v( p )   ; b) v( p )  0 ; c) v( p )  1 ; d) nu ştiu ce să spun.
5. Decideţi dacă numerele 2, 2, 3 , într-o anumită ordine, pot fi termenii:
a) unei progresii aritmetice; b) unei submulţimi din  ;
c) unei submulţimi din  ; d) unei progresii geometrice.

6. Să se determine valorile pentru raţia q pentru progresia geometrică care satisface condiţiile:
b5  b1  15 şi b4  b2  6 .
 1  1  1 
a) q   ; 2  ; b) q   ; 2  ; c) q   ; 2 ; d) nu se poate calcula.
 2  2  2 
7. Să se determine progresia geometrică ştiind că 10  3 x, x  4, 2 x  5 .
4 6 9 4 6 9
a) nu am nicio idee; b) 1, 1,1 ; c) ,  , d) 1, 1,1 sau ,  ,
7 7 7 7 7 7

8. Să se calculeze suma x  x 3  x 5  x 7  ...  x 2003 .

x x x
a) 2
(1 x2004 ) ; b) 2
(1  x2003 ) ; c) 2
(1  x2002 ) d) nu se poate calcula.
1 x 1 x 1 x
1 4 9 16
9. Găsiţi termenul general care generează şirul 0,  , ,  , .
9 9 25 36
2 2
n n n n n n 1 n2
a) ; b) ( 1) c) ( 1) ; d) ( 1) .
(n  2) 2 (n  2)2 (n  2) (n  2) 2
1 2 3 4 5 6 7 8 9

PUNCTAJ_____________

51
TESTUL 3

1. Pentru ce valori ale lui x sunt echivalente inegalităţile:

1  x 2  2 x  1 şi 1  x 2  (2 x  1)2
1   1   1  1 
a)  ;1 ; b)   ;1 ; c)   ;1 ; d)  ; 1
2   2   2  2 

2. Să se determine domeniul de existenţă pentru funcţia f ( x )  3

x
1 x2
a) x   ; b) x   ; c) x   \{1} ; d) x  *

3. Funcţia f : (; 6]  , f ( x )  6  x are proprietatea

a) descrescătoare; b) crescătoare; c) bijectivă; d) convexă.
7 4
10
4. Care dintre radicali este cel mai mare:  1  , 1  1 5
2
6 şi  
6    36 
4 7
10
1  1 5  1 2
a)   ; b)   ; c)   ; d) radicalii nu se pot compara.
6  36  6

5. Fie funcţia f :   , f ( x )  6 x  3 x 2 . Atunci între numerelre y1  f  2, y2  f  3 şi

y3  f  5  există ordinea.
a) y1  y2  y3 ; b) y1  y2  y3 c) y1  y2  y3 ; d) y1  y2  y3 .
3 5
  10
6. Media aritmetică a numrelor 2a şi b numerelor a  81 4  27 3   0, (3)  şi
1 3
b  (0,5)3 
16
 4  12
.
a) 32; b) 1; c) 25; d) 24.
x 7 21 7 21
7. Să se determine x din egalitatea   .
12 5 15
a) 6; b) 21; c) 10 d) 12.
8. Să se arate că numărul 2  3 3 .
a) raţional poziliv; b) întreg; c) iraţional d) raţional.
2 3 2
9. Să se găsească soluţia ecuaţiei x  3x  2  x  8  5 .
a) S = {1} ; b) S =  c) S = {1,1} ; d) S = {1,2}.
1 2 3 4 5 6 7 8 9

PUNCTAJ_____________

52
TESTUL 4

x
 m 
1. Să se determine parametrul real m pentru care există funcţia f :   (0; ), f ( x)    .
 1 m 
a) m  [0;1] ; b) m  1 ; c) m  (0;1) ; d) m  0 .
2
2. Pentru ce valori reale ale lui x are loc inecuaţia 2 x  x  4 .
a) x  (1; 2) ; b) x  [1;2] ; c) x  (1; 2] ; d) x  [1; 2) .

3. Să se arate că funcţia f :   , f ( x )  2 x .
a) convexă; b) descrescătoare; c) strict descrescătoare; d) nu am nicio idee.

