~ METODIGA EDUCATIEL FIZICE iW GRADINITA DE COPIPROBLEME INTRODUCTIVE. +, peevotranea mgcin be GuLtuna naten st sront ‘bb TARA NoNSIRA BUPA 33 AUGUST 048 de baz ale sistemului de edueatie comunisté a tineretulul. Ea preslutiitate eapabil de a,apira reallzslle oamentlor unc th } tal privind roto euttrit frie dl 3 acords o iniportanta deosebitaeredrt condor Parte integrenta o revolute cultural cultura fied a fot si Diop 21 Avgost 194, cull Gri a dexvottat multilateral COrgunizarea 9 indrumarea sportului a revenit mal talk Organtatict | sportutas poplar (8.9, spol Camitetuins pentrs Cutters Fics 4H Sport (COPS) si Univnil de Cultirk Fisch =i Sport (U.CPS), enti Tadueatie. Finca Sport (eves, uit din speciellgh in diferte domenit ale sporti, precum din reprezentant de seama al organization st institatilor ce at tei ta det Si sporttld Sindeatelor, Uniunes Tineretlui Comunist, Cnsilal Najio— na} al Organizatlel Pionlerlor, Ministeral Bducafiei st Ynvatamia- ‘ilu, Ministeral Sanstati, MBnsteral Fortelor Armate, precum ‘ev alio organiza Insti contrale Progeamul Pavtidulut Comunist Romine faurine & socett socialise multilateral dezvoltate §finaintare a Romainiet spre co- ‘munism, adoptat de Congresul al Xi-lea Insele cultura fick $1 Sport ca purte integranta procesuluk de educate socilists « me Selor, de dezvoltare armoniowsd sl pistare a sinilatil poporulu “Legea peivind Snwamintol din’ Republics Socilist® Rominia din luna ma 1968 specifies, la atiodul 1, 8 Savstimnntul are deept Scop — alituri de educarea intelectual, moral, esetcd, de cult- vatea dragostl fj de patie sh pope, fala de iealurle de pce progres socal educala zed. Pe baza Hotsrirt Plenared CC. al PCR, ea privite It devote trea continnd a educaetfizice gf sportulul, a indea{iNor st sar~ cinilor cuprise in Morajol tovardqul. Nicolae Cemuresew adcost CConferinge pe fart a misett sportive nut th snul 1976, tntreaga ‘actvitate de educatio fied sl sport care se va desfaqura In. p= oada 19761000 va trebul determine tnbundtfinen substan {Hal a clliealsportive de masa sl de performanta,rdlearea aco {ela Ig nivelil exigentolor dezvoltrih socilitit-noesre, asiguracea ‘uturer ondilor ea poporul romén, tnerstul patiel st sreosoa Ct mai ains gi vguros pentru af eapabil agi Indeplineascd x ‘owes rolul Itoie de constructor al sosalstulul gf eomnunism st In ,Programsl privind denvoltaren ativittis de educate “sic si spot 'pe peoade 1076-2080" 50 sublinanh oh eduetia fc se= ‘ule sa eiba earecter permanent 5184 cuprindd In mod diferentst Sntregul tneret din unitate pregolare, scolare, universitare, l= tare gale categoril de oament al muncil de la rage sl sate. In wederes perlocfonies activtitt de educatie fixed in uni- tile proscolare se erat el Ministerulut Educates Tavatein = Indi revine sarcina de a asgura, prin program onganiza, exerci faice sf Jocurs de misear, in seopul dezeltrl lace corecte, edi- ‘itl mofrieltatt copii insur migedilor naturale — mers, Sle fete, sirius, aruncée,echtra Se rocomanda si se punt un secant densebit pe aplearea sis- temutlet a procedeeior de cite a organismal, prin organiza tunul mumar mal mare de aetivtat firice in aer liber, sue directa Influenja tateitor natorall — aps, aerul st xarele, ‘In acest seop se dau indicat xi se asigure condi: pentru ex tinderea activtior de nition Sutusoe peegntarior In pratiasea ‘ner sporti, eu deoebire a inotul, plastic, patinajuly shoe 1s, siniopui gt in alte acti speciticeneestora ‘nettbima econ Scopl fundamental a educaties coministe este dezvoltarea ‘ultlaerald a personalitahl, dezoltaren pled qi tired a tineret fener — decvatare imp de Ingle sieve ale soa aucatin filed este parte tntegrants & edacatet comniste 5 se realizes poralel cu celcaite Inurl: intelectual, poltehnid, moral estetics nto strnad unitate interdependent Scopul edcafet fice const in pregdtiea unt tineret sini tos 1 puterne, eatin spletal dragostet nemargnite fle pate sal dovotamenfulut fats de clasa muncitoare i partidul e, a unul Program} de mivuri penta apliearen hotel Congreso st Xi-lea al PCR. ale Congeesul eeucatel polite gi al ulturt Soclaiste provede en fa invaintulpregclar fee cult. Gra fostea copillr fai de patie, parfid si popor Al st se urmiteased formarea§{eduearea lor In spotul oediat a darpling, a cisteh sf coreetitudit Pentru a Inflege Toc gt solut educaiet fixie fn cada de voltit multtaterate a copllor de west pregelar, toebuie i ines aya el aceasta se Peullzeasd intoon proses tity complex, in are se imbind armonios toate axperele fencmenuli edueai. Coaster eb dervoltares intelectual ex ra eu dexvolanea fired corespunziteane. Sinataten 9 dexvolt fn fring egnotmala fisiologed sporese buna dispitie,atentia favorizeant ea- Ductates de asimilare 4 eunosinjelor, Formarea ealitatiior morale AL volilonale ale coplluul, educates perseverenje, a stpiailt de Sine, a eral dep de dereltaren entation sae fire, Sar for= area nuletcorecte,insusirea snseailor pels, dezwolarea si {ull rtm favorinaoa edteata ett a precoarion (Cele roti {mporlasle sare care revin edate fixice tn gr ‘nite de cop scare corespund partiatarejilor de vinta le pre= ‘pun bazele develtai fice multilaterale 41 armonlonse ‘i contribule ta Sntires sinéti, ln dezvoltaren orgenis- ruled seestora, preeain $1 In formarea nck finute corse ‘i denvolte eplitudint flee i st Tormere deprinderile mo~ fice acesibile copilor de viesid preyolard + mors, alergeres, 5 Titisa, aruneile,ecliirul cfjrdren ries ‘sk dexvotte Intern pentin exerci face, xe formene "le formere call fae, ea: Indeminatea. (eapactsten de fcrin(ele schimbitoare ule mediululiaconjurdtr), relstenta (espe smiyedri (opacitatea de a efectua miscarea ev fujeald, dstoritd lnten- ile! actentuate a proceselor neuromuscular) i, inr-o oareeare rund, forts, precumn f etal morale gb de Vola, ca Indep denja,tlliettva, hotaives, persevereta,atépinires Ue sine, cura comportarea dscplinata, obigneints de actiona in eoleet. De ase” fmened, si vontrituie la decvoliarea sinful tito ala sili 4 tormene la cop deprinderi si obigninte de glen per sonal gh eolctv Demvoltares calito frie si 9 deprindersor moteee nu ze provid in ent dnd precese folate, eh dowd lature procest= Vol snl de perfceionare's acivitait motrice a copulul Legatura rcipract dintse depriaesle snotriee st ealitale fier treble pa ‘is ca 0 interdependent forme! sia eonfinutalut ati iatt trice cu toate reall caret sint caructristice, Culitille Malce se manifest pin coecttadiaen deprnderilor motrce. TRealiznrea optim a sarcinilor care revin edueaiel fisioe feria de epi exte condifionati de comonrtrea #8 Tespectarea parlculeitajior de vrsla ale preyolarilar, de alegerea nel temae fel corespunzaoare, le aplicanee celor mal potrieite mjc, sme tae 51 procedee de Iver eu cop Ih @nAbiita DECOM sromTANA Precizarea obisctulut metodiciteducsiel face In griiniga de opit Tose conturaren sferel_peoblemelor pe care Te Tn general, melodica ele @ ramus podagogel. In complexsl sintelor pedagogice care we. pred In leoele de specaitate, mex Todtea educate! lice ocupt ‘un Toe important. Curl de metadien ‘educatiel free fx propuse si sntetlzeze priniplele probleme pe ote te rdich predaren acest objet Jn grésiniele de cop, sual Ind sarcinile,continetsl, metodele $1 formele de orgunizare a ‘ti de este fined, in eontarmitate ex scopu edbatis iste al tinind. seama de" parliculaitatile de vistd ale. copier reali Avind in vedere loeul gi importanta peedie st Insusel con Ainululul prngeamel de educate flied penta gridinitete de copii, Inelodles vine in ajutoruleducaloareor, rx indemds fundamentte sini in aport fnsesinat a fost relat prin adaplsrea fa purticnls- Hayle de vir ale pregealartioe Indication teinco-metoiee spleate in invaynntul de cl Insunren temeinic si conytonts a indicallor tence rete toare In executes coveetd a confit ecivtatih de educate feicd este condtla primordialé att penteu o predate cavecth, cit si pentru o competent chvervare « sine! copille, De asemenca, fntouserea sf apleavea Indleatilor metodioe experimentale In con Sincere acivtiti de educaie fii das potbitaten de ase ajunge 7replat sf eu ususing Ia Sndeplinices cu sucess a sarenilor educate (Ca i colette metodic, Iuerarea de fafa refiseta © practical enerallals, fundamentals pe baze sinfiie, realtat al activa Fodhice a carelor de specaltete. Experienta poriiva obfinut