Lucrețiu Pătrășcau  

reprezintă o persoalitate cu totul aparte în istoria

modernă a României. Un intelectual cu studii în diferite domenii și un actor
principal pe scena politică alfat în prima linie atunci când a venit vorba de
luarea unei decizii care schimba radical cârmuirea ideologică a țării la finele
celui de-al Doilea Război Mondial. Pătrășcanu a fost un comunist convins însă
a fost eliminat de propriul său partid pe care visa la un moment dat să îl
conducă, printr-un proces stalinist de care nu era deloc străin. Vom prezenta
pe scurt ascensiunea și decăderea unui lider politic trecut în uitare.

Lucrețiu Pătrășcanu s-a născut în Bacău pe data de 4 noiembrie 1900. Și-a

definitivat studiile în străinătate unde a fost licențiat în drept și doctor în științe
economice al Universității din Leipzig, Germania. De profesie avocat a fost la un
moment dat și profesor universitar la Facultatea de Drept din București în cadrul
Universității.  Între timp acesta a fost sedus de ideile utopice proletare de tip
marxist în care a crezut cu desăvârșire. Unii l-au numit ca fiind singurul marxist
român.

23 August 1944. Momentul în care ascensiunea lui Lucrețiu Pătrășcanu atinge

punctul culminant

În preajma evenimentelor din august 1944 când România a întors armele iar printr-
o lovitură de palat regimul militar dictatorial al lui Ion Antonescu a fost ‘’arestat’’
Partidul Comunist Român nu reprezenta decât o acerbă antipatie în rândul
românilor. Nimeni din reprezentanții de marcă care vor pune bazele dictaturii
comuniste în România nu și-ar fi imaginat vreodată că printr-o fatidică conjunctură
vor prelua cu adevărat Puterea. Însuși Gheorghe Gheorghiu-Dej viitorul
reprezentant al politicii staliniste în România, recent evadat după ani grei de
detenție se afla undeva la Vâlcea ascuns, departe de evenimentele de la 23 august
1944. Fără să realizeze vreodată în acel moment, toate acțiunile ce se vor desfășura,
îi vor fi favorabile și îl vor propulsa ca prim secretar al partidului și dictator al
regimului comunist în România. 

Aici intervine și Lucrețiu Pătrășcanu.  Acesta era diferit viitorilor lideri români
comuniști din toate punctele de vedere. Un intelectual școlit în străinătate care avea
relații cel puțin diplomatice atât cu Casa Regală cât și cu liderii partidelor istorice,
PNȚ și PNL. Cu toate că îmbrățișa în mod cert doctrina comunistă, datorită
relațiilor pe care le-a dezvoltat și datorită originii burgheze Pătrășcanu a fost mereu
salvat de detenție politică deși fusese arestat de două ori în 1940 și în 1941.

Pătrășcanu a așteptat semnalul înlăturării lui Ion Antonescu și și-a însușit rolul de
reprezentat al Partidului Comunist Român în evenimentele ce vor urma. Cu
ilegaliștii comuniști aflați în pușcării iar cei școliți sub eticheta stalinistă aflați în
îndepărtata URSS, Lucrețiu Pătrășcanu a fost soluția acceptată de Kremlin însă
niciodată dorită! Conjunctura a făcut ca după înlăturarea mareșalului Ion
Antonescu, Lucreștiu Pătrășcanu să devină ministru fără portofoliu în primul
guvern Sănătescu și să facă parte din delegația care a semnat în septembrie
armistițiul la Moscova oficializând ‘’întoarcerea armelor’’  și trecerea de partea
Aliaților.

Din păcate a fost nevoie de mai mult de două săptămâni pentru ca Armata Roșie să
primească ordinul, săptămâni în care Armata Română a fost măcelărită, tratată în
continuare ca stat inamic iar zeci de mii se soldați și-au găsit sfârșitul pe front,
prizonieri sau în Gulag. O eroare politică imensă dar URSS nu a acceptat niciodată
armistițiul până nu a fost sigură că are controlul deplin al României. Dar aici,
desigur este o altă chestiune.