4. Găsiţi valoarile lui x pentru care are loc egalitatea 42 x 3  8 x .

a) x = 3; b) x = 0; c) x = 6; d) x = 8.

5. Numărul indivizilor dintr-o cultură de bacterii este dat de legea n(t)=100002t, unde n(t)
reprezintă numărul de bacterii la momentul t. Precizaţi tipul de creştere al legii.
a) creştere aritmetică; b) creştere logaritmiă;
c) nu este nicio creştere; d) creştere exponenţială.
x
1
6. Să se determine valorile reale ale lui x pentru care are loc    27 .
 3
a) x  (;3) ; b) x  (3; ) ; c) x  (;3] ; d) x  (3; ) .
2
7. Să se determine valorile lui x pentru care este definită expresia ( x 2  4) 2 x  x .
a) x  (; 2)  (2; ) ; b) x  (2; ) ; c) x  [0;2] ; d) x  .

1 6  5 2
2 5
8. Să se compare numerele   şi   .
5 2
1 6  5 2
2 5
a) numerele sunt egale; b)   ; c)   ; d) nu se poat calcula.
5 2
x x 1
1 1
9. Găsiţi valoarea de adevăr a propoziţiei p :,,       2 x  x  1 ’’.
9 3
a) v( p )  0 ; b) v( p )  1 c) v( p )   ; d) propoziţia este indecidabilă.

1 2 3 4 5 6 7 8 9

PUNCTAJ_____________

53
TESTUL 5

1. Se consideră propoziţia p: ,,există x   astfel încât x 2  3x  1  0 ’’ şi propoziţia q: ,,există

y   astfel încât | y  3 |  | y 2  9 | 0 ’’. Care este valoarea de adevăr a propoziţiei v( p  q) .
a) v( p  q)  0 ; b) v( p  q)  2 ; c) v( p  q )  1 ; d) v( p  q )   .
2. Să dau propoziţiile p: ,,oricare ar fi x  [0; ) are loc relaţia 4 x  12  0 ’’ şi q: ,,există
numerele reale x şi y astfel încât | x  2 |  ( y  5)2  0 ’’. Să se stabilească valoarea de adevăr a
propoziţiei p  q .
a) v( p  q )  1 ; b) v( p  q)  0 ; c) v( p  q )   ; d) v( p  q)  2 .

3. Oricare ar fi propoziţia p, valoarea propoziţiei ( p  p ) este:

a) v( p  p )  1 ; b) v( p  p )  0 ; c) v( p  p )  1 ; d) v( p  p )  5 .

4. Să se stabilească valoarea de adevăr a propoziţiei p: ,, ()x   astfel încât x 2  x  1  0 .

a) v( p )  2 ; b) v( p )  3 ; c) v( p )  0 ; d) v( p )  1 .
5. Fiimd date mulţimile A  [3;1]  [3;6] şi B  (4;0]  (2;3]  (4;7] şi propoziţiile: p:
,, A  B  (4;1]  92;7] ’’ q: ,, A  B  [3;0]  (4;6] , să se stabilească valoarea de adevăr a
propoziţiei p  q .
a) nu am nicio idee; b) v( p  q )   ; c) v( p  q)  0 ; d) v( p  q )  1 .
6. Pe mulţimea  se consideră predicatul p(x): ,, 3 x  6  0 ’’. Să se determine mulţimea de
adevăr a predicatului p(x).
a) x  (;2] ; b) x  [2; ) ; c) x  (;2) ; d) x  (2; ) .

7. Să se consideră predicatele p( x) :,,10 x  30  0 '' şi q( x ) :, ,52 x  56 '' pe mulţimea numerelor

reale. Să se determine mulţimea de adevăr pentru predicatul q( x)  p( x) .
a) x  (; 4)  (4; ) ; b) x  (;4) ; c) x  [0; ) d)  .
8. Să dă propoziţia p: ,,există x   astfel încât 3 x  1  x ’’. Care propoziţie este scrisă corect.
a) x  ,3 x  1  1 ; b) x  , 3x  1  1 ;
c) x  , 3x  1  1 ; d) x  ,3 x  1  1 .
9. Se consideră funcţia f :   , f ( x )  x 3 . Care este valoarea de adevăr a propoziţiei
(x )(y )( f ( x)  f ( y )  x  y ) .
a) 0; b) 1 c) nu am nicio idee; d) propoziţia este indecidabilă.