de Invikamintul prescolar este stata gf aprofundattsnultlaters pen te a stabil raportal legie dine achisnile educative 9 rerultatale obyinute Generaziite objinuto au dus 14 aplicaten corespunvitoare a Principio didactic, s metodeor de invalimint st eelor tna sfc Cente procede flente in predarea educate fie Lear de fata are ew buzi de plecare cinoasterea porticu ‘tiilor suatomoftilogice ale pregclatlor. Trecind apol la dscu- tarea mijlonelor educalit fiir sm esata anpra rolul fetoilor satura de ein gi de igen eile fzce st jocuite de migcare, considerate ati mlj- Ioace, it si forme prinelpale de practiare a eae fice fn gre Aisi do" copl, constitste contnutal predtninust at prezenttul mun ‘Prima parte manuatelui tree in nevst forme de practeare a educate! ee, anacind in eatinunre stractura activ oblige ton pe grupe de vist, Apni sint preczateseopul, serine 1 procedeele meade eu ronte. De werienes, se acordi 0 mare aietie invastt corte constionen tehnled de exeenti cons oe constitule prefisa cond ‘ctl in bune condi a aetviitit de eduetie frickin pring. Tn uerare int euprinse Sndlealttenico-metdice privind ac- tivtaile obligutortt care au ca teme de avi jour! de mlgare sa dennurt popsner, ma difell de preii gf de conus ‘iniod seama ed activitatea dle clucatle filet ew grupele ne ‘omngone de cpl de vista pregcolaearidiea probleme mltiple, grup Tn incholere -au analiza eelelalte forme de educate tao din gradinita de cop (gimnastea de Iaviorare, pind, jocuri ‘ctvita ales eu earacter de migeare) 8 ‘Sau previzit im anexa manualutul o sere de plantnt model fe lectie,precumn sl un tab onlentaty de material dace de ape 4m conclise, dovim s ardtam cd fecare educatoasetrebuie si feed din obiectul yedueaia ict" 0 dlsiplin indraeith de epi. SH mtrooet or recount Pent rellzaes scout istuciv-educative in miata die educaie fies In granite de colt ene nea ates Prinepilor dace, ates find ernie gensle cu see ia tone obleee de invita. fe expert Imucedsteg se ‘ede cur acne cern apt fre spetin In anes de tees ‘ect de unainnt m parte Principle didacte, eorite din prt, olenteaa sctvtaten stucutoere’ la care grup de vita Tafecare setae pe ae © desfasoaré cu coplil . ie ‘inod seama de partctrtjile eopulut perlar, ne vom eter in po ind i principal nteh pe eel evade ‘net de pecre in pete eerltilr ice Aplicrea acest enep st corti ta cerita cx ic toarleeivcatare 32 demonstezeTnotdewna, scale he tae copilor Si mal eovet rei sguanty pe ek esa ae fe pte Indep! condia de bask a forme ance dopinde na Se Injlee e4 pentru inti exacld fect exerci soe precenta de educaaate pent formares wor Peper clare it precoari desre migeston respect duster bie Intel densa expire ne Pn es Aceste explicafl sint necesare si pentru indreptarea tented ‘spillor spre aspectele importante ale difeitelor fate ne inca, Corectinudinea deprinserlor motrce formate le cops depinde ‘nu numat de coreetitudines demonstrisii st claritaten explication,1 sf de modu eam witoasea edueatonre va organiza eolectivul de opi Aceastongniaare va trbul sf asigure 0 perfects vizilitate ‘sie pent intel eolcty plicerea prinipiluh Insoirt congente gl active a eunostine tetor st mai ales forinares deprindertor motrice la preyolar cere Cx demonstreres mijciilor af fle gett fGeutd Inlt copii nje- Teagi complet sist pola reproduce covgetintregul exert ‘Pont ca ceringele de exscutate corel & unt exereiiy now si fie Inusite In mon congtent de eee copl, edueatouren va apela TE migerile silane ineogite ta exereltile predate anterior. De fxemplu, pentru insures constleta a exereilul Roata ried Seata mare edveatoarea se va spiel pe miele Insusite anterior colt la exerci de brake Foarfeee’ copii tobule sos Ins- ‘eotel porta Inilala coect, eo braele tats lateral In Tnstinen Unerllor spate deep. ‘agchile nol snt iavate oot $8 contient mumal daca es sirea lor este un seaultat a efortulut coplilor sub aspect atentict Tr waderes fsusiethconglinte st artive de eitre copii = cml, ecuatonten frebuie a porneaceé in. predarea acestora de fa analog in sen demonstra lente a flecarel faze a nei, post ca ape a treac sitena acestora rin executes Toe In domonsrarea sl explcases migoielor va fl folsitprocedeut comparatiet Aste, In predaren unt exereliu nou edvctoaren va trap alent copilr cum frebuie si exerate © porte ila sau ae a uel igs! In compara ex acelag elemental ust exer fe asemenea, pentrt eorectaret gia asemdndtor nvafat anterior treo! gresite de etre inh copll, va face comparete tn ate acestora # demonstrare el erect, ‘Dect pseipio faust congtiente 4 active a canostinieor, a dcprinderilor motvice presupune 0 activtate veluntar’ din. pariea opi, bazata pe infelogeren covets a rsigzll. Pentru se asigura Dertciparee activ, consents a copa, este necesar en att con- [Rautul et sf metedee st procedecle de lueru sé fie aeeatbie, an Mtenonies aa‘ foes pel ln afectivltate, la dorinele a1 Ia Interesole 2a, In eet sens, temele cate se propun eopitr ae ponte um ita eft mal atgestiv in apa fel Init nt ateag, Soi emolioneze (le exempli= Sarl minge -ilngea jon, Lagan puss, Unvol doarmie ete) De avesenea, fom pe ear tele 0 cea & joculul. Acesta find mai aproape de interesele ai ‘mobillcazd atenfla $1 asigurapartciparea na tid In precestl de a Sg firice exte folosinea deprinderilor motrice Invite In condiile variate din geinita de copii si cu diferte pritejart in structie san peste © punte ingustd, peste un sinfulet, ee corecli a unor deprindesi mottice contribu mult un exemple atrace tiv legat de visionarea unet intrece : ei ‘secinti, in procesul preditit trebuie sa se treaca de ta w i zu, de ta slp Ta complex, de a cunoseut la secunestuts sportive sau de pregatele pea: In estlonaren coninutliprogramel, foes pe imide In vedere scenic, desis materiel op eat, volun, prs 9h dup deta clout fee eopilo _ Ten igura setineen Interest cpl, pat bee 0 gaz vv do esersyadesndse evi Bee Imac evict pare de elt © complexitatecrestn de Is 0 ru Ja ala, Prey, respec farea|pariculrtaior de vist se “oglindete sf Jn, metaterocedeelediferantiate folsite de Ja o grup de prescoast 1a ata De exempl, la rupee mletdesfagurarea eetiittit de educate fi ‘ck va Imbrica forme de povestve a joe lar la grupe eopillor de 56 ant, gi do xoretin, exccutat In format specie actvitats de ceducatie Hes Baucatoarele vor fine seams de purticuleritaile fndividuale ale copilo, mat ales in smonen indvidualé destagurata fn Upul ct- ‘itor bere eu anui cop ‘vind fa vedere c proces pshlee gl flaice ge deste fn a= tivitate, pin exert, educatonrea va deofura aetvitalie de ed fato fined anfel Inet sé contibule Ia. dexoltarea multiatrala ‘copier. Ea trbule eh ind permanent citre 0 teapli Imediat Superioeranlvelulul de dezvoltare ating inet eopii xh post reaiza Sarena dati printr-un efort gradat dar aceesbi, care 8 nc suprasolelt. Principal sisteratiril lal confinultiil care ca predarea ex- noftinjolor si se fack fa mod gradat qi scesty, cunogingsls ol {rebuind seo spriine po cle veehl,dobindte ateror. 1 eprindere matted mst complex’ mst ponte ft formats desit pe bara unor doprindorl motrice simple lasusite anterior ai sinte- Phatizate inte-un tereotip dinamie Deprindeile nsuyite anterior vor servi ea bass pentr acetea care var ft predate ulterior. De exempls, © satitina tn lungime et lan nu ve putea Nl insusité ia condiit bune deelt dups insusires ftuilor ca mingea pe le gia sdsttrilr fd ela. FRespectaren peincplulat tasusiii temeinico a eunotintto, prceperior sf doprinderilorasigura pstrarea de etre copit pent ‘mult vreme @ eelorInsusite De azemence, ek capita deprinderen do a aplica In practica eunogtingele insusite st de ue fotos: de ele {Via oricin nevote. La ben insur temenice a deprindersioe motrep sta repetarea migedrllor In adr acleiast actiitai, in Suceesimen lon, in difertele forme de acivtate de esate fisick dln gréinita de copl. La Zormarea unor nol depeladet,edueatourea ‘va trece numai dupa ce vechile deprindert fost sufiient de bine onsolldate. Asfel, deprnderile moteice de bari predete fnte-o ae- tivilate stat repotate in cele urmétoare fn aceeasl formé sau inca- 2 rate tn je, ect fn alt context. La fo, exercifie de deavetsre He generald Inusite ta aetvitaileobligatert vor fi folosite in sleituiea programelor penttu gmaastica de inviorare Decl respactarea secstul peineiplu In predarea edventetfzice In grit ‘se rellzeaxt