Ne vom întoarce însă la subiectul textului. Pătrășcanu a jucat un rol foarte

important în tot ceea ce a însemnat 23 august 1944 și instaurarea comunismului în
România. După ce spiritele s-au mai liniștit, Lucreșiu Pătrășcanu aflat pe o pantă
ascendentă spera să obțină (și avea toate motivele să  creadă, cu toată convingerea
în acel moment) conducerea PCR, partidului comunist care inevitabil susținut de
URSS va prelua puterea.  Însă după o vizită la Moscova lucrurile au devenit clare.
Kremlinul nu l-a sprijinit niciodată și impunea în fruntea PCR o persoană din
rândul clasei muncitorești. Faptul că Pătrășcanu era un intelectual, a fost principala
piedică în ceea ce privește lupta pentru putere din cadrul partidului. A rămas
Ministrul Justiției iar inevitabil apoi a început declinul său.

Declinul

“Nu vreau să-l scutesc pe Pătrăşcanu de acuza gravă că a contribuit în mod

criminal la înfeudarea României sovieticilor, dar pot să confirm că Pătrăşcanu
avea o doză de patriotism şi de onestitate faţă de ceilalţi care însă nu îl achită
de vinovăţie”– Corneliu Coposu

Lucrețiu Pătrășcanu, cu toate că probabil a crezut cu adevărat, nu a avut nicio sansă

să preia frâiele Partidului Comunist Român. După 1944 în micuțul și detestatul pe
atunci, partid comunist impus la guvernare de URSS s-au impus două tabere
principale. Prima a fost reprezentată de ilegaliști care în frunte cu Gheorghe
Gheroghiu-Dej au înfundat pușcariile în scop ideologic. O a doua tabară a fost
formată de cei școliți la Moscova care pe perioada războiului au fost crescuți în
URSS și a căror identitate era reprezentată de oameni precum Ana Pauker.

A început un război pentru putere în care Lucrețiu Pătrășcanu a fost o victimă

sigură. Ambele tabere nu îl percepeau decât ca pe un factor care a legitimat actul de
la 23 august 1944. S-au folosit de el. Pătrășcanu era mult prea popular și prea
periculos ca sa fie acceptat. Era un inamic pentru ambele tabere, inamic ce trebuia
eliminat. Din erou național acceptat de comuniști la 23 august 1944 Lucrețiu
Pătrășcanu devenea un proscris și trebuia eliminat.  A rămas singur iar soarta i-a
fost încet dar sigur pecetluită. Indiferent ce tabară câștiga bătălia pentru
suveranitatea PCR era clar că Lucrețiu Pătrășcanu nu avea loc în acest meschin joc
politic.

În cele din urmă cu sprijinul lui Stalin s-a impus favoritul său Gherghe Gheorghiu-
Dej. Acesta a instaurat în România o dictatură comunistă de tip stalinist prin care
și-a lichidat adversarii politici. Iar Lucrețiu Pătrășcanu nu mai avea nicio șansă de
scăpare. Era un pericol iminent ce trebuia amputat la fel cum erau Ana Pauker,
Vasile Luca sau Teohari Georgescu. Rând pe rând Gheorghe Gheorghiu-Dej cu
multă răbdare și cu acceptul Kremlinului și-a consolidat puterea prin teroare, crimă
și prin procese patetice politice. Piese ieftine de teatru, în regie stalinistă.

Lucrețiu Pătrășcanu a fost un lider popular comunist. Gheorghe Gheorghiu-Dej în

mod cert simțea o mare frustrare în ceea ce îl privește. Pătrășcanu era tipul de om
orgolios și arogant care știa să pună în dificultate un electrician cu patru clase
precum Gheroghe Gheorghiu-Dej. Pătrășcanu i se simțea total superior și probabil
avea toate motivele să o facă însă sprijinul politic de care beneficia Gheorghe
Gheorghiu-Dej avea să îi fie fatal!