1 2 3 4 5 6 7 8 9

PUNCTAJ_____________

54
TESTUL 6
1 1 1
1. Să se determine formula termenului general an al şirului , , ,...
1 2 2  3 3  4
1 1 1 1
a) an  , n  ; b) an  , n  * ; c) an  , n * ; d) an  , n  .
n(n 1) n(n 1) n(n 1) n(n 1)
2. Se consideră şirul ( xn ) cu termenul general xn  3n 2  n, n  * . Să se calculeze suma
a3  a5  a10 .
a) 11; b) 14; c) 20; d) 13.
3. Se dă şirul ( xn ) definit prin recurenţă xn1  3xn  2, n  1, x1  1 . Să se determine termenul x4 .
a) x4  53 ; b) x4  53 ; c) x4  35 ; d) x4  35 .
 2n
 2
, dacă n impar
4. Fie şirul ( xn ) cu termenul general xn   n 1 . Să se afle termenul de
(1)n n 2  2n  1, dacă n par

rang 2010.
a) x2010  2010 ; ; b) x2010  2009 ; ; c) x2010  2011 ; d) x2010  2011
5n  2
5. Fiind dat şirul cu termenul general xn  , n  1 , să se precizeze care din afirmaţie este
4n  3
adevărată.
a) xn  xn 1 ; b) xn  xn1 ; c) xn  xn1 ; d) xn  xn1 .
6. Fiind dat şirul ( xn ), n  * în care x1  0 şi xn1  xn ( xn  1), n  * , atunci suma
1 1 1
  ...  este egală cu:
x1  1 x2  1 xn  1
x x x x
a) 1 ; b) 1 ; c) 1 ; d) n
xn1 xn xn1 xn1
7. Fie şirul ( f n ) : f (1)  f (2)  1, f n 2  f n 1  f n , n  1 . Atunci suma f1  f 2  f 3  ...  f n este
egală cu:
a) f n  1 ; b) f n 1  1 ; c) f n1 d) f n 1  1 .
8. Fie şirul cu termenul general an  2n 2  n  3, n  * . Care este rangul termenului 88?
a) rang 87; b) rang 89; c) rang 7; d) rang 88.
9. Gopo este angajat cu un salariu de 450 lei şi primeşte o mărire anuală de 75 lei. Care este
salariul lui după 10 ani de la angajare.
a) 450+1110; b) 450  9 10 c) 1240; d) 1020.

1 2 3 4 5 6 7 8 9

PUNCTAJ_____________

55
TESTUL 7
1. Să se determine mulţimile A şi B ştiind că:
A  B  {(3;2), (2; 4), (3; 4), (2;5), (2;2);(3;1), (3;5), (2;1)} .
a) A  {2;3} şi B  {1; 4;5} ; ; b) A  {1; 2;3} şi B  {2;4;5} ;
c) A  {2;3} şi B  {1; 2; 4;5} ; d) A  {2;3;4} şi B  {1; 2;5} .

2. Dacă A  {1} , atunci A  este mulţimea:

a)  ; b) {(1; y ) | y  } ; c) {( x; 1) | x  } ; d) nu se poate calcula.

3. Se consideră punctele A(2;4), B(3; 3), C (2; 4), D(5;6), E (4;8) . Care din aceste puncte sunt
în cadranul IV?
a) C; b) B şi C; c) nici un punct; d) D şi E.

4. Dacă punctul A(2 x  3; y  2)  cadran III, atunci x şi y sunt:

3 3 3 3
a) x   y  2 ; b) x   y  2 ; ; c) x   y  2 ; d) x   y  2 .
2 2 2 2

5. Se consideră mulţimea A  [3;4] . Atunci mulţimea A  A este:

a) [3;4] ; b) {3; 4} c) {(3; 4), (4;3)} ; d) {( x; y ) | x  [3; 4], y  [3;4]} .