prin formares tor deprindertracteice ‘durable, printr-o exersare sstomatle, prin exeriit ex cult ‘reteinde,Judilosesaonete in tmp Princip legit eoviet de practicd. este deoubit da important pentru aetvitatea vlitoare « elevelor Tieelor pedagogice de edie ‘atcare. Cunoasterea aprofundaté «melodic edueajiel fice, eu noasteea sl tespectarea partieuaritatilor anatomotziologice ale pre= Seotsrito, mifloaselne = formelor de practicare a eduaflel fice Tpebute si dues Ia onganiares 91 conducerea coveett qi efcienta a sctivitail de educate fries in grdlaita de coll. La eetvitiite de fducalie Mei, in med speatl,apliesrea indieatitor verbal, a ex pllcatllor, in practca exceutiit conerete a exeritlor lice este © nevestate absolut. pune pe copil xi execute migcrile site In texte pregitiea Mized generals pregeolarulu, pr tires Iu! fciea pentru scold. Numai ngusirea eonstientdcanoy- tinfelor practice de etre elevele leelor pedagogice de educstoare, precum $1 formares unoe depraderi motricecorecte pot xi Ie eslgure posites de a demonstra A preda coreet in vitor setvitaile de ‘ducal fais la prego. Desi am trata separat Hecare din princpile didactce, true ‘so all in vedere ef inlze aresten exis 0 sfrinsh legit, 0 condiinare reciprocd, cvea ce Inseamand cd in activites edacticd trobule finut seams in lecre moment, ce toate prinipille didatee Motodele de predare sl procedeele folosite fn setivitaten de ‘ducale ites nt ele prin care edstoatea formeazi copilor ‘eprinderile motes. In alegerea taetodlor trebuie fut seam, in prim rind, de speciicl oblectulul respectiv 1 de particularitiile fe viet le copie. De aceea, fm eatin fine 9t glaese aplea- ea mai ales damonstrarea, expletile st excreile: Late de me~ {ode $i subordonate lor snt procedeee date g metodice practice rin cane ee reelizeard o aunts meted 1Procedale folsite in munes CH prescott sint string legate ‘oe particlartaile de vest ale evplior din cele trei grupe. De ‘cxombliy la grub copilor de 3-4 ani educatoaresteebuie st con- ‘died personal eoloana de copii pentru a execute mersul ferpully Pe fhe In gra mare coll pot dep acca sues ural pe ba ‘rganlzare a clecivuls de cpl variaza in diferite part si etape ale tctivitai de eluate flies, at ale Ia grup sal mare Formanea unui sereotip dinamic corect este conditional de emonsiveres corecta s educatourel, invita de explicate eco fare, precum sf de corecarea alent a migeailoe copilor in eursul Ta copii preycolar ee deavolts teptat eapaitatea de orientare siewaid sutra misednilor ce urmendi a fe fave. De aces, un Fol fot ma Important in formarea deprindritor motrice tare it tava, dies repraduceres, action eduatoare pe baa pereepert walt sat mare det Ie pogo dy gree mt Oferind eo cr condia ea Inst demons trig este o condi tnlapensablla pentru ‘Dar demonstrarea singuri nu este sulicienti Jorogisrind min mat elggaren demonsteath de cilre edcateare, copit 9 limita fr Me inteleagd felul cum treble a-0 execute (eur sd alerge, © sar SE primera anomie explo verbale, halzare debindeste un rol din ee i ce mal Important In formate rinestior la copii, In proressl format deprinden, stents. co i ebuieortentaid, prin explicatil verbale seurte sl press ‘nvr acen ce ete ese tn execute eel Baia t= bie so rofre Ia diferiele fase ale igs, in special tunel cind {ste vorba de deprinderie mtrice couiplexe past de dans popular, Tneadrrea lor 18 dferite format), Demonstranea 91 explicate fi ‘dn gras, superfiell, nx pot asigraformaren une! ima elaro asupra exerci ee treble inet Prin demonstrarea enrecta inofits de expicai, prin corectarea stenté ta Uiopul exersn, preolarilajung tnepat la o juss Jaca Tzave @ migeirlor, eliminind gradst contractile mueulate inutile Daciivitoarelo edueatoure nu Vor eareeta cu toa stents, de Ja Snceputul Invites $i Ia cierto nepetr, att locllarile defoce ‘ons eit grepelile comlse in exeetfio, coli ating sisi formese eprinder gresite,eare vor putea flr mal greu indreptte Senvatile kisestexice ne inforineed despre pola Hi migerile embrelor si elfeitelor par ale corpului. Receptont sestor sen~ alll se gisese In muyehi,tendoane gi ligament. Senzalile Kineste- ‘oe motate eu cele tactile ne Informeasa in permanent desire Poa igen difeitelot pet ale carpi juelnd us pol foarte Smportant fn reglares migedrioe. Finind ears de faptul ea la vista Dreselardsenenfile inestrice sat Sned slab dezvllate $2 pin Spare contol content, autocontrolsl migeir In acest cop Din sees. inokiv ei nuvgi pot da veama dad exeeutd corect 0 sigeare, Cu atlt mal mare trebule si fle preacupare, supravegherea Stent $f continus » edueatnared in sop formset not deprindert Calistew insur migettor de tse cop teebule vekfeat Sn tmp, In acest seop, este bine ca educatonrea sii alituissd u ‘aie de esident In care ii noteze aces tonte migedrle penn formares deptliderior motriee de bazi pe care le-a Bredst, ca st flu cum ele au fst execute (bine, slab, daca Intreaga gaps sa Insusit bine exereitial su numai @ parte). Ea va fnsemna numele cer copl x care va teil Iuneneindividul sau in grup ilPARTICULARITATILE ANATOMOFIZIOLOGICE ‘ALE PRESCOLARILOR. uncylerea_perticularir antomotsstogice ale copia conte o cone snl sets Peiru ine dele ¢ duce fer in grins pl Seatrece 9 hte oe eo thre nig importante ducal face i siata Ren, ect cae elites fn ud gett sane he thas canoe peruse anatoettlogen ic peeeteg de fre vest henson pate fl mod ado Salone Ite proce serie ae duce ier pnts Pela Fal or ee sin indetesmumlle mga dee secon Gate ae pat a masurt pent dre ainda else =p in soneorant ce pst de ee ps De In naere sn deer inte we,ongantmat uma te sus modelo ae devote tanto Dr soneses fane file lesion ergne se perfajoed tn inp Dervolres Ses suse produce fn rc principe +) oar Fnilime tm eta den slut W i masa cpu @ oe volta functor fetdarorgane leno, In proce! devo {ic gas, pein cae nego tlaltaea sehnbitos sale cenitative ealtativ, se siecrvd mode x anor Ul tn ln an, Thin sean deacon destin. cape de deste, fear die sete tae avd specie Copa de 3 a dened cpl de 6 an sua rn forms pope earprate, prin dvinfl, ntereate se perienfa 59 tle. Call mal mult se desebete lumen sprtala @ Prevelaral deere agora roceul de cette w de drole tual Gtena cn it coll sie cal me. In en proces deo Tai ma Teo st peroade nave oct rtm ete rut al ccelerat (le exempls, In vtta de 9-0 any intr Inerval de ctv i, Snaximu an eopil cree eu $7 cm in dfine seu 1 hg tn great) Atte pertonde Ge creytere rapa a fos depute sult tn deevoltarea copia le tnt legate de moti! br BH eieenite din punt d-vedere clay fa de pefonda prec Sent Dee peveet desl nw ao vga ne dap Gform, regent asendeny care un im sal lent de dezveiare (iat peraadelor de scunulte cantata) um sta pid ( ‘erst poronelor ce st clea. Shwe Html de devotee pe Ding fp can inesinte pesto nun nsdn pein lt pet ana tina de Ivo pero a Trebule st notin, de seme, rtm de crete devo tare elferttelor gine aprate ae corpu mu este nie og ect taeglat n cen ce rive vite Je cere de ae foliar o frien part ale corpus adie ese scimbaes Droporioe ents cp, tune membre Copla rete se deevl su naenga dual in strinsh dependent de conde medi Iconjrton, de cone de ala eeu le ert aliments regio de state een Goat ain fee gr in gata de copl et. Conte “fan permanent scinbere oblige engonise opt In aap {he acer fate en nt gaan oni ale Se sald cxsa 0 pernanetdunate Tops contra, ops care Teprein fou sill, mobil oceall de denvlae ui epee mil i, ett orgesml a, din pet de sede fancies, raspunde In al ich ard condor de rl Intve organs i cone tle de volt contrast art Siu it torte putern rmotocoiar ete foarte Stone (Schlntrle antomeriziclgie pe eave Te fers acum enganisaul amod iene es i etmi o osn evidente chiar la lntevale mit de timp). Pe mistrd ce org rismul coplulut se pereetioneara din punet'de vedere fenciona, fl devine din ce in e@ mat eapabil de a ‘Ayr vars ste mel Insnjortr scontaee se menue ‘nl dervolat sade coprino inte 6 an able att! parade a feu pe eta ‘etestrtor sce pct eicativy, fa eum vise fe Beetve, desvoltares, oc sl spun mn Ia alate Ficar an aduce mode! exnile a eanttative ct 9 eave Ble jstited sl neent gusisaten diferent viet fa een preycolaton de aie views. La Inceputa peiondel_prescolar, ‘itor uel tonconse »aparatl moor gt desvolael vorbe, temarcis In copl un abun grad de independent Peselatel {3 an ra plead in punt de vedere smatosepleepectl