Lucrețiu Pătrășcanu a avut parte de cel mai îndelungat proces al unui lider comunist
din istoria comunismului mondial. A fost acuzat de spionaj imperialist în favoarea
englezilor și americanilor, de sabotare a Partidului Comunist Român, a fost acuzat
de înaltă trădare. Evident toate aceste acuzații nu reprezintă decât înscenări politice
ale proceselor din anii de după război. Lui Lucrețiu Pătrășcanu i-a mai fost pus în
cârcă și naționalismul de care dădea dovadă. Erau vremuri în care naționalismul era
asociat fascismului iar comuniștii doreau prin orice mijloc să impună un
‘’internaționalism proletariat’’ care să distrugă orice urmă de identitate națională
sau religioasă și în care clasa muncitorească are ofensiva și e considerată prioritară.
De fapt proletariatului analfabet nu i se oferea decât o importanță simbolică fiind
grav manipulat. Încarcerat de comuniștii coordonați de Gheroghe Gheorghiu-Dej,
Lucrețiu Pătrășcanu a trecut prin toate etapele torturii și brutalității pușcăriilor
politice. A văzut cu ochii lui exact ceea ce el a legitimat! 

Un om politic important de la care aflăm detalii picante din ceea ce s-a întâmplat în
cazul lui Lucrețiu Pătrășcanu este regretatul lider țărănist Corneliu Coposu.
Seniorul, într-un dialog cu Doina Alexandru în cartea ‘’Coposu-Confesiuni-Dialog
cu Doina Alexandru’’ o spune fără nicio restricție. I s-a propus de comuniști să
confirme că:

“Pătrăşcanu a fost un fel de cal troian în partidul comunist, fiind, în realitate,

omul lui Maniu şi al Regelui care aştepta cu nerăbdare sosirea americanilor.
Aceasta era teza! Bineînţeles, pentru că n-am putut marşa la ea, am suportat
mai multă bătaie, mai multă carceră şi mai multe pedepse decât în propriul
meu proces”– Corneliu Coposu
În mod cert așa cum îl caracteriza și Corneliu Coposu, Lucrețiu Pătrășcanu a avut o
doză de naționalism după care s-a ghidat și care nu se regăsea la niciun lider
comunist în acel moment. În speță ea nu se regăsea în doctrina comunistă, de fapt
cea stalinistă, ceea ce îl face pe Pătrășcanu un comunist incompatibil
comunismului! Cel puțin al anilor 50!

Procesul  de care a avut parte a fost unul politic, sovietic. Probabil ultimul cu
adevărat stalinist din România. A fost exact tipul procesului stalinist din
Cehoslovacia sau Polonia. Gheorghe Gheorghiu-Dej după ce l-a înlăturat prin
epurare (în termenii vremii, asasinare) pe fostul lider al PCR Stefan Foriș în 1946, a
rezolvat problema cu cei școliți la Moscova prin îndepărtarea Anei Pauker și ai
partizanilor acesteia. Singurul care putea reprezenta o piedică pentru primului
dictator comunist român rămăsese Lucrețiu Pătrășcanu dar ‘’Ghiță’’ Dej așa cum
era numit de apropiați nu a ratat șansa să își consolideze puterea în cadrul Partidului
Comunist Român și cu multă răbdare după ce a primit acordul Kremlinului a trecut
la eliminarea sa.

Împreună cu Pătrășcanu, lotul celor acuzați număra nu mai puțin de 11 nume.

Pronunțarea sentiței a avut loc la data de 14 aprilie 1954. Pentru liderul comunist se
impunea pedeapsa capitală. Era singura opțiune viabilă a lui Gheorghe Gheorghi-
Dej. Lucrețiu Pătrășcanu era convins că nu avea cum să scape, soarta îi fusese
decisă cu mult timp în urmă.  Cu toate acestea grăitor este un fragment înregistrat
ca ‘’ultimul cuvânt’’ ce se află la în dosarul procesului regăsit la Arhiva Serviciului
Român de Informații. În dialogul cu președintele completului de judecată
Pătrășcanu dă dovadă de același orgoliu care l-a caracterizat de-a lungul vieții, de o
atitudine sfidătoare și arogantă cu o tentă ironică peste medie având în vedere
situația în care se afla. În cele ce urmează, dialogul redactat:

„Presed.:Acuzat Pătrășcanu, ai ultimul cuvânt, ce-ai de spus în apărare.