6. Dacă A  {0;1; x} şi B  {2;3; y} . Să se determine x şi y ştiind că {1;4}  {5}  A  B .

a) x, y  [1;5] ; b) x  5, y  4 ; c) x  4, y  5 ; d) x {1; 4}, y {1;5} .

7. Dacă punctul A(2; y ) aparţine cadranului IV, atunci y este:

a) strict negativ; b) negativ; c) pozitiv; d) strict pozitiv.

8. Dacă A  [1;5] , B  (;1) şi C  (3; ) , atunci este adevărat că:

a) A  B  B  A ; b) A  ( B  C )  A  (C  B) ;
c) A  ( B  C )  ( A  B)  C ; d) ( A  B)  C  C  ( A  B) .

9. Dacă mulţimea numerelor  reprezintă dreapta reală, atunci      2 reprezintă.

a) nu am nicio idee; b) planul c) două drepte; d) spaţiul.

1 2 3 4 5 6 7 8 9

PUNCTAJ_____________

56
TESTUL 8

3x 2  2, x  1
1. Se consideră funcţia f :   , f ( x )   . Atunci f ( 2 ) este:
 x  1, x  1
a) f ( 2)  1 ; b) f ( 2)  1 ; c) f ( 2 )  4 ; d) f ( 2 )  0 .
2. Se consideră funcţia f :   , f ( x )  (m  6) x  4m  3 . Care este valoarea parametrului real
m astfel încât f (2) să fie 5.
a) m  1 ; b) m  2 ; c) m  2 ; d) nu se poate calcula.
3. Se dă f :{2; 1;1; 2}  , f ( x )  x 4  5 x 2  4 şi
g :{x  * | x | 2}  , g ( x )  x 5  3 x 4  5 x 3  15 x  4 x  12 . Să se compare funcţiile.
a) f  g ; b) f  g ; c) f  g ; d) nu se pot compara.

4. Se dă f :{3; 2;0;1}  , f ( x)  2 x  1 . Să se scrie mulţimea G f .

a) nu am nicio idee; b) G f  {(3; 5), (2; 3), (0;1), (3;1)} ;
c) G f  {(3; 5), (2; 3), (0;1), (1;3)} ; d) G f  {(3;5), (2; 3), (0;1), (1;3)} .

5. Se dă f :   , f ( x )  (m  4) x  5m  8 . Să se determine m   astfel încât (m  1;3)  G f .

a) m {1} ; b) m  {9} c) m  1 ; d) m {9; 1} .
6. Corespondenţa f ;{1;2;3}  {1; 4;9}, f (1)  1, f (2)  4, f (3)  9 este:
a) nu am nicio idee; b) formulă; c) funcţie; d) aplicaţie.
7. Se dă corespondenţa x  x  2m  1 , de la mulţimea A ={1;3} la mulţimea B= {1;3}. Să se
determine m astfel încât regula definită ă fie o funcţia f : A  B
1 1
a) m  1 ; b) m  3 ; c) m  ; d) m   .
2 2
8. Fie funcţia f :{n  * n  5}  , f (n) =c.m.m.m.c (n, 6). Să se determine mulţimea punctelor
graficului.
a) un are grafic; b) G f  {(6;1)} ; c) G f  {(1;6)} ; d). {1;2;3; 4;5}

9. Fie funcţia f :   , f ( x ) =restul împărţirii lui x la 4. Atunci f (1)  f (2)  ...  f (11) este:
a) 3; b) 0; c) 1; d) 2.