Sntepregoaruul Acesta apa cate caractrtats Pla creed font tn special in inline, copl eredind in mee cu 34 cm, iar greutte cu ¥=2 gp Ince 88 an mess sal Tecterste peyolaral mar. Aga cum $a rat mal Tale, bos toni deze ete th sre dependent de onde de ale simul de amentate, de atvitae de odd, nivel yeni suntan codiile geoctinati fc. In rapart eu acevle eal lective depres vor fnregsive dlfest acest salt th Invite ale fel op, vor ens diferente! tn nga mementl spa! salt. Specifics ch peioada propluasd de ‘eyiere foarte api are duratt de aprotnuly 1/t an dn eae Special, o erste Jn In es) 0 creer realy mal slaba salimensiunilor traverse, In ecea ce priveste proportia dist pile corp, trebles srdtdm ed preselarut de 5-5 ani are capul mai mare, trunchiu ‘mal mie s{ membrele supetioate 41 inferioare relatlv seurte, Dee parte superioa, cap, este ral denvoltat gb cateesterd ew pirile Progen sll se caraeterizensé prin presenta formelor 20 unde" Aceata se explca prin decvollaren nai intemal a fesutulst fipes subcutanat. Trunbitl spave cline, din ena abet dex oll: a centurl reapulare, w poristente depoltlor subeutanate de grisine 91 unei inuficiente desvoltet a museulaturi, Abdo. los, dati insuficentes deavolrt ‘ren este proeminent $1 2 masel muscalare,precum 3. exitentel fn cant uti adipos. Cregterea se face mat mutt 39 Ta tle eestere lent, petionda acuruliilorcantative ‘Propertia si earacersticlle respective se patrons pind la ape rita saltul tn deavoltre,cind se inreisteara o cetere intenst i membrelor superonre si iafedioare. Cresienea eteentnat at Selo lung ale membrelor determina 0 schimbare 2 proporilor cot porate dint eap,trunch! si membre, Cpl pate elatlv mai mie Comparaie cu pevionda precedente, Aceasta Smypresie rate 2ecentuata {le obliiatenfruntt gl de decvoltaren pari mit gl Infeioare a feqeh, tle cdvel rellefri-osase devin thal poterice, Cireumsteriga faputi, eave a 3-3 al este mal mare deci ereumferinja traces, levine egala sit chiat tai mick la 5-6 anh. cum tranehiin este Telatiy mel curt in rapore ct membre inferioare care tau alungit bruse, Toracele se hinges $i eh, tala este mareat, casita for ‘le capi espectul de trunct de con, cu basa tn sus In trecerea de le 9 ctap de dexvotare I alta se ober 0 faz essa, In tpl rela, dia punet do vedere morfologle, co- pill prezintl un asestee de coracteviatel destul de gren de defini far prinre care vom denstbi ea predominante fle pe cle ale pre fcolaralu me ie pe ele ale presenngal mare relat i aparstelor care in fe Th desrieren en opto vor Insists indeosebasupra ss dled probleme specie legate de Faia s edu Sistemul nerves. Dipl cam se gfe, cesta indeplines.@ funeit complexe de informars, de conteol st de coordonare & func itor turer engenelor i sistenelor. Fl reafizeass nu numal uni fea din organism, el aigurd si unitatea dine organism $1 medul Inconjurstor Datort gelivititt sinteulus nervon ne este accesbil tot ce se intima in jurul nowt, Cx autora evelerutat et reflec-‘do realitatea ineonjuratoare, © cunoustem, Crete reprint baza ‘materiald a intregli noastre vel) puilee. Nu puter spune tal ct Semoltaren gi maturizarea iu detenitind ta mo nemilace meter is, caraeterl 3 nivelul de deavoltate & fundilor patho ele opt Juli, ‘Maturesres ereerulul din punct de. vedere morfologie funetonal eonstituie numat @ prensa a apariiel si a deavolnt Aiferitelor procese insur phe, Denvotaren pied ete strins legats da medulsocal, de ed ‘ate, de setivtate fossa copii Morfologte, dezvoltaea sistemulunervos al prescolarulut este ‘wal redusi, Numarul do celule este acelayi ca la edule, da ele sint ‘mal mich forma lor esto ral slmpla, prelungicile celulel nervoae ‘xonit x dendritele— sat seurte qt neramifcate. mn cursil perieadel projcolare, creteren releruut. continua ‘dati cu diferenferes gh perfocionarea functional. Scoafa cen brala se dezvolti. Procesut de milinzarecistinua el, meri pris feric mlelinisindu-se pind Ja vista de 5 an. Fibrole nervowse 2° Jungese ose ramiie,formind mutiple reqs de legit, Anatom, ‘ervolareaeroierulu se termin etre vrsta de 7 an “ua prescolarit let predomind into smumita mesurd aelianea sistomulut nervos vegetal a eentelorsubeotticl, cortex etna suficiont devottat. Oats eu dezvoltereaseoarjel cerebrate, sb Ine ‘ducati, a exersin, functillesistemului nerves se tidied pe o treaptd superoars, dar min Snes mult deosebite ee ele ale dultata 1 aceastdvirstd predomind procesote de exitaie fn raport eu ste de inhbitie, procesele de iradlere a exetafiel Zafa'do ceo de Aga se explelfaptut 4 preelaral mic este {a continu mij- care, face gesturi dezordonate, nesigure, Insufcient diferente. $ soordonate | de asemenea gl foptul eel chose foarte repede atune! ind este obligat 58 exoeste migeet de sewayt fel seu se retin Sela stiitate in catza dewvotiet incomplete a stoorel cerebrale 41 prin uemare a repiciinsufitente « seit! eentton sabcorieal itr cortex, vala petkiesn pregelanulut ine este puterale colorals ‘emotional. Reaclle sale emotive sint foarte wil gl variate (aneori contradictort fn raport cu acelafoblect). Ele st tn caraeter spon fan, sint pula stables pst de profuse (Catre 5-4 ani se dezvlts site perfecioneard straturle de tslule nervoase ale seoerei ceredrale din punet de vedere anatomic, Sructura, vealiindusse pe aceasté baci perfectionarea faneionala 4 ereerulul se intensifies rolul coordonstne al scarfs cerebral, fnfluenta ef anipra centrlor subcortical, coca ce face ca Fecile copllo par treptat din sponteeltat g instabilitate ste cunoscutfaptule@ orice reflex conlfionat se elabores2d pe Daa nul reflex neconditionat. La vieta prescolars,reflexele con clionate se formeazs, ito marura insemnate, pe basa reflex fe orientare, Acest reflex explickreacille de ceretate & medial Int fn mod snvoluntar, x treplat In mod voluntas, opi de vista Dropcolarapeivese obietole gi fenomenete in jar ew mult interes, Mecanismele rflex-condiionste ale adviatit nervowse supe rloare a copllulut se perfecioneas treptat De asemenee, Prin eres teres eopactiil de analiza i slntezt scoaret cerebral, legitril temporare care stau Is bara difeitsior refiexe condifionate ela borenza mat repede sl sint mat stable. eflexul de orienta, att ol necoudionat eit rai ales eel condifonnt, ee manifest dessait fe evident In cpl ncepind eu virse de ant 1a bara formicttuturor doprindoritor, dec La exlor moteee, ‘tau procsele nervose fundamental, exclaia sf Sahiba. Eee {ala constd intro stare do aetiitae mol rt sa rel platens 42 calulelor norvoase si se manifests Is extesior printin rep positiv al organismatui, de excmplu, prints-o mlgare. Inhibiia se Cartetorizeaai pinto feinare a activitfieeluelor norvosse. In afera, ca so manifesta printr-o opere sau o dlminuare a reseilor Grganismulut Tahitian condifionsts de dferentire, de stingers si e ftiralere,asemenee reflexulut conditions, depinde de experiena copii se dezvotté pe baza une lung exert Inhibit de difercntire permite deoseizen a dol excitnitapto- Piaf sa aseminatort care snmitiraerh Inert deosblt, iaboraten feenterior incepe de Ia vitsia pregolard mica, dar ele nu au Tok ficients stabiitate, cop) eonfundind still esenanitor aDuplvrsta de an, esti im atest, in cole mak multe ear rece st diferenfate, De exemplu, cop Sani exe Priel deren pl, api din geupa de 24 ani exe Cop de 4-5 al pot afoena i teal ese ean fe 41 de palm ;copit de 56 an ajung sf ferentene 9 a9 ta fesse, pe Haga celelalte forme teen cu corp ip de Se De aceea, in settle de educate i Fa ajune In dierentose sat Aiaptares a condiile vavabile ale mediulai presupune ma umal posbiltaea stabil unor fegatt not inte dite extol £ seorlle organismal, et sf ponliten elimina acestor eae de stingere a reflexului condlionat inutil sais daundtor canst Inbabitn’de stingers, care se dezvolti le prescolart mat trl date inhibitia de diferenjiere. De exempi, la Inceput,exereile te beervitilor ces a Tavegisrate 4 explicaflor 3 si elimine treptat mipdrile de pis Tnhibita de intiraiers, cave eons lamutul Ta us excita, ete Tor 2 dezvols cel ma tiv, De ace Drescolanl ff stapinese er gre douini @ Imig Inante de semnalul dat de eieatoare reactor or Cunoscnd.particulritaite de vie hipster a ale setivitiit_nervouse jocorlle de migeare ale grupo ‘dou regull simple, aceleash pent or ching once a lvelul lore Infelegere (Sri ca visu mergem ea plea ete) | | Ia