Dezvoltare personală

este structurată în cinci module:

1. Arta cunoaşterii de sine şi a celuilalt care pune accent pe cunoaşterea şi acceptarea de sine, explorarea şi
autoevaluarea resurselor personale, familia ca valoare: responsabilităţi, roluri de gen, stereotipuri, comunicarea
asertivă, non-conflictuală şi non-violentă, autoeducarea, voluntariatul etc.
2. Asigurarea calităţii vieţii, cu accent pe integritate, gestionarea eficientă a resurselor, responsabilitate pentru o
dezvoltare durabilă, o bună gospodărire etc.
3. Mod sănătos de viaţă care îi ghidează pe elevi în aspecte care ţin de sănătatea fizică, emoţională, alimentaţia
sănătoasă, contracararea viciilor: drogarea, alcool, fumat, influenţe de diferit gen etc.
4. Proiectarea carierei personale şi dezvoltarea spiritului antreprenorial care pune accent pe înţelegerea
profesiilor din perspectiva pieţei muncii, planificarea carierei şi luarea deciziilor de carieră, dezvoltarea spiritului
antreprenorial ca opţiune de carieră etc.
5. Securitatea personală ce oferă elevilor contextul de formare a unui comportament orientat spre asigurarea
securităţii proprii şi a celorlalţi.
 ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa Nr. de ore pe Nr. de ore pe an
săptămână
Obligatorie Consiliere şcolară şi X 1 34
dezvoltare personală

REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂŢI DE ÎNVĂȚARE

Numărul de ore
Unităţi de învăţare Prezentarea
Realizarea sarcinilor
produsului
Identitatea personală şi relaţionarea armonioasă 6 1
Asigurarea calităţii vieţii 6 1
Modul sănătos de viaţă 6 1
Proiectarea carierei profesionale şi dezvoltarea spiritului 6 1
antreprenorial
Securitatea personală 6 2
La discreţia cadrului didactic 4
 V. COMPETENȚE SPECIFICE

1. Valorificarea identității personale în relaționarea armonioasă cu familia și comunitatea,

prin autoevaluarea critică și selectivă a sinelui și a resurselor sociale;

2. Manifestarea unui comportament pro-activ, axat pe integritate și gestionare eficientă a resurselor,
orientat spre sporirea calității vieții;
3. Adoptarea unui mod de viață activ, în vederea protecției sănătății proprii și a celor din jur, prin
asumarea responsabilă a consecințelor deciziilor luate;
4. Proiectarea responsabilă a carierei prin valorificarea potențialului individual și a oportunităților
pieței muncii;
5. Manifestarea comportamentului constructiv și responsabil în acțiuni de protecție personală și
protecție a celor din jur, axat pe cunoștințe acumulate și atitudini social pozitive.
 Data
№ , Activităţi de învăţare , Not
Competență Unităţi de Unități de conținut
Dimensiunea de luna evaluare şi produse e
specifică competenţă (de învățare)
ore pred recomandate
ării
1/1.Autoeficacitatea – calea  Exerciții de dezvoltare a
1.1. Identificarea de utilizare a resurselor credinței în capacitățile
factorilor care personale. personale;

e în relaționarea armonioasă cu familia și comunitatea, prin autoevaluarea critică și

influențează Credințe personale despre
autoeficacitatea succes și eșec. Atribuirea 1 02.09  Elaborarea unei liste
în evoluția cauzelor succesului și individuale a strategiilor
personală; eșecului. Strategii de eficiente și sănătoase de
dezvoltare a autoeficacității. depășire a situațiilor cu
1.2.Compararea impact emoțional puternic;
percepțiilor 2/2.Tipurile de comunicare
despre tradițional (verbală, non-verbală,  Analiza studiilor de caz
și modern în paraverbală; intrapersonală, cu referire la gestionarea
relațiile de cuplu interpersonală, de grup). eficientă a emoțiilor
și familie; Factori implicați în procesul 1 09.09 asociate situațiilor
de comunicare. Bariere ale stresante din viață;
RELAȚIONAREA ARMONIOASĂ