1 2 3 4 5 6 7 8 9

PUNCTAJ_____________

57
TESTUL 9
 1 3
1. Se dă propoziţia p: ,,funcţia f : 3;  ; 0;   , f ( x )  4 x  5 este mginită’’. Este
 2 2
adevărată această propoziţie?
a) nu este mărginită; b) v( p )  0 ; c) Im f  [1;17] ; d) nu.
x3  x
2. Funcţia f : D  , f ( x )  este:
x2
a) pară; b) impară; c) periodică; d) simetrică.
| x|
3. Care este axa de simetrie pentru funcţia f :   , f ( x )  2
x 1
a) Oy; b) Ox; c) Originea; d) nu este simetrică.
1  (1)n
4. Pentru funcţia f :   , f (n)  este adevărat că:
2
a) nu am nicio idee; b) f (n  2)  f (n), n   ;
c) f (n  2)  f (n), n   ; d) f (n  2)  f (n), n   .
5. Se dă f :   , f ( x)  3x  2 . Care este proprietatea de monotonie a funcţiei?
a) strict descrescătoare; b) descerescătoare
c) crescătoare; d) ctrict crescătoare.
6. Care este intervalul pentru care funcţia f :   , f ( x ) | x  2 | este strict crescătoare.
a) x  (;2) ; b) x  (; 2) ; c) x  (2; ) ; d) x  [2; ) .
7. Se dă funcţia f :{1;2;5}  {0;1} . Câte funcţii crescătoare există?
a) 8; b) 3; c) 1; d) niciuna.
8. Se dau funcţiile f , g :   , f ( x)  3x  1 , g ( x )  2 x 2  x . Atunci funcţia compusă f  g
este
a) nu se pot compune; b) ( f  g )( x )  3 x 2  6 x  1 ;
c) ( f  g )( x )  6 x 2  3 x  1 ; d). ( f  g )( x )  6 x 2  3x  1
 x  2, x  0
9. Se dă funcţia f :   , f ( x)   . Compusa g  f este:
3x  1, x  0
 1
 4 x  1, x  4
a) ( g  f )( x )  4 x  1 ; b) ( g  f )( x)   ;
12 x  4, x  1
 4
c) ( g  f )( x )  12 x  4 ; d) nu se pot compune.

1 2 3 4 5 6 7 8 9

PUNCTAJ_____________

58
TESTUL 10

1. Fie funcţia f :   , f ( x )  ax  5, a  * . Să se determine a astfel încât A(2;1)  G f .

a) a  1 ; b) a  2 ; c) a  2 ; d) a  0 .
2. Fie funcţia f :   , f ( x )  2 x  5 . Să se determine aria suprafeţei plane limitate de axele
de coordonate şi curba graficului funcţiei.
25 25 25
a) A  25 u.a.; b) A  u.a.; c) A  u.a.; d) A  u.a.
4 2 8
3. Se determine funcţia f :   , f ( x )  ax  b, a, b   ştiind că sunt îndeplinite condiţiile:
f (1)  f (2)  f (3)  6a  2b şi f (4)  8 .
a) a  1  b  2 ; b) a  1  b  2 ; c) a  2  b  1 ; d) a  2  b  2
4x 1
4. Să se soluţia ecuaţiei x  3  2.
5
a) a  21 ; b) a  22 ; c) a  24 ; d) a  25 .
5. Pentru ce valori ale parametrului real m, ecuaţia (m  3) x  m  2  0 are soluţii în mulţimea
numerelor întregi.
a) m {1} ; b) m {2;4} c) m  1 ; d) m {2; 4} .
2  7t 5t  1
6. Să se rezolve în  inecuaţia 1   4y
2 3
a) m  [2; ) ; b) m  (;2) ; c) m  (2; ) ; d) m  (; 2] .

7. Se dă funcţia f :   , f ( x )  x  2 . Să se calculeze suma f (3)  f (32 )  ...  f (35 ) .

a) 473; b) 173; c) 273; d) 373.
8. Se dă funcţia f :   , f ( x )  (m  2) x  5m  2 . Să se determine m   astfel încât
{ A(0; m 2  4)}  G f  Oy .
a) m {3; 2} ; b) m {2;3} ; c) m {2;3} ; d). m {2; 3}
2m  3
9. Fie funcţia f :   , f ( x)   x  4, m  1 . Să se determine m   \{1} astfel încât f
m 1
strict crescătoare pe  .
 3  3  3  3
a) m  1;  ; b) m   1;  ; c) m   1;   ; d) m   1;  .
 2  2  2  2