grupa de 56 aol pot Intervent tweptat reguli mai mumeroase 51 taal complicate ; de osemenes, Tolar diferentiate pe subgcupe ast Tndividuate. Print-o judiclonsdalegere st gredace a exerepilor fix 22ee gla juries de migcare, copii dn grupa de 56 ani aun si nec un eamptex se cunt la esmnate diferte. De pid, la Jocul CCoveeje pe eulor, prescoarit mat marl la semoale distinct, exe= ‘ane: husven eereulteor,slesgaren pe ini eereul mare, gruperea pe ere el finind seumd de cloare et Bducutoares va trebui sab Sn vedere fas feel deat doilea aspect anus respetarea de catre copia indeaflor gf a reg Hor stblite in joe in activate. Respeetarea acestora duce Is dz ‘Voltage inhibit codiffonate, Capit devia eapabl de a elie sat Ge asi sina velo seta Th pevinada presclari, obit (ontal eres, se dereoti. Yn con secinta ne marese posite de coordonare a miyérlor, ele de~ ‘nid mal preci Th tet eu accasts sentionam ef educatoarea va mal putin cexigenta et cot mit In privinta exeeutil corete, precise a rgd ‘llores mal vorbhat de faptol cases! mlgcriteteebuie = fe simple, usoars,cempliinde treat, 10 timp. Nu stdrtn och isupra aceate idl, deoarece vou! al revent descori supra el fn ‘cuprinsel cri “Aparatul locomotor al projcoarulul so deosebexte cctttty de el el adult. Rezstona easlor,precum sl forta muse Stars aint raduse. Ceca ce coraclerien7A sstemul osos al eopilor ‘Ste Html ft tens, energie de creer. Totals, componia ut ‘Shimied este dferita de ceu a adaltull. Oascle capita eater vista Ge 56 ant seveast strurturd cu otzele adultuhl, dar sirurile de fatcu qt de fesfor so givese In canttate mal met, Cu eit opi ‘Stal aie cu ali confinuul de ur de caer se afl In i ‘lute mal sue tn raport eu ele de fosor, Substanale organice fine predominante, Aceasta compete, preesm g1 prezenta de zane matt do erestre frmate din fet cartilaginos fac ca ost enptutat fetal, si fe anak putin redstont, del un (mare poate fi gor daformat, der mal greu de foctuat. 2wselecopiirsint mai puters vasclartzte, cea 6 inleneye sresteren lor inten. Curburllecoladnel vertebrate ines sa a ‘ese din momentul in care coptul iacepe +8 mean de sees tu sint stable, datorta insuiclentei desvoltae!'s tisculatct et spar In poritia cule. Ble se ixea trepta, data cu deseed ane ‘usculatur, cu cepterea confinututl de sir a inewraeey cee Alita Catce vinta de sli, Sar etre 1 aot se fixeaei curbuca cerviealé Aone fut se fixeaza eurtura lombard. Cresteren oh ilicarea coloane vertebrae se inchele edtve Veta de 20 not ony Caracterstiite mai sus amintite atrag dup sive, ln cowl poate fncorecte ele corpului sau at eforturtor Ge lunga durata A aelloe feral, pericolul unor deformasi ale oloune! vertcbrale: Acree ae formar! se pot produce pe planul anteroposterior fowe sau london) ‘pe plan transversal (culose de deapta nar de sings). Ossele bazinulei constant la ave sul coxal este f mat la vind Lut din trek caso: tehfons ion 1 pubis, care incep si se sudeze deabia ede vitta de 6 anh Pon ‘Seoul respect ge inchele etre asta de 20-21 soe Sistemul muscular al eopitor preyolar este slab desvoltat — Indeosebi museulatura mck. Greutate tag , Faportaté Ia grea {afea conpulul, reprint Ia acest copilaproninutty 204, tn tin ‘la adult represinta peste 45% Muli copitor diferd se eet ot daltulus pela strvetura gl compouiia Io 1 Sint mat gain ep ‘tial siracl in substante protelee 9 aise a prescolal, masa muscularépredomind In raport cu masa fondoanelor. Pe misura dezveltitl mace tendoanelor se insect {weazd 0 exesere a tonusulul muscular (tare de tard eontrache a Imusehilon) a puett do ridieare, a vitezel contractor in cee 4 posiblittii mentinerit contraction mai. prelumgite ba, eecesg ‘ist predoming functiaflexorilor, n rapurt cu extensor, coca ce ‘8 expliestendinfaeitreo pois ncoreth corp, Devvoltara mottieitiit nu are Toe uniform, «1 se produce sea In salturi, Cu ete 8 proscotarul Ist contract relativugor mcr lature, el executa grou sf 8 ui mare consinn de energie measles ‘care presupus preczi. Aceasta ve datoreaa tnsuficientet devvllie u fovea “Tin seam de parla apaatl fcomotor apex reoarls, customer va atorda'o muvee You’ cope erect permanente» pe cop Ln dest TiS a tess acts posuere numa tr aclvliie Je sduete ie ‘iowa Increts nu momo dest ltteer cu ingress {etivtate organo intro. Ta sop cnet pea cerpetl ee Important sie introduc la actiitile de edt fizict exert Droiru intérivea musehilor centri seaplonerae, care linpreund cu muehti dorsal, tering formarea sl conslidare fnute. Atonel nd copii destlyoara actiitat din posiia gealndy ede atoaren trebute sa controlese sii coreteze contin poriia spo- elu, Duck se fueron In maura seaunel.teebule ste. yceat Incit ost oats sta ex spatele drept seu eotelesprijnite de mest (Geaunl fates eu 23 em sub sans) Tot tn latins formar ‘une finute dep, framoase 4 eorpulu, subliniem nocesltaten ea mobiierul flest fa grads xt abs elmensiunile corespancatoare {allel copilot O portie inenects de durata (teva or) st repetaté Alnic poate afecta dezveitares norinala a acti oraciee, poate ‘duce Ik modifica ale acestea, care se produc eu allt nal oly eu ‘Saowells ciburl bere s enone terial: nar woe rite in eompenate se Inter, tr co istrle sever en sore ambele pir rd ep tm exe dev aru ca “i ssi Iveru, s1 anume antrenarea in mod egal a ambelor fama de ace 25brafe(aruncarea se execu alterntiv eu bral dept isting st de acelagt mumar de on). Pentru evitaren unor deformirt ale coleanei Vertebrale, la exereiile et portant de obleste, cestea vor fh fnute Sn ambete mints vor aven a yeeite egal Copii de 2 ani au o intend setisitate motried, consomind In acest mod multd energie. In cess ce puiveste deprinderte io- tice de baza ea mersul,alegarea, srira, el a de ae cilia unt de experients. Pots sant Jor de peo Ieeapt pot sl sarin Tungime peste 0 fise de hirtie nyezatd pe sol, Poublitjite lor de coordonare 2 migeltlor stat fast Hilt: Tn general, pitern spun de 34 ap! ca nu aun mers deep, pris (esi despre eopit de 3 itm Inega), mu stu ad alege rtmie (emucterstie vite Sint pst fining, trop); mull diate ef au tendinta de a nt despinde felpa de pe sol fn alergave, pot stl in fndine peste beta su inf-n plelor Joeu eu mingen fe face 0 deosebitaplacere, Mee fale lor int inst nesigur, slab conrdonates ema sin sa apre™ fleze cum sa cuvine astania i divcia, cera ce lear cova dlftul- {Ui la prinderee ming, I tive (arent ew me sint prevnute in acest patie), Citre 45 ani, migeirile coplilr devia mai sur, sai p fominuare, In 5-€ ani, mlgetrle cyt tn. preiie, euorionaren Jor este mal bund. Cele care au fendinta de a se perfec epee at Ta baza, Ia general, actiiteten ugeior mart, Miciile fare presupun antrenaren musehilor mie at tlie st dogetel nu sin acest stadia oevolute ma lent Le aceasts vist se observa 0 ergtere Important tons aseular # vezitenfel la eforturi mal mari st el pelanglte, Ca Urmare 9 esto fapt, desig, in condiile educaietfizke, mig le devin msi coordonate i mal precise; se cieeach premises spavtel not cali, ca: Underainare, vied, elatctate, supe Alengarea devine ritmied, sta In mets se Indieapts, migetiile de ses, legdnare Iterld— apc ‘spar trea 4 timpul deplasit rapid, Ia majeritatea copillor de 5—6 2% poste olnerva desprindores tailor de pe sol (fad de bor earacte- tet alergart Fn coneluri, poraind de 1a datele de mul sus, refiner uri tourle = mobilen copluls, departe de aft Sgr treba fn ‘curajata, statinutt, dijat ex ebibauina,evehudue-se acestula ‘onditile Pentru gh deavollascheletul, mosculatura ca sl centr hwvesl cae It vegleasa centele slses. In alegerea cxeretilor fivice sh joer de migeare trebuie se atin vedere, In pet nul end, mig larg acesibile copitulul gi apoy, mai ti ‘nisedrile ce presspan pcczle sl antrnara rmopeil Aparatal respirator. Calle rspiatortt ale copillor sit ‘nie flamatll ale calor respirator superioace, de exemple, gut Tai, le tulburd respirstia normal, obbgindil al cespive pe urd, ‘esa ce poate duce a milan ent preqelaru a siveotele mai mic, In ata de aceasta fevilul conjineti este Peedominant, Aksealatara OHI traci ft insuficlent dervoltaté > poriia coasteor ese inch apoopiatl de fs oriental, De aceeg,nevesile de oxigen ale presoltior sin ‘al mat (ele sint ele 29 or mnt mar det ale adult. Pentru Ssigurarea canflai mecestre de oxigen 1a un mlngt-volum resp- tn de 26-20 reepratit pe minut. Tntruct conti nerves nat it