Pătrășcanu:N-am de spus nimic, decât că scuip pe acuzatiile ce mi se aduc.

Presed.:Stai jos atunci. Acuzatul Pătrășcanu spune că n-are de spus nimic.

Pătrășcanu:Și că scuip pe acuzațiile ce mi se aduc.

Presed.:Acestea sînt insulte.

Pătrășcanu:Nu sînt insulte.

Presed.:Te dai în spectacol.

Pătrășcanu:Da, lasă să mă dau, viața mea e scurtă, dar sînt oameni care o să
urmarească această porcărie.“
Așadar la 14 aprilie toți cei 11 inculpați acuzați de compot și spionaj și-au aflat
sentințele. Un total de peste 58 de ani grei de pușcările politică, condamnare la
muncă zilnică pe viață sau la moarte prin executare după cum urmează:

Lucrețiu Pătrășcanu, fost avocat – condamnare la moarte

Remus Koffler, funcționar – condamnare la moarte

Herbert Zilber, fost director al Institutului de Conjunctură Economică – muncă

zilnică pe viață

Alexandru Ștefănescu, fost mare industriaș – muncă zilnică pe viață

Emil Calmanovici, antreprenor – muncă zilnică pe viață

Ion Mocsony-Styrcea, fost mareșal al Curții Regale și mare latifundiar – 10 ani de

pușcarie 

Jac Berman, antreprenor – 10 ani de pușcarie

Lena Constante, pictor scenograf – 10 ani de pușcărie

Herant Torosian, fost consul al României la Paris – 10 ani de pușcărie

Hari Brauner, fost director al Institutului de folclor – 10 ani de pușcărie

Victoria Sîrbu, fara profesiune – 8 ani de pușcărie

În 6 mai 1954 Tribunalul Suprem, Colegiul Militar format din aceiași membri care
au dat sentințele mai sus amintite condamă încă 18 persoane la pedepse grele, așa
numitul ‘’al doilea lot Pătrășcanu‘’.

Concluzii. A fost Lucrețiu Pătrășcanu un martir?

Răspunsul la această întrebare este nu! Lucrețiu Pătrășcanu a fost în mod cert, fără
dubii o victimă politică însă rămâne  la distanță față de termenul martir. Pătrășcanu
a plătit pentru toate asasinările și condamnările prin care PCR imediat după război
a îndepărta orice urmă de opoziție democratică în România. A fost părtaș și este la
fel de vinovat. A girat ca ministru al Justiției în perioada  1944 – 1948 procese
politice prin care lideri liberali sau ofițeri de armată au fost condamnați la ani grei
de închisoare. Tot sub mandatul său au fost judecați și liderii țărăniști în frunte cu
Iuliu Maniu care la rândul lor au înfundat pușcăriile iar majoritatea și-au găsit,
nevinovați sfârșitul după ani de tortură și groază. Iar puținii din ei care au reușit să
supraviețuiască au luat parte la niște suplicii ce le-au marcat și le-au schimbat
întreaga existentă. Nu în ultimul rând Lucrețiu Pătrășcanu poartă deși în plan
 secund o vină la îndepărtarea Regelui Mihai. Rămâne pata prin care el ca ministru
al Justiției legitima un asemenea act de abdicare forțat și impus prin teroare.

După moartea lui Iosif Stalin în 1953, la Moscova puterea a fost preluată de Nikita
Hrușciov. Hrușciov a început un proces de destanilizare a Uniunii Sovietice. A
condamnat cu vehemență crimele lui Stalin și a solicitat statelor satelit să verifice
procesele politice ce au avut loc în ultimul deceniu. Gheorghe Gheorghiu-Dej era
pus într-o postură dificilă. Să îl condamne pe cel a cărui politică a impus-o în
România, însemna practic o condamnare proprie. A jucat inteligent și a îmbrățișat o
politică național-comunistă care va fi continuată și va fi ridicată pe ce

Cine a fost de fapt Ana Pauker, „doamna de

fier” a comunismului care ne-a dat pe mâna
lui Stalin
În 1949, revista TIME o numea „cea mai puternică femeie în viață”.