1 2 3 4 5 6 7 8 9

PUNCTAJ_____________

59
TESTUL 11
1. Să se determine funcţia de gradul doi dacă se ştie că f (1)  3, f (1)  9, f (0)  1
a) f ( x)  2 x 2  6 x ; b) f (x)  2x2  6x 1; c) f (x)  2x2  6x 1; d) f ( x )  2 x 2  1 .
2. Să se determine punctele de intersecţie cu axele Ox şi Oy ale graficului funcţiei
f :   , f ( x )   x 2  6 x  9
a) Gf Ox {A(3;0)}şi Gf Oy {B(0; 3)};b) Gf Ox {A(3;0)}şi Gf Oy {B(0;9)};
c) Gf Ox {A(3;1)}şi Gf Oy {B(0;9)};; d) Gf Ox {A(2;1)}şi Gf Oy {B(1;0)}.
3. Se consideră funcţia f :   , f ( x )  ax 2  6 x  c . Să se determine a şi c reali, ştiind că
dreapta x = 3 este axă de simetrie a graficului funcţiei şi punctul P(1; 3) aparţine graficului.
a) a  1  c  2 ; b) a  1  b  2 ; c) a  2  b  1 ; d) a  2  b  2
4. Se consideră funcţia f :   , f ( x )  (4m  1) x 2  3mx  1 . Să se determine m astfel
încâtgraficul funcţiei intersectează axa Ox într-un singur punct.
2  2  2
a) m   ; b) m  2;   ; c) m  2;   ; d) m  2 .
9  9  9
3x 39 45
5. Să se determine valorile reale ale lui x care verifică egalitatea   5.
2x 1 2x 1 1  4x2
 89   89   89   89 
a) x   ;1 ; b) x   ; 1 c) x    ; d) x   ;1 .
 14   14   14   14 
6. Să se formeze ecuaţia de gradul al doilea ştiind că o rădăcină: x1  1  2 .
a)  x 2  2 x  1  0 ; b) x 2  2 x  1  0 ; c) x 2  2 x  1  0 ; d) x 2  2 x  1  0
 x 2  y 2  13
7. Să se determine soluţia sistemului 
 x y 5
a) {(1; 2), (2;1)} ; b) {(3; 2)} ; c) {(2;3)} ; d) {(3; 2), (2;3)} .
8. Se consideră funcţia f :   , f ( x)  mx 2  (7  m 2 ) x  1 . Să se determine valorile reale ale
lui m astfel încât funcţia f să fie strict crescătoare.
a) m {3; 2} ; b) m  0 ; c) m  7 ; d) m  2

9. Se consideră funcţia f :   , f ( x )  (m  4) x 2  2 x  1 . Să se determine valorile reale ale

lui m astfel încât funcţia f ( x )  0, x   .
a) m  [4; ) ; b) m  [5; ) ; c) m  (5; ) ; d) m  (4; ) .

1 2 3 4 5 6 7 8 9

PUNCTAJ_____________
60
TESTUL 12
1. Fie ABCD un patrulater convex. Care din următoarele egalităţi este adevărată:
               
a) BA AD DCBC; b) ABADCDBC; c) AB AD DC BC; d) AB DA DC  BC.
2. Fie ABCD un patrulater oarecare şi M, N mijloacele laturilor [AD], respectiv [BC]. Atunci
 
suma AB  NM este egală cu:
       
a) MN  DC ; b) MN  CD ; c) MN  DC ; d) NM  DC
3. Se consideră triunghiul ABC şi fie M,N,P mijloacele laturilor [BC], [CA], [AB]. Să se arate că
  
calculeze suma AM  BN CP
  
a) 0 ; b) AB ; c) BC ; d) AC .
   
4. Se consideră triunghiul ABC şi a  AB, b  CB . Se notează cu M şi N mijloacele laturilor [BC]
   
şi [AC]. Atunci suma AM  BN se exprimă în funcţie de a şi b astfel:
       
ab ab ab ab
a)  ; b) ; c)  ; d) .
2 2 2 2   
5. Se consideră punctele A, B, C distincte distincte în plan care îndeplinesc relaţia AB  3CB  0 .
  3 
Să se determine m real, astfel încât M un punct din plan verifică relaţia MB  m  MA   MC .
4
3 1 1 1
a) m  ; b) m  c) m   ; d) m  .
4 2 4 4
   AC
6. Dacă 2 AB  11CB  0 , atunci valoarea raportului este:
BC
11 15 11 13
a) ; b) ; c) ; d) .
3 2 2 2
7. Fie dat paralelogramul ABCD şi punctele M  ( AB) şi N  ( DM ) , astfel încât AM  MB şi
MD  3MN . Atunci punctele A, N, C sunt:
a)secante; b) perpendiculare; c) paralele; d) coliniare.
 1   1 
8. Fie un triunghi ABC şi M  ( AB) şi N  ( AC ) , astfel încât AM  AB şi AN  AC .
4 4