poate modifica ser respira ste superclala (eu este cu att mak superfitele.cu cit (© contibufieinvennata ke tmbunstatien resprai! copia, la foniaren une resplentscorecte oa eltvea organismal prin get, fexeicitlle finlee speciale pentes formarea deprindert de a respira brofund i exersiile flor ente antroneaed grupele mari de Ug aBxcritile zie specale care favorizea fermavea deprinderit ae a respira corectsint, in general, toate exerliile de Bate care antceneaes desfocerea amplava arcu conal $1 dest mires casts ‘att oracle. De exempl, din posita stind ducer bratelor pi eral ss, cu Insprajle ampla pe ast si cobortea braler in moce lag! mod, eu expiratie profunda pe gud ‘Din exeriile care antreneazt pulernie In migeare grupele mart de mupeht putem cit alergirle,sititurle ele: Metedicn de laa cos Prinde, in eapitolele urmatoare, sumeregse exemple face sen, Aparatul cardlovasculas, La viesta pegcolan, con ul pistrenss vitmal de crejtere at organiatnul. Pind fa 88 on, ‘asele eres rlativ mal Intens eit cord ele avind ut, hnion sal arg, Cordul eu o muscuatuel stab deavoltta st vasele eu Ion Jarg explicd tensiunea arterial. micd a coplilorprescolat. (00, = 100 mm tig). Volum sstolc g! minut-velunul este mat me, de facees, pentru a aigura nevolle mutiive ale organism, cord Dreqcolarulul se contracta mai des. Freeventa. pull ete. de HO—100 atsi pe minut la prescoaril mie 3 de 1000 a pee Riimul bittorcareie ete instal, din eau snnedente esol a centr nerves. Dart tamenull al mate tobe toe vaslo sin special caplarlen ces nl sna nal, ttatea de sige are crula a pvr cepa tte la eat ela copi presatar,ralsntrae sel contiteneceaur Pos th shimturte nteive ele site att ma intense ce ea copitor este mat mle Acesteechlohel mat intense pert Wore destigurare a proceelor de ereyee 3 desler Copii prescolar are aelas sume de hematit ca sl adslt Pind Is vnsta de 8—0 nl predomindlimtoitele (in raport eeu. trofilele.Catre © ani, numaral lore egal ide Ia ecesta Wrst ‘aus incep si cad imfoctele x xa predamine neutotlee Unit autor susin cd yealstenta met a oryanismuhateopitior Prefcolarl fai de difente iefeetit var datora s1 numéro mle de neutroile (eee, tn urma funclet fagocitare, mise capectaten de aparere organismal, Tinind seama de porticuleltjle sparstulit cardiovascular al prsgcolarlor,eduratonren tebule eh scorde 0 deosbité atentie do- in eforttrlor lr (apredavarea mune eordulu poste dating ne! St normale dezvltar a intregutl aparat eiculator). Ya euprinsal fucrdriy ou oeaia Peezentri diester exerci Jocun pentru prescolas, se fe refers mat ample In acest sans, “Actsten nt, in lini mai, parieulaetatile anatomolsiologice te copii de vrsts proqcolart: Insinte de a inchela eaptalul, pen tru o mal justa injelegere a problemeler ee urmeazi, ne vom refer: pe seurt In bea fiiologied a formar deprindeslorsatrice. aceasta © constitute elaborarea unor slstome de legiturl nervouse temperare, {ormares unor sterotipart dinamioe. 1 faza initia, in care legaturle nervoose abla se formeaza, scoarfa cerebral In ansambict el participa fect Ia acest proces. Preveolard teebuie sing) concenteze atenfia gi venta asupra tle” srl pe cate abla le nvata. In scoot fax spar a eae de prisox sau rese{t grit, Find vorba de un fe de migcist pein care se Fealizezd ae{iunea teepectva Ja fara inital, flecare migeare este Aeclangata separa sh conslitle un refle conditions independent De pills, la exerifiul de etjare, se preclcuzd itil actunes de fyucsre& sparatni, de sgerare a plioruh pe aparat spol ceca {e iaintare a bapul ia piclovulis pe otreapti mal sus. In faze de autamatizare se observa wrmtoaels transonméet 2) contints este Into sonmita masura degajta de atributia de a prtp la fen etn tepretve, Mil = re 1) in peocesil automate deprinderi se elimin migdrte inutile sau cele greyile sie finensd acfiunile aleovate. Acest proces ‘evslecie este un realtat a hbies de @lferentere sal nibs ke ingore Hie nit «exis we apne poe de ') fs eursul forint deprindert are Joc un proces de orgaataare 51 de slsterativare a migciilon, care devin verigt ale unel aciunt rel cmp, Prive Gi dfs ae elk oe ee petat neve fa accensl orn, se constituie un sterectip dinamle »pentru declantares ver devil muatice respective, Is const ‘uno steretip dinar Deprindevile motrce s¢ formar int-o stra egaturd unele «allele tasusirea tor migei net de etre coil este pol oar De bara legiturilor nervoase formate anterior, pe bara reli de ‘oordonare: De aceea, depriaderie mntrice nel we forme in fane tie de cele dobindite mat devreme, inclusind in ele uneleelemente ale acestora, La vindul lor, deprinderle In cuts de formare exert Influentaanupra celor exsteate, jutind la ixarea lor De exempl, formares deprinderli de iriuré fn Tunely lo se bsveaza po deprinderea deja formata « siti p ‘inges ss sirturt ea vrabiuje, De aotes, a grupa de —# an Programa orevede ft fever pe le ps pla Al apol barat pe aceasta, satura fs lunge de pe Ine. Tot este, invilarea sivitunlt fm lungime e elan se baveaod pe deprinderee sistas in inaltime peste obstaol, dooarce la aces opi Is formeuzd deprinderea de bitaie puternieh pent t peste cbstacolg) atertare elastics, elemente cue fevorlzacd inv farea srtuet fs Tungime ex ean Tr procesul de Insure nei action motiice (este vorba de prescolat) se pot distinge urmatoarele etape cate at tn csracter owen ele conattuind de fap ete ala Invonel famsitiarizaren ex actiuinea fn eas de invaare Invojares snaitcd a all soteice ~ fermarea deprindest funsoidares si perfectlona dopeindesi dobindive MUNLOACELE EDUCATIE! FIZICE fisieh tn gradiniia de eoplh se_svalizeazi_peintoun lace care cule: factor natural de cliee — wary ele =, afer Tacos, igleniel — ineusiv veg Faenal de hed si repan — exeriile siee Goeurile de migcae, Prin elven onganimulut se Saeloge aplearea uu sistem de “aplirare fata de influenfele nocive se faetortlor externi. Organisonul Hise poate adapta mai repede 5: mal adeevat Ia variate tei Bint de temperatur umidiate, viterd de migeure a erulul ee Organismal prescolarulis apie deo mich evistents fats de neonjurdtor. Pin intermedia cdi si a copilot, ajunge Ia Sh Ong factort nace tae inlétora sensblitaten arent nism cu 9 funetionaltte 2 felapece faté de multpil si sara factor al mediulot ambiant, ul peviolui (contacto ew agent ‘Cop ei ve recunoxe les. Bi sint mt rexisent fata de bol orn gti, nit vi paste setvi la sant inconjuratrs, togusientele ma bine eolorate, datritaeirutatiet care se face tn condi covespunzatoare pot petrece mai smu tmp fn wer Uber,cian la o temperatura ieSeuls, find 58 se Imbotnaveased, Aces ‘opll ricese rar, slnt supug in inai med sur afeflunloredilor spiratori,sufers mat putin ce bot afecloase 9h hie da con twocteasd boul aceasta tre de abicet © evoluie mal wyoard. Comm plicit botitorcontagioase slat mal rare la acest opi, ‘Supusind organissul eoptulel 1a temperatura ce In 6 mal scimite, datortd mecanlsralor nerveate reflexe, in reaeile vse- ‘motor se fortnesed noi cil avacative nerves, care prin repetaea fdstemeticd a stimululud se batalress, deol reflerallaborat se Sistemal_nervos central, scoarta_cerebrala, este coo care co- mandi produccrea sf Chelluala de ealdura @ organismulur Dac forganismul eopitutut n-a fost supus tn med sistematie te cciunea arillor de. temperatura, respectiv it es elaborat i ni al feat legiturile conditions necesareeare sf aslgure pe cle chinick f producere mal intensa de edldurd sl pinto rapida vaso-constre~ tie opreasea o mare pierdere de edldurs, se pot prodtce tlle ‘ruste sl destul de grave ale erganismul. Dec, In general, copii foarte ferfide trig, permanent foarte gros imei care loculese e obice in Incapes! supealnedtalte reese mult mat usar. la petal fontact eu tempersturt mal joase. Onganisml lor, gasindu- pen tu prin oard In aceasta sltuatie neobisnulta, se edapteazt anevole $Ineet, cvemare pierdorede enerale, decils,situatie eave ln un pl ral debil poate a duct chiar la nolngviee. fl sta tururile ‘ind este vorba de copt al einer organism a fest pus procedestor fe cle, care sint obisuili si suporie frigul sau ealduts, mare ‘Aceiia dlspun de reflexe care pent 9 rapida so adeevata adap- tare Ia osllatlle de temperatura ale mela iaconjurtor. Cop cil, gsinduee fn condi schioabate de temperstur reuse s-i fchlitpe rapid eu ajutorulsstemalal nerves praducerea st per= erea de elds, realiznd