ȘD

De Ștefan Dragomir
7.1.22

 Share
 Tweet
 Snap

IMAGINE STÂNGA: GHEORGHE GHEORGHIU –DEJ, ANA PAUKER ȘI VASILE

LUCA, VIA FOTOTECA ONLINE A COMUNISMULUI ROMÂNESC, COTA #EA011;
IMAGINE DREAPTA VIA WIKIMEDIA COMMONS
Așa cum e tradiția în România, mereu am avut un „ceva” al nostru. Am avut un Hitler de
România, avem o Madonna de România, iar acum îți fac cunoștință cu Stalin de România,
doar că de data asta, poartă fustă – e vorba despre Ana Pauker sau Hannah Rabinsohn, pentru
prieteni.

After School
Povestea spionului care l-a trădat pe Ceaușescu după ce și-a construit un
imperiu de contrabandă
MARIA TEODOROIU
5.1.22
Până la Elena Ceaușescu, Ana Pauker a fost femeia care a ocupat cea mai înaltă funcție în stat,
iar pe plan extern era cunoscută ca prima ministră de externe din lume, „doamna de fier”
a comunismului. Pe 20 septembrie 1948 a apărut chiar pe coperta revistei TIME, cu motto-ul
„For an old battle-axe, a new edge”. Dar până să ajungă aici, drumul ei n-a fost deloc simplu.

PUBLICITATE
Dacă ai trecut cu trenul pe la Sinaia, sigur te-ai întrebat „care-i treaba cu mașina aia de epocă
din gară”? Ei bine, ce trebuie să știi e că i-a aparținut Anei Pauker și nu e o mașină normală,
cum avea bunică-tu, ci o Skoda de lux, custom made, care merge și pe șine. Pe deasupra,
blindată, pentru că a trebuit să reziste la atentate. Ca să-nțelegi ce fel de viață a avut.

Hannah Rabinsohn s-a născut în 1893, în comuna Codăești din Vaslui, într-o familie de evrei
foarte credincioși. A fost o elevă model, dar după ce a terminat opt clase a trebuit să renunțe
la studii din cauză că familia ei era săracă, dar și pentru că antisemitismul începea să se
răspândească și în România. Guvernul interzicea pe-atunci copiilor evrei să urmeze gratuit
școli publice elementare.

A intrat în mișcarea muncitorească revoltată de nedreptatea socială pe care o observa la tot

pasul și s-a lăsat prinsă și mai mult de mirajul socialist după ce l-a cunoscut pe tânărul
profesor Henry Steinberg, care i-a devenit iubit. Ce a convins-o, însă, să vireze până la capăt
spre est a fost Marcel Pauker, fiul unor jurnaliști și avocați de stânga. El și alți camarazi
comuniști au ajutat-o să plece la studii în Elveția, dar a renunțat rapid la asta, pentru că avea
treburi mai importante de făcut. 

Bonnie și Clyde în roșu

Pentru a înțelege drumul Anei Pauker, trebuie să vorbesc în primul rând despre soțul ei. Dacă
era o posibilitate ca un copil să-și aleagă ideologia de mic, acesta ar fi fost Marcel Pauker, iar
drumul său ar fi fost, indubitabil, spre stânga. Tatăl lui, Simion Pauker, a fost un important
ziarist, care a făcut parte atât din Adevărul, cât și din Dimineața, înainte să-și fondeze propriul
ziar, Argus.

Identitate
Lesbiana din mișcarea de rezistență care s-a îmbrăcat în bărbat ca să scape de
naziști
LISA LOTENS
29.4.21

PUBLICITATE
Între Marcel Pauker și Hannah Rabinsohn a fost dragoste la prima vedere, așa că s-au
căsătorit la un an după ce s-au cunoscut. În 1920 aceasta s-a înrolat, la insistențele lui, în
mișcarea comunistă, iar în 1922, cei doi au fost arestați pentru activități ilegale în România și
exilați în Elveția.

După ce ai fost arestată și izgonită din propria țară poate te gândești s-o lași mai moale cu
Revoluția că poate, poate te și execută. Pe soții Pauker nu i-a oprit nimic. După ce-au scăpat
din Elveția, Ana Pauker ajunge în Franța, de unde controlează cu atenție mișcarea
Cominternului, iar, mai apoi, se ocupă de extinderea sferei de influență comuniste și în spațiul
balcanic. 

Marcel n-a fost la fel de norocos. După conferința partidelor comuniste din regiunea balcanică
din 1922 și 1923, este arestat și condamnat la muncă pe viață. Cumva, reușește să evadeze și
ajunge în URSS, de unde se întoarce patru ani mai târziu în România.

Dar nici Ana Pauker n-a scăpat de mânia Poliției. A făcut parte din Partidul Comunist din
România, care a funcționat până în 1945, iar vreo 20 de ani sub ilegalitate. 

Istorie
Am mers la capătul României să văd cadavrele victimelor din comunism
ADINA FLOREA
27.7.18

Guvernul I.C. Brătianu l-a interzis în 1924, pentru că milita pentru autonomia provinciilor
românești și considera România „stat imperialist”. 

PCdR era un partid special, dirijat cu atenția de la Moscova pentru a face pe plac rușilor, iar
planul lui era ca România Mare să înceteze să mai existe, mai exact, să înapoieze Basarabia
rușilor, Ardealul ungurilor și Cadrilaterul bulgarilor. Și-a schimbat oficial numele în Partidul
Comunist Român în 1945, cu ocazia Primei Conferințe a Partidului.

PUBLICITATE
Ana Pauker a fost condamnată la zece ani de închisoare, dar a reușit să fugă în URSS în 1926,
unde a urmat studii politice la școlile comuniste. După câțiva ani petrecuți în Mama Rusie, s-a
întors în România în 1934, iar de acolo ascensiunea politică s-a petrecut mai puțin lin decât ai
crede. Faptul că a primit funcții de conducere în Partidul Comunist i-a atras doar belele.

Un an mai târziu, în 1935, a fost arestată și judecată la Craiova, dar după mai mult timp
petrecut în detenție a fost lăsată să plece în Uniunea Sovietică, în schimbul unui alt politician
român capturat de sovietici, „moș” Ion Codreanu, un membru important din Sfatul Țării, care
a fost capturat după ce sovieticii au anexat Basarabia. 

Istorie
Fiica lui Stalin a aplicat pentru cetățenia americană de Ziua Internațională a
Tatălui
BOGDAN JITEA
25.2.19

Marcel a murit chiar de mâna iubirii lui, într-un mod foarte poetic. Domnul Pauker a ieșit din
grațiile lui Stalin și arestat de NKVD pentru spionaj. A fost executat în timpul Marii Epurări,
când și-a pierdut viața și Lev Davidovici Troțki, comandantul care a condus Armata Roșie în
timpul Războiului Civil din Rusia, când comuniștii au preluat puterea. În urma destalinizării
începute de Nikita Hrușciov în 1957, numele lui Marcel Pauker a fost șters din istoria oficială
și considerat o „greșeală a trecutului”.

Ascensiunea spre putere

Chiar și așa, dragostea Anei Pauker pentru comunism nu s-a mișcat din inima ei și a urmat în
continuare drumul partidului, ba chiar a ajuns una dintre protejatele lui Stalin. În fața celor trei
copii ai lor, Ana Pauker l-a discreditat pe tată, spunându-le că era, de fapt, „troțkist”. În timpul
șederii la Moscova, Ana Pauker devine lidera comuniștilor români exilați.

În cartea ei autobiografică „Trăiesc din nou”, Principesa Ileana a României a descris-o pe

Pauker cam așa: „Un boa constrictor care abia fusese hrănit, așa că nu te mănâncă pe loc!
Greoaie și trândavă cum era avea tot ce este respingător, dar totodată fascinant la un șarpe.
Puteam să îmi imaginez cu ușurință, doar privind-o că își denunțase propriul soț, care fusese,
ca urmare, împușcat; iar întâlnirile mele ulterioare cu ea mi-au demonstrat strălucirea rece și
dezumanizantă datorită căreia ajunsese la puternica poziție pe care o ocupa acum”.

PUBLICITATE
Ana Pauker și-a văzut, în sfârșit, visul împlinit în 1944, când Armata Roșie a intrat în
România. Aceasta a primit, precum Stalin, rolul de secretar al Comitetului Central al
Partidului Comunist Român, ocupându-se de organizarea guvernului Petru Groza. 

GHEORGHE GHEORGHIU –DEJ PE AEROPORTUL BĂNEASA ÎNAINTE DE

PLECARE LA CONFERINŢA DE PACE DE LA PARIS, ÎNTREŢINÂNDU-SE CU ANA
PAUKER ŞI FLORICA BAGDASAR. (11.08.1946). FOTOGRAFIE VIA FOTOTECA
ONLINE A COMUNISMULUI ROMÂNESC, COTA #FA027
De-abia în 1947 este numită ministru de externe și viceprim-ministru, fiind prima femeie din
istoria țării ce a deținut o funcție politică atât de importantă. Cât timp a avut această funcție, a
servit mai degrabă interesele URSS decât ale țării. Un document important semnat de ea are
în vedere Insula Șerpilor, prin care România îl ceda Uniunii Sovietice.
Film
Filmul despre Stalin care-ți arată absurdul din prezent
COREY ATAD
1.1.19

Conform Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste, în România, circula

sloganul „Ana, Luca, Teo, Dej – bagă spaima în burgheji", care arată și puterea pe care
Pauker o avea în statul român. Era apreciată chiar și de colegii de partid – Chivu Stoica,
Leontin Sălăjan și Teohari Georgescu și-au botezat fiicele cu numele de Ana.

Chiar și așa, drumul ei către putere nu putea să rămână neatins. În 1952, după cum era
practica și în Uniunea Sovietică, i s-a înscenat un proces. În timpul unui val de epurări al lui
Gheorghe Gheorghiu-Dej, a fost eliminată din conducerea PCR, fiind acuzată de
„cosmopolitism”, de „deviere de dreapta” și activități „antipartinice”. Bineînțeles, nu era
nimic adevărat, dar asta era modalitatea comuniștilor de a scăpa de cineva indezirabil. 

PUBLICITATE
Viața Anei Pauker era gata să se termine mult mai devreme. A fost încarcerată pentru că, până
la urmă, comuniștii din toată lumea jucau după cum spunea Stalin, iar excluderea ei din partid
nu era chiar meritul lui Dej, era o comandă venită de la Moscova. Ce a salvat-o a fost moartea
lui Stalin, din 1953. După ce a ieșit din închisoare, a fost ținută mai mulți ani la domiciliu,
pentru că se suspecta că ar putea conduce o revoltă împotriva destalinizării inițiate de
Hrușciov. 

Dacă te pasionează filosofia politică și istoria politică sigur ai pe-acasă o carte de la Editura
Politică. Ei bine, sunt șanse mari ca ea să fie tradusă chiar de Pauker. În ultimii ani de viață,
aceasta a lucrat ca traducătoare pentru această editură.

18+
Am încercat să agăț cu Stalin pe Tinder și a mers extraordinar de bine
PAUL SCHWENN
3.2.19

Ana Pauker a murit în 1960 de cancer de sân, iar cenușa ei a fost depusă la Monumentul
eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism, cunoscut astăzi sub
numele de Mausoleul din Parcul Carol. 

Ana Pauker și-a dedicat toată viața comunismului și lui Stalin. Aș putea spune că era profund
îndrăgostită de Stalin. De altfel, dacă te uiți la înregistrările din epocă cu discursurile ei o să
 observi că a împrumutat de la dictator același tempo și gestică. Poate nu și-a dat seama, dar
dacă Stalin n-ar fi murit în timp ce era la închisoare, viața Anei Pauker s-ar fi încheiat mult
mai devreme. 