Atunci MN este egal cu:
1  1  1  1 
a) AC ; b) BC ; c) BC ; d) CB
4 2 4 2
9. Se consideră punctele A(3; 2), B(3;6), C (4;7) . Coordonatele mijlocului M al segmentului [AB]
este:
a) M (1; 4) ; b) M (0; 4) ; c) M (4;0) ; d) M (4;1) .

1 2 3 4 5 6 7 8 9

PUNCTAJ_____________

61
TESTUL 13
1. Fie ABC un triunghi şi M, N mijloacele laturilor [AB] şi [AC], iar punctul P mijlocul
segmentului [MN]. Să se determine vectorul de poziţie al punctului P.
1    1    1      
a) (rA rB rC ) ; b) (2rA rB rC ) ; c) (2rA rB rC ) ; d) 2rA rB rC .
4 2 4
2. Fie ABC un triunghi şi M, N, P mijloacele laturilor [AB], [AC] şi [AC]. Atunci patrulaterul
AMNP este:
a) romb; b) paralelogram; c) dreptunghi; d) pătrat.
 
3. Fie ABCD un paralelogram. Atunci rA  rC este egal cu:
      1  
a) rB  rD ; b) rB  rD ; c) rD  rB ; d) (rB  rD ) .
2
 2   
4. Fie A, B, C astfel încât AB  BC . Să se determine    , astfel încât AB    AC .
3
1 3 2 2
a)   ; b)   ; c)   ; d)   .
5 5 5 3

5. În reperul cartezian (O, i, j ) se consideră punctele A(2;4), B(1;1), C (1;3) . Să se determine
raportul în care punctuli C împarte segmentul [AB].
AC 1 CA 1 AC 3 AC 1
a)  ; b)  c)  ; d)  .
BC 2 CB 2 CB 4 CB 2
6. Fie ABC-triunghi şi M mijlocul segmentului [BC]. Dacă G1 , G2 sunt centrele de greutate ale
 
triunghiurilor ABM şi ACM, atunci vectorii G1G2 şi BC sunt:
a) perpendiculari; b) paraleli; c) coliniari; d) au un punct comun.
7. Fie ABCD un patrulater convex şi G1 , G2 centrele de greutate ale triunghiurilor ABD şi ABC.

Atunci vectorul G1G2 se exprimă prin:
       
a) CD  4  G1G2 ; b) CD  2  G1G2 ; c) CD  3  G2G1 ; d) CD  3  G1G2 .
8. Fie A(3;5), B(1;7), C (5; 3) . Atunci vectorul de poziţie al centrului de greutate al triunghiului
ABC este:
       1    1  
a) rG  7i  9 j ; b) rG  7i  9 j ; c) rG  (7i  9 j ) ; d) rG  (7i  9 j ) .
3 3
9. Fie ABC un triunghi şi M  ( AB), N  ( AC ) astfel încât MN || BC . Să se determine numerele
strict pozitive n, dacă AM  4, BM  n, AN  n 2 , CN  16 .
a) n  2 ; b) n  4 ; c) n  3 ; d) n  1 .

1 2 3 4 5 6 7 8 9

PUNCTAJ_____________
62
TESTUL 14

1. Să se rezolve triunghiul ABC dreptunghic în A, ştiind că a  40, b  20 3

a) B  600,C  300,c 10; b) B  300, C  600 , c  20 ; c) B  600,C  300,c  20 ; d) B  600,C  300, c  30.

2. Să se calculeze suma cos10  cos 20  cos 30  ...  cos1790 .

a) 1; b) 0; c) 1; d) nu am nicio idee.
3. Se consideră triunghiul cu BC  24, m( Bˆ )  m(Cˆ )  30 . Atunci perimetrul triunghiului este:
a) 8(3  2 3) ; b) 8(2  2 3) ; c) 4(3  2 3) ; d) 3  2 3 .
4
4. Să se calculeze cosx, ştiind că sin x  , x  (00 ;900 ) .
5
1 3 3 2
a) ; b)  ; c) ; d) .
5 5 5 3
5. Se consideră dreptunghiul ABCD cu AB=8, BC=6. Să se calculeze cosinusul unghiului ascuţit
format de diagonalele dreptunghiului.
5 1 3 7
a) ; b) c) ; d) .
2 2 4 25
6. Să se calculeze produsul (cos1  cos 9 )  (cos 2  cos8 )  ...  (cos 9  cos1 ) .
a)1; b) 2; c) 0; d) 1
3
7. Să se calculeze catetele AB şi AC ale triunghiului ABC ştiind că sin B  , BC  15 .
5
a) AC  7, AB  2 ; b) AC  7, AB  12 ; c) AC  9, AB  2 ; d) AC  9, AB  12 .

tgB sin 2 B
8. Dacă în triunghiul ABC are loc relaţia  , atunci triunghiul este:
tgC sin 2 C
a) un am nicio idee; b) scalen; c) isoscel; d) dreptunghic.

9. Să se calculeze valoarea expresiei (sin 30  cos 60 )  (sin 20  cos 70 )
1 2
a) 2 ; b) ; c) ; d) 1 .
2 3

1 2 3 4 5 6 7 8 9

PUNCTAJ_____________

63
 ,,Matematica este cheia de aur care deschide toate ştiinţele’’

BIBLIOGRAFIE

 K. Teleman, ş.a., Matematică, manual clasa a IX-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.
 A.N. Kolmogorov, Algebră şi elemente de analiză, manual clasa a IX-a, şcoli medii, Moscova, 1976.
 Gheorghe Dumitrescu, Manual de algebră, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1963.
 Gheorghe Ţiţeica, Probleme de geometrie, Editura Tehnică, 1981.
 C. Năstăsescu, ş.a., Exerciţii şi probleme de algebră, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992.
 T.Tihon, Matematică, Geometrie plană, Editura Alfa CCD, Piatra Neamţ, 2005.
 T.Tihon, Matematică, Metode de evaluare, Teste, Editura Alfa CCD, Piatra Neamţ, 2009.
 T.Tihon, Astronomie, Editura Alfa CCD, Piatra Neamţ, 2007.
 T.Tihon, Teste pentru bacalaureat pe CD, Editura Alfa CCD, Piatra Neamţ, 2006.
 T.Tihon, Matematică, Algebră, Trigonometrie, Editura Alfa CCD, Piatra Neamţ, 2005.
 T.Tihon, C. Tamba, Ghid Metodic,Vectori, Editura Alfa CCD, Piatra Neamţ, 2008.
 T.Tihon, ş.a., Astronomie. Ghid Metodic,Vectori, Editura Alfa CCD, Piatra Neamţ, 2008.
 T.Tihon, şa, Dicţionar de termeni în astronomie, Editura Alfa CCD, Piatra Neamţ, 2008.
 T.Tihon, Ghid Metodic,Vectori, Editura Alfa CCD, Piatra Neamţ, 2008.
 T.Tihon, Emil Oprescu, Astronomie, Editura Alfa CCD, Piatra Neamţ, 2010.
 Achirii, I. Jocuri didactice la matematică, Editura Lumina, Chişinău, 1990.
 Cohal Traian. Vă place matematica?, Editura Moldova, Chişinău, 1991.
 Păun Gheorghe. Din spectacolul matematicii, Editura Albastros, Bucureşti, 1983.
 Burtea Marius, Matematică, clasa a X-a, Editura Carminis, Piteşti, 2000.
 Chiteş Costel, Matematică, Manual pentru clasa a X-a, Profil M1, Editura Mathpress, Ploieşti, 2003.
 Schneider Gheorghe, Culgere de probleme de algebră pentru clasa IX-XII, Editura Hyperion, Craiova.
 Craiu Mariana, Teste de matematică, Editura Politehnica Press, Bucureşti, 2003.
 G. Tiţeica, Probleme de geometrie, Editura Tehnică, Bucureşti, 1981.
 G. Papelier, Esercices de geometrie moderne, Vuilbert, Paris, 1927.

64