ech neces dintre organism sme= ful ineonjurator. De exempt, elnd un enpl cit face 0 have rece Tunctionile de respiraie, de circuatie ae intensfea, organist reduce cantlate mai are de ealdusa. Parlel cu acest mecanisin ‘eIntensifeare w termoproductel, organi foloeste st mecanis tele fice slo micsorave a pierdeit de cd pin reseile vaso rotorlon, prinr-o rapids vasoconteete @ vaselor periferice. Or- ‘anism eopiulut eat opreste plerderea unel canta importante fe caldurd. Aceste posbiltai de a sport cu rapditate produceren te cildurs, preeurn 9 rapide constrete a vase pentra redocerea ‘lendrll eer sintproprit mat smut organ ell Th conchire,elirea ongeniinult! tascam, in primal ind, 0 perfecionare @ sistenulti nervos central, modulus de a raspande ‘acurli natural (eer, apa, soatele) actioneeaa direct supra fnveljuul cufonat al ongeciaiti — imbundtatind nutsjia, Buna dewollace a aceatul iavlly — si apo, prin intermedi slstentlal neo, asupen intreguls orgenism, Indiferent on factor wont folest (er, ap, soare), nu teebuie 84 ulti, chiar ia casa In care pro- ‘crs de line nse pate foarte simpla, cA revultatele pe care Te ‘blinem depind de un comple de condi, i ante de qradul de Tatensitte 4 stent, de darata de seune a aces este de sanatate a copa, de partistargle Tui individual. Ua ane rit stil, care mu depisesta ea intensitate limltele de reastent frganismulu, au este dazetral opus eondiier abisnte de via Sie repel in mod sistematic, devine un stil obit, Copil se duped la acest simul, niepunsol organi nu mai este ne fecvat, sensibiltaten Tui seade.-Aceasta exe, i general vorbing portent splint stimullor nol, precum 9¢ a eetrtal entra se njge Ia un organise robust, reaistent, ese eee sae ca pracedurile de elite si tle apieate din frageda copiare ned din primele fant le wnt, opi tebule iat nq petreacs rll timp tac Ibe 8 se bucure de sore, si fhe oblsnut cu apa In apleaten procelrilor de cairetrebuie hs Yin seuma de ‘Stull meni 2 realize o imbunatire calitativa organis- ust trebuio sa fie foarte riguros dowal, Im raport eu snitatca 3 particnartifileIndlvdute ale ecpiior, In special, primele ex Devieatetrebule Inoopute en stimuli foarte sabi, care $2 se deose- eased fa mies masurd de condiileoblgmute In eare trleste co- pill, Namal dupd oe ne-am convins ci precolarl suport fae et tis fold fulburde le sandtaqit La sult vespecty,acesta poate eaten cn 5£1 intensifcat in mod progreste (este vor ele intenittea still de data de aplieare Procedutile de célive trebule si He apieate ex requsstste, O ata incopute, nl we vor aplica zi dei la acwengh on gm wor 1 fntrerupte in tot eur anvil, continuindsese npot an de an. Dac fe inttorup, se singe loaturatemporars, dct efeetl obit pina tune! se serge shel Retnceperea procedurlior de ealire, dup @ ine fwerupere, neveslta ecole mal multe ort reluarea Tor de Ie incepat fi nade a fava in care au fout suspendate. De aces, dash am bine nuit copit eu bai de ar sau de apa — de © anumita durata tom Pevaiurt —- este foarte important le contnudm al de, pene obtine in mod progeesiv madsveareastelel organism ste bine ase ail in vedere Factort natural warn, deaareee in contiile de visti, organise sine in contact eu oll ecosta, [Astfel, nu slat sifciente numa bile de ser sau aumal baile de ‘api ele, el este neces af sanciwn Bille de api eu cle de soare ie at, pentru ea ait still elt x arara de Entensitate a acestora ‘Moselle in limite it ma Tar Procedurile de cline trebule =i fie Icepute In anotimpul sat ald, prmavara sau vara cla! efortal de acontodare orgasm teste mai mic. Aciunea de cle este ine af fe asosata cu un pe Ba enepanton deme He pt inbrtafre sate (on {event asupra acest! fet. Aplicarea procedrilor de ere trebule f4cutd pe baz unui program elaborat in mad ytntifi de cite medic, in colaborare et feluctoares, Medi, informa de educstoare, Webule sh observe si {Sh urindvensed in fimp efecul cli aspen eresterit reste = ‘enim copie 1, Renal ~ fact COrgaatsmul vine permanent in contact cu serul prin interme: diut lel —ditect sa pein tmbedesminte — cs 9) prin jnterme= ‘ial editor respitlari, Aclunea de clize prin aer Se Buzcazi, in ‘pimul rind, pe diferenta de temperature dintre ace 4! supesta Pn ple. Varitile in acest seas pot ff mal mar sau mal miei in ea port cw lima localit, cn anotimpol, et imbricamintea ete. 18 fond normale, cid copa ate fmbrdeat, dierenta dint tem= perature, corpalai 3h stratul de ger inconjursior mu este prea fare. Strut de ae care se gseqle Zale corp $f brad are {temperatura mai mle saw thal pin constant in fur de 2720 ‘Aysders atunel Gind opi este ibrica, diferent dintee tempo atvra corpulod sacral inconjurdtor neflind prea mare, plerderea fle eller prin ple este foarte eich, Pe masued ce tt reducem Einbnichmintes,ciferenta dintre temperatura corpalui ab aerul ine Conjuritor crete 41 plerderes de cdr se marese. Copiul dea Ddeat brass, foré's #1 obignult In prealabl ex aceasta are 9 sen= dle de fei Dupin Anterval de timp necesse adapiaily sia feral i care ol exeeuth dette mits, aceasta senzatie de tg ‘lapare si este wemata de senzatia de inedldire, Deel, la primal Contact ew serul, 4 ctu temperatursdferdm mai mare msn ‘de cea a compli, se praduce 0 vasoconstretie,vasele cotanate Seng pienderen de curd sp mlcsreuad — fou eaacterint prin Tenzala de feig, Dupi aceusts faxd wemesrs o « doua, de vasod Totatie fara de inelziee, ind conti nervoqh de termorelare com manda © intensifcare & lermoprodctet, Pein Urmare, In contact ‘cu aerul a eau termperaturddigers In pli sah imma de Temperatura eorpulu intel in funetione mecansmele nervoase de tecmoreglare care comand ongaismalul sspunsul eel mal adeevat FRespunsul peviferie se reslizend prin vasocanstilie saw ravi Tatafle, producindise 0 reatfe mat mult sau mat putin important {¢ sosemotole, in ropert ex iferenta mal mare’ sat) pal mich a emperaturi Rispunsl central se veallcuxl prin mecsnismele de ntensifcare « metabolismulti, prin comanda de producere mal tare sau mai mich de cildura, pris intensilesrea funetunilor glan= ‘lor eu seereia interns, dest un tntreg complex de procese care fpertcips la realivarea rouele celel mai adeevate a organismal ‘Dac is factor temperatura se adauga un grad mai mare sat rat mie de unitate & arulu, consumel de eaidurd al organs Tula se modified (peifieim cd acral ume ebsoarbe ma malts aldard din parten eruaniunulol dete seral weal). Due pe Tings 8tempersturi si umiditate se mat adauga sl viteza de migcare a ‘eval, obeervim eh prin schimbaree contin rapid strat Ini de aer care vine in contact cu plelea, pein apertul permanent e stesturi nol de aor neinelalt, perderes de cfldaré este mat fccentusta, Reaetia ongunismulut cal Saversi ip cazal in care ‘iteza de sigeare a serufo este mle wmlaltsten relates a acralus fe plstreaia In limite normale sau e mal scbautd, lar temperatura imine adiferentsté dati de cen a conpolsl sl upor crescul Perdorea de cildurd este, In coneecints, mst scSzutl In organism copiluts, atunel dnd vine in contact ou tem peraturt foarte crescte ale aerulst si nu are bine puse Ia punet Iecanismele de adapta fata de ecesto nol condi, se poate pro- fluce bruse o supraincssire. Trebuie adaugat cf, fa eaeul nut acr fatusat cu vapori de pd, meconlamele de plerdere do caldurs Sint Ingreuiate Tn eonchzie,serul ct factor de lllre ntioneazA prin compor sila sa ebimica (bogtia de oxigen, absena fmpuritoe sla aor factoct noc), dar, in specal peia proprltiile sale fice = tem Deratard, grad de nets al vitesse mieare a partiuleloe sale, arate cu perfecarea funeieh de tereglar, prin sciitatea sistemulut nerves se desivirgese gl funrunile aparatelar respirator fi cardiovascular. "Trebuies& aint role migoisifm aetiunea de Incisive a or- fanisnulv, Dned in aesleas condi ale mediuiol extern, eopiul Ineepe si se mis, MEARS sf alone, <4 se joace, st Foch exer {Si ficiee, organism eo iedlanyte mult mal repede. Dat find faptul ct nf huenfehnoeive a umldtall gl @ sim bron de temperaturt snt mat degrabssupusi copil eare ii petree {mpl mat mult fa Ineqpere dect eo eave de timpuriy sit deprins tou schimbicle ellmatien, © primt earinfa Tegaté de cilirea pein et {organismal este ta oa el 2h 2 Joace al petroaed cit mai fll fimp in aer liber, Ceeetrile facute in acest sens subline i la oras copih ease ft pettee majoritatentimpulul in Interior in Sncdpere, ant mal freeventafeetatt de rlcell dest copii din medial ual Pe vreme bind, copii trebule «ete intraga 21 in aor Mben, fires eu Inteerupert pentru mast st somn. Trebule depuse toate sfortrily peatra es sf in anotimpul rece esi stea eit mal mult, mn aer curat, De asemenea, copit trebnle obignuii ca tamna si fereastnd dechis. Teena, odala In enre doom gle jaca copit tre ‘ole si fe forte des # bine seis Hote foarte Important ea gradinitle st ab teraso cu acopo- riguri sn tn sister de perefi mobili, aitel ca pe timp pricnle opi sf ce poutd jc, sgh poath decfiqura diferte actiittt sau pout dorml tn aer curt, Localuritegradinitelor de cop eare mu fu terse stun teren eu acoporg, ea millouce de protetio Tat da foore, de poate, de zipad, de vin pind mult din valoseen lor faieni Tarna, copit trebula 8 stea in aes liber eet putin citeva exe Temperature foastejoace (minus 10129, cu vitexd med de ms are a aevulti au isebule 4 constitule 0 pledick pent scoxte mpl tn cute saw la plimbare fies tobrécat af Inclfat = In gridlinita nu trebule si existe ile in care copil st most retreaed cel putin citeva ore in eee ber, Eiuentorele vor dice Satna mane de lamurire ou prin in acest sens tate exageratd fafa de frig au nevola de un realm special do elie Intensitates aefiuntclimatice trebule doeat, pe deo parte, in fimetie de staren seri, de femperaturd, de umidtate, de gradu de migeare a aarulul, de puterea vinulul ir pe de alta part, i functin de starea de sindtate a eopilulus. Tots aecasta geja ma tevbuie a se transform nleodaté In team, Nu trebuie st cone sider cA flecore gtr sai se care apar dup plimbsre sit rovocite de aceasta, Desig, cio poternicé 8 ane peta eorpul ss umesinea inensd & plcloarelor pot provoca fulburir ih procesale de termo~ reelaze satin disriures singetuh i in acest fel, send tebe fenla erganisnils, se ereeu un teen prelnie pentru cresterensi Inmulicea mterobllor, De seest tucru se va {ine Intotdesuna fore aie erg bine de tot 41 fehimbt ciorapi Repstim ci nilodata atengia fate de conn trebaie sk dege= nerece in ingrijrare, in teama, Adesea, tonma adulllor x2 man {esta 9h In presenta copilr acetia pone. discal contractors in Ingiturd cm vntul, eu proata influen{a « cureatulul-de ver ces dat dlsponitl ponte tnchiderea oberlehtlon,interie de= thiderea est alunelcind este deshish fereasira ele Toate acsten trai sint 51 intiite prin exemple co srméri nefaworabile. Firsts, ‘Venflaia umor iackpert prin cient de aer este dosebit de tecace. Design, finind seam de sensibitaten accentuald @ cop ‘ta prseolr fata de elt nak Important ale nor Dat tle corpuluh, nit lishm in mod intentionat in plin eurent, da ‘ocd inimpltor se afl inte~o axomenes sltvatle, nw trobuie ‘Un alt mijloe eficace de esitre care poate fl folosit ex toti eo: pili Inca din trageda sist este bain de er, fntcnd gl extern Bala de ser intend se face prin Insprajle Tenté 1 pro funds fo Jegitued cu eflclenta acetet Bil, datele cereetiilor aratd i pliminul flowerte mai bine aorul atin cd an Toe 20 de res- pirat de 300 cant doce atunel cind se fac 40 de resplrail de $00 emt. Diferiele alcule care privese coefieiental de intensitate ‘hiibirlor asoauesublinisd valoaren repiratlel lente. st Ta bia de ser intern, coplal esta ages fm pao eulet pe pais To aevast ponte, musculature ese relaxat, lat dlafeagma fore, Miscarea rspectiva a diafragmet este de mare Important faavind efecte poaitive att asupra ezeulafiel venoase din partea inferinors a corp ct al aspen functinnlterganelor terme (se fexecula un masa} asuprafieatulul, splinl, perieardull st tntes- tino faclitndse dlgestto, Tehalea respiratiei este urntoatea ; inspratia trebule si se faca Tent si psufund, pe nam, pentru 4 umezt sl Inet serul gf pen= ow wmple pind In refus plamintl ea ace (he fmagindm ck ne gic fim intr padure de bract su ine-o grading de flor stn conse finta Inspiram Tent si profund) ; explrala treble +3 Se faci. de Dreferint, pe suk sl af se accentueve spre fiz Bia de act dreord 5° si se poate face de dou oct peo, dle rmineata 4 seara naiate de euleare Buia de ace externa difesd in raport ov snotinpul ia eave se efecuoazi 4 pate f facut in rep st te mlgcare. Baile ‘de aer im rep ae recomandi, in general, copllr eae mt 31 vole 1 fac bal de soar, Ele at loc Ia Incept in camera (care este in ‘ili, uncalé 4 bine cers}, cu geamul deschs, copilal avind Imbeicamintea sa obignuila, La hile urmatoare imbrscanioten se Fecluce in tod progresv, pind Ia chil Duph acste citeva i epilul complet gol trece propsivetis lq ile de ner. Acestea au ta incepat durata de 1” 9 aling pind In 5°. Temperatura va fl de 1020" st va seldea progresiv pin la. 22" Se recomanda ea im tinnpal iit de ger enlist excoute titel in ela vio ‘Prive gt vara baile respeetive se fae In aer Tiber i locust fevite de curefi de ner 42 de umiditate prea mare da corte, pe fp sau pe tere special umienajt) Ble trebul sh inceaps in pr Incle alle floras $i si continue losmna at tara. In anotimpl ald, cata ball de ger poste eeste progreslv de in 5° Ik 0 0 Slogindurse un Joc putrivit la umbri, Ea poste include gf glronas rma, bile de acr esterne pot f{ Seute tn Fecare sear in inte de calcar, copul find complet gol, Int-o odaie Tact teat 9h bine aris ‘Bille de aer infesne gl externe Influentears im mare masura meron revistenel organism fat de ie diferite balk net Bit peuit fn comparaie cu indict denvoltl falco a copier fare nu fe prectid, arata 0 cresore mal Important a geeutdl & {Sreunferingeltoracice sla capac vitae pulmonare acd toi copii tree si eneficaze cl mak mull de ser cura Iare parte @ anal in ora, La acest copy trimmigt in mediul rural x»in colonile de vari se consata o importants cejtere « nundralot de lobule rosl, a cantitatit de hemoslobind, Imbunatajirea poftst ‘ie mince, Intonsifientes integulil proces de erestere st dexval- fare fried i neuropsihed , Soarele— factor de cdlre Dine toi foctorit natural care Infivente cel mal puternie nganismbl este soarele, El ctioneaza direct supra peli, determi- rind wm ahix mat mare de singe ta periferie st pein aceasta tabu statindai mutiia 9 iatensfietnduet funeiarespratoric, Radi {ile solare InflvengearA in sens port funcia cardiovascular. § cetivitatea de termireslare a orgenismul. Ele Intensified ereyeee, Cezvoltares, metabolism, sint bacteriede (najertatea mlrobllor PBslogent se distrug fourterepede sub aetunea lo). Bfetul pozitiv I soatelul in lesunile tuberesionse cutinate s1 esoase este bine cunoseut, Radafe slare influenteted sl palcul copillor, Copal anton, care te seas Jn gate tole, devine mai viol, mal P= ternie, Raciile sore, prin ravele ulteavolete pe care Te contin, ‘ntibuie Ia fermarea in onganism a vitaminei D care are actiune nestle, Ble favorieacs creleren si dezvltara sistemulti 0208 muscular, contribute Ia asimllaren subrtanolor proteloe, grasl- Inllor al a alcdelor, Smbunatatind setabelismal general l orga smile, a 0 ffldenfa simulator atupra sistemulul nerves, Tntensficind toate funetonite organismal, Pent amute boll ale Copiluli, radisiie solare reprezints un mijioe terapeusie, Astfl, ‘nul in ijloaceleeole ma cficiente de profflaste gt tatament al Fahitismoie esta expunenea coplllor 1a atianea radiator solar Soarele shai este folositor fi pentr copit are suferd de anemle f pentru ce cu debilitate ft. Polea care se Bronzeacd sub Sath- fnta soacelai devine mol resitenté fof de infect (Parerea exis- tents ia popor relatv In pigmentarea plelil ca un sema al einai te gio explestie stop, eebule a stim cf ns tot copil suport la fl de bine soarele Col eave at pielew mai putin pigment pot espata la © expunere Dprelnngledarsurk. Copii mai nerves, eat dbilitall pot sisi far {jesse starea sénatatitprinte-o mai inten excitare 4 sistemulul nerves. In acest ea, comnal lor se poate fulbura si isi pot plerde pofta de mineare, ‘lille de soare trebule st fe aplicate eopitlor pe Baza indica {lor medical. Sint eontraindicate pentru cel care print die te afectiun, ca: enbereuo pulmonar, boli denim, boll de Tinfehi, anemic gravd, tlbursrt gastrointestinal, lferite afeciuni fle sistent necvos sau sint in eoavalescenta dupa bolt infect ‘eontagioase ‘Dall find setiansa puterle pe care o a radiaile sare ei- ea organismulus copier, baile de soare trebule aie Toure alent orate, in raport eu vista st cu starea sansti tor, Acest lier ‘mu este prea wor de realