Moromeții, de Marin Preda

publicată în două volume: primul volum în anul 1955, iar cel de-
al doilea volum în anul 1967 (12 ani distanță unul de celălalt)
roman realist obiectiv-social
Preda-romancier postbelic; perioada postbelică
roman, deoarece: acțiune amplă, desfășurată pe mai multe planuri
narative, conflict complex, personaje numeroase
roman realist: prezentarea obiectivă a faptelor de către un narator
obiectiv, omniscient, omniprezent și prin aspectul social al
prezentării vieții rurale interbelice
tema: tematică rurală (viața satului românesc din Câmpia
Dunării, dinaintea celui de al doilea război mondial), destrămarea
familiei
La Marin Preda, viziunea despre lume este evidentiata
din perspectiva observatorului, IlieMoromete, si a
relatiei acestuia cu timpul.
secvențe semnificative:

 Prima secvență semnificativă este reprezentată de scena cinei

în familia Moromete .Această secvență este surprinsă în
detaliu, și sugerează relațiile dintre membrii familiei. Ilie
Moromete, protagonistul operei, pare a fi imaginea tatălui
autoritar, fapt sugerat și de așezarea sa pe “ pragul celei de-a
doua odăi”, “parcă deasupra tuturor” etc. Pe de o partea a
mesei, stăteau așezați copii lui Ilie Moromete din prima
căsătorie(Paraschiv, Nilă și Achim). Detaliile naratorului
privind poziționarea lor(“stăteau spre partea din afară a
tindei, ca și când ar fi fost gata în orice clipă să se scoale de
la masă și să plece afară”) sugerează conflictul exterior
dintre ei și ceilalți membri ai familiei și anticipează plecarea
lor la București. Copii din a doua căsătorie(Tita, Ilinca și
Niculae) stăteau lângă mama lor, acest lucru sugerând
atașamentul.
  O altă secvență semnificativă este cea a tăierii
salcâmului. Moromete hotărăște să recurgă la acest gest
pentru a plăti din datoriile familiei. Acțiunea se
desfășoară într-o zi de duminică, pe fundalul bocetelor
femeilor care erau în cimitir și își plângeau morții,
sugerându-se astfel destrămarea familiei, prăbușirea
satului tradițional etc.Moromete se simte neînțeles, de
aceea la întrebarea fiului său “de ce ?”, acesta are un
răspuns foarte tăios “ca să se mire proștii”.

Titlul: un singur substantiv propriu, care desemnează membrii

unei familii, familia Moromete, familie reprezentativă pentru
gospodăria țărănească tradițională dintr-un sat din Câmpia
Dunării(Siliștea-Gumești)
Compoziția primului volum utilizează tehnica decupajului și
accelerarea treptată a evenimentelor. Volumul este structurat în
trei părți: prima parte se desfășoară de sâmbătă seara până a
doua zi seara, și surprinde scene ce evidențiază caracterul rural
al operei: cina, tăierea salcâmului, întâlnirea duminicală din
poiana lui Iocan, hora etc.
Partea a doua se desfășoară pe parcursul a două sâptămâni,
începând cu plecarea lui Achim la București.
Partea a treia, de la seceriș până la sfârșitul verii se încheie cu
fuga băieților.
Simetria compozițională este dată de cele două referiri la tema
timpului, din primul și ultimul paragraf al textului. Astfel dacă la
început timpul părea foarte îngăduitor, spre finalul volumului
acesta devine necruțător.
Un triplu conflic va destrăma familia Moromete.
Primul conflict este între Ilie Moromete si copii din prima
căsătorie, determinat de viziunile diferite asupra vieții.
Al doilea conflict se desfășoară între Moromete și soția sa
Catrina, căreia i-a promis trecerea casei pe numele ei, în
schimbul vinderii unei părți din pământul său. Acesta tot amână
îndeplinirea promisiunii, fapt ce o determină pe aceasta să l
părăsească în cel de al doilea volum.
Al treilea conflict este între Moromete și sora sa Guica, care nu
era de acord cu recăsătoria fratelui său.
Concluzie: Opera este o capodoperă realistă de mare valoare în
care autorul de prezintă viziunea asupra lumii și a satului
țărănesc.