TAGGED:ISTORIECULTURĂANA PAUKERCOMUNISMSTALIN
MAI
MULTE ARTICOLE SIMILARE
 Festivaluri·România·Străinătate
Am vorbit cu tipa care a adus România și vampirii la festivalul Burning Man
ȘTEFAN DRAGOMIR
14.9.22

 Istorie
Cum e ținut în viață fascismul. Scurt inventar al metodelor folosite de Putin
sau extremiștii români
ȘTEFAN DRAGOMIR
14.6.22

 Muzică
10 melodii din cariera lui Nosfe pentru care nu-l voi uita niciodată
ȘTEFAN DRAGOMIR
18.10.22

 Război în Ucraina
De ce Putin a bombardat Ucraina cu zeci de rachete din cauza podului din
Crimeea
ȘTEFAN DRAGOMIR
10.10.22
 Mâncare · Bucătărie românească și internațională
Am mâncat cele mai ieftine shaorme din București și încă nu-s la Urgențe pe
perfuzie
ȘTEFAN DRAGOMIR
19.9.22

S-ARPUTEA SĂ-ȚI
PLACĂ ȘI
România: Un site de întâlniri pentru persoane peste 40 de ani
care chiar funcționeazăFaceți cunoștință cu oameni cu intenții serioaseADVERTISEMENT:
DATING ÎN ROMÂNIA

Ivanka Trump and Jared Kushner Close massive $32 Million

Dollar Deal in Miami CondoADVERTISEMENT: MANSION GLOBAL

Costul implanturilor dentare din 2022 s-ar putea să te

surprindăADVERTISEMENT: IMPLANTURI DENTARE | LINKURI SPONSORIZATE

If you own a mouse, you have to play this game. No Install.

Play for free.ADVERTISEMENT: PANZER.QUEST STRATEGY GAME

Costul unei operații cu laser pentru ochi în 2022 te-ar putea

surprinde!ADVERTISEMENT: TRENDING | CAUTA RECLAME

Cât costă curățarea profesională a casei tale? Prețurile ar

putea să vă surprindăADVERTISEMENT: TRENDING | CAUTA RECLAME

Vei fi uimit de pretul saltelei in 2022ADVERTISEMENT: TRENDING | CAUTA

RECLAME

Iată cât ar trebui să coste un aparat auditiv în 2022 - vezi

prețurileADVERTISEMENT: APARATE AUDITIVE | LISTĂRI SPONSORIZATE
MAI
MULTE DE LA VICE

 After School

Scurtă istorie a scandalurilor recente pe care Regina Elisabeta a vrut să le

bage sub preș
Odată cu moartea reginei Elisabeta a II-a dispare o întreagă eră. Dar dincolo de tristețea
pentru moartea unui om, e momentul să vorbim și despre scandalurile care au arătat că
monarhia nu e tocmai o poveste frumoasă.

ȘTEFAN DRAGOMIR

12.9.22

 Știri

Momentele astea îți arată că Poliția Română habar n-are să rezolve

problemele care chiar contează
Oricâte postări funny ar avea pe Facebook, Poliția Română are niște probleme sistemice, iar
asta-i face pe mulți români să o asocieze cu orice altceva în afară de „siguranță și încredere”.

ȘTEFAN DRAGOMIR

1.11.22

 After School

M-am plimbat câteva ore prin Cimitirul Bellu și-a fost mai tare decât orele de
istorie din școală
Uită de tot ce credeai că știi despre cimitire. O vizită la cimitirul Bellu s-ar putea să fie cea
mai mișto experiență pe care s-o ai în București și, de ce nu, poate fi și un loc cool pentru un
date.

TUDOR STANCU
5.9.22

 Cum e să fii tânăr în...

Cum e să fii tânăr în Brăila: La 23 de ani m-am săturat de mizeria din oraș și
traficul infernal
Stai liniștit: în ciuda memelor, nu avem cuțite peste tot. Brăila e însă un oraș aparte și, la o
adică, a dat suficienți oameni notabili pentru România. E suficient?

ȘTEFAN DRAGOMIR

27.7.22