1.3. Explicarea comunicării.

IDENTITATEA PERSONALĂ ȘI

impactului Evaluare inițială  Exercițiu de elaborare a

stereotipurilor și unui plan de dezvoltare
prejudecăților 3/3.Stereotipurile și personală pe următorii
asupra prejudecățile de gen. 3/5/10 ani;
comportamentulu
i și relațiilor Impactul stereotipurilor și  Analiza surselor de
interpersonale, prejudecăților asupra formare și menținere a
inclusiv de gen. comportamentului și relațiilor stereotipurilor și
interpersonale. Factorii de prejudecăților;
menținere a relațiilor.  Dezbateri în baza
1 16.09
Strategii de combatere a materialelor mass-media,
stereotipurilor și textelor literare, filmelor
prejudecăților. vizionate cu privire la
stereotipuri și prejudecăți.
sociale.
BIBLIOGRAFIE
 Stereotipurile și prejudecățile ne influențează viața de zi cu zi, iar în anumite împrejurări operăm cu ele, în
ciuda faptului că ne credem lipsiți de prejudecăti. Nu de puține ori ele pot deveni bariere în comunicarea,
cunoașterea și acceptarea celor din jurul nostru; din acest punct de vedere trebuie să avem disponibilitatea de
a lupta cu propriile noastre prejudecăți, astfel încât să nu ajungem în situații de discriminare, marginalizare,
respingere sau excludere a unor semeni pe motive subiective, influențate de stereotipuri și reprezentări eronate
despre alții (adesea observăm că atitudinea și conduita noastră față de un străin este influențată de felul cum arată
sau cum este îmbracată persoanarespectivă).  
Stereotipurile reprezintă idei fixe, deformate, gânduri superficiale, mituri camuflate sau păreri comune, în general
greșite, pe care oamenii le au în legătură cu diverse persoane, situații, lucruri, fenomene, prin care creierul nostru
încearcă să simplifice realitatea complexă, astfel încât mintea și corpul să dezvolte răspunsuri automate la stimuli
similari; ele fac parte din moștenirea noastră culturală și se transmit în timp la fel ca și normele sociale, obiceiurile,
tradițiile (sunt studii care arată prezența stereotipurilor chiar la vârste mici, de 6-7 ani). Prin urmare, noi sutem
contaminați încă din copilarie cu anumite idei, mesaje, informații care ne conturează stereotipurile și în baza cărora
ne activăm prejudecățile (spre exemplu, pisica neagră și numărul 13 aduc ghinion,  bărbații nu au voie să
plângă, sarea vărsată aduce ceartă în familie, nu te întoarce din drum pentru că o să ai ghinion toată ziua
etc). Pe masură ce creștem stereotipurile tind să ne amorţească simţurile şi gândirea, ne încorsetează existența și
odată internalizate, în propriul sistem de gândire, ele ne transformă în adevăraţi roboței care pun în aplicare tot
felul de clișee și „soft-uri” primite de la familie, prieteni, mass-media etc., ulterior ele fiind îmbogăţite prin propria
noastră contribuţie. Și uite așa începem să credem că băieţii sunt superiori fetelor, că idealul de frumuseţe feminin
se traduce prin dimensiunile 90-60-90, că este suficient să ai bani pentru a deveni cineva etc.
Prejudecățile se referă mai degrabă la o anumită opinie preconcepută, raționament eronat,  recție emoțională,
poziție, atitudine sau tendință globală, pro sau contra, favorabilă sau defavorabilă, față de una sau mai multe
persoane, în baza apartenenței lor un anumit grup sau la o anumită etnie, cultură, religie, clasă socială sau
influențate de alte caracteristici personale. Atât stereotipurile cât și prejudecățile pot fi înțelese ca niște filtre de
protecție dezvoltate de om împotriva afluxului de informații pe baza cărora judecăm evenimente, situații, oameni,
fără o cunoaștere directă, personală sau doar după o cunoaștere superficială; ele ne limitează înțelegerea corectă
și obiectivă a unei realități și construiesc bariere, adesea foarte rigide la influențe raționale și în comunicarea sau
interacțiunea cu cei din jurul nostru.
De cele mai multe ori stereotipurile și prejudecățile ne determină să dezvoltăm și să folosim etichete la
adresa celorlalți, fără să conștientizăm efectul și impactul lor asupra persoanelor în cauză.   Nu-i mai puțin
adevarat că aceste etichete, imediat după rostirea lor, ne creează iluzia unei stări de liniște, de eliberare și
satisfacție, fără să anticipăm efectele și costurile pe termen lung (se spune că cele mai dureroase răni sunt cele
provocate de cuvinte și nu cele fizice).
Momentul adevărului: De ce ne grăbim să catalogăm acţiunile și comportamentul celor din jur ca fiind bune
sau rele şi niciodată nu admitem că deciziile umane sunt relative şi ţin de mai mulţi factori?   Oare prima
impresie despre ceva sau cineva nu este influențată adesea de prejudecățile noastre? Ce simți atunci când cei din
jur te analizează pe baza unor stereotipuri și prejudecăți? Ce-ar putea să te determine să lupți cu propriile
stereotipuri și prejudecăți?
Epilog: Construirea propriei personalităţi ar trebui să reprezinte un proces prin care să ne afirmăm propria voce şi
să evităm şablonările care ne îngustează perspectivele. Din punctul meu de vedere cred că este mai puțin
important să arătăm celorlalți cât de lipsiți de prejudecăți suntem; mai important ar fi să arătăm cât de mult luptăm
împotriva propriilor prejudecăți și cât de mult reușim să învingem în această luptă. Nu-l poți înțelege și respecta pe
cel de lângă tine până când nu accepți să lupți cu propriile prejudecăți. Omul care are prea multe prejudecăți nu se
va putea bucura de propria sa libertate și va găsi mult mai greu calea spre adevăr