Cum reușește un profesor să mențină disciplina în clasă !!!!!

Auzim pretutindeni prejudecăți conform cărora profesorii nu mai au nicio șansă în

menținerea disciplinei în clasă. De ce? Pentru că elevii nu mai sunt “cum au fost”, nu-
și mai respectă dascălii și sunt prea răsfățați de părinți. La Aletheea, am descoperit
exact care este comportamentul unui profesor care nu are probleme de disciplină în
clasă, pentru că totul este posibil, cu uneltele potrivite.
Este adevărat că metodele tradiționale de disciplinare prin frică și autoritate nu mai
funcționează în cazul copiilor generației de azi. Educația este un proces viu, care trebuie să
se adapteze individualității elevilor și nevoilor specifice ale acestora. Însă cum reușești să ții
sub control o clasă întreagă fără să apelezi la intimidare, pedepse sau, mai rău, agresivitate
de orice tip?

Vă propunem un model demn de urmat în acest sens, extras din „Ghidul Profesorului
Aletheea”, conceput de echipa noastră de consilieri educaționali
Comportamentele profesorilor liniștiți
Specialiștii în managementul clasei (Olsen și Nielsen) spun că un profesor care nu are
probleme de disciplină la clasă, are patru comportamente cheie: este 
FERM, CORECT, GRIJULIU și INTERESANT.
Disciplina este în strânsă legătură cu puterea pe care profesorii o pot manifesta în relația
cu elevii și care poate fi:

 putere fizică –atunci când îi amenință că vor folosi pedepsele;

 puterea resursei– atunci când acordă recompense;
 puterea poziției – faptul că sunt profesori, deci elevii au datoria să-i respecte;
 puterea referinței – profesorii sunt iubiți și respectați pentru că le pasă de copii și
pentru că știu să creeze un mediu în care copiii își pot manifesta propria lor
personalitate;
 puterea expertului – profesorii dețin cunoștințe speciale, care sunt respectate și
apreciate de elevi.

Ultimele două reprezintă împreună puterea personală, iar aceasta este expresia

personalității și abilităților pe care profesorii le au.

Gestionarea eficientă a colectivului de elevi

 Uneori faptele vorbesc mai puternic decât vorbele. 

 Utilizează metodele nonverbale şi de continuitate (deplasarea uşoară cu spatele

pentru a fi aproape de elevul care vorbeşte, mutarea elevului într-o altă bancă, printr-
un gest, fără a vorbi, sunt metode eficiente care permit lecţiei sa aibă continuitate – să
nu se oprească).
 Adresează-te clasei când ai certitudinea că toţi elevii ascultă. Pentru a face liniște,
folosește semnalul sonor pe care l-ai stabilit cu clasa ta sau care există la nivel de
școală. Nu ridica vocea! Oprește-te de câte ori este nevoie, chiar dacă asta înseamnă
să nu faci ceea ce ți-ai propus în ora respectivă. Educația este pe locul nr.1! În plus,
explicațiile pe un fond de gălăgie înseamnă timp pierdut, pentru că nu sunt
recepționate de copii.

 Utilizează tăcerea ca mijloc corectiv. Este OK să te oprești din explicații, să taci și să

aștepți restabilirea ordinii în sala de clasă. Este mult mai OK să faci asta decât să te
enervezi și să arăți că te-ai enervat.

 Stabileşte un contact vizual permanent cu elevii. În felul acesta, vei sesiza când se
plictisesc sau când își pierd atenția și poți schimba strategia de lucru.

 Evită întrebările al căror răspuns este aşteptat după o ordine previzibilă.

 Fii gata să schimbi metoda de lucru cu una de genul întrebare – răspuns, când simţi
că elevii au obosit sa te asculte doar pe tine.

 Stimulează cercetarea permanentă. În măsura în care este posibil, folosește prilejuri

care să le permită copiilor să se ridice mai mult din bancă. Mulți dintre elevi sunt
kinestezici și dacă nu-și consumă energia în timp util, are loc o implozie și devin
brusc atât de agitați, încât cu greu mai pot fi liniștiți.

 Dezvoltă gândirea critică și creativă. Folosește metode care stimulează curiozitatea.

Aceasta stă la baza motivației pentru învățare.

 Solicită sarcini precise de la elevi. Exclude din inventarul tău întrebări de genul: Cine
vrea să….? Pentru că toată lumea sau aproape toată lumea vrea să….și atunci se
produce o forfotă nefirească ce perturbă învățarea.

 Orientează-i pe elevi către operaţia de extragere a unor principii de viaţă din

conţinutul prezentat. La Aletheea, folosim conceptul Cât timp i-ai acordat …., de
exemplu, explorării conceptului de Respect? Începe să faci asta explorând în
profunzime un citat.

 Apreciază cele mai mici îmbunătăţiri în comportamentul elevilor. La sfârșitul orei

rezervă-ți un minut și, înainte de a ieși în pauză, spune-le: Apreciez în mod deosebit
felul în care s-au comportat și felul în care au răspuns astăzi, următorii
elevi…….Remarcă orice comportament care îţi place.

 Învaţă cel puţin o sută de moduri diferite de a spune:“Bine!”, concentrându-te să

te adresezi elevilor într-un mod pozitiv. Iată câteva dintre acestea:– interesant, te
descurci bine, nemaipomenit, incredibil, excelent, superb, grozav, senzaţional;– bine
făcut, bine gândit, mai bine ca oricând, bine organizat, serioasă treabă;– ştiam că poţi
 s-o faci, esti bine pregătit, data viitoare va fi mai uşor, se întrevede rezultatul, ce
îmbunătăţire, minunat, de apreciat, frumos;– creativ, grea treabă, dar bine făcută etc.

 Manifestă răbdare și arată elevilor că ai încredere în ei.

 Încearcă să identifici în spatele comportamentelor nedorite, nevoile profunde ale

copiilor (de atenţie, de dragoste etc.). Evită întrebarea de ce? care determină o
justificare şi nu cauza reală a comportamentului.

 Nu discuta situaţia elevului cu alte persoane; confidenţialitatea este fundamentală în

câștigarea încrederii. Apelează doar la persoanele care sunt abilitate să rezolve
problemele ce apar: consilierul școlii și directorii. Nu chema colegii de la alte clase să
intervină.

 Evită: ordinul, comanda, ameninţarea, avertizarea, moralizarea, predica, oferirea de

soluţii, critica, blamarea, acuzarea, ridiculizarea, utilizarea de clişee, interpretarea,
analiza, diagnosticarea. Nu uita că ironia este o formă de violență verbală. Folosește
în schimb umorul sau distragerea atenției, atunci când nu știi cum să procedezi.

 Utilizează mesaje centrate pe propria persoană; descrie comportamentul nedorit al

elevilor + efectul concret + emoţia pe care o simţi, ca în exemplul următor: „Dacă mă
întrerupeţi atunci când explic ceva, s-ar putea să uit lucruri importante, voi nu veţi
înţelege corect, iar eu voi fi nemulţumit(ă).” Expresii de genul Mă doare capul din
cauza voastră sau Mi-ați mâncat sufletul sau Dau cu voi de pământ, chiar dacă sunt
spuse în glumă sunt complet interzise. Copiii nu înțeleg expresiile folosite și le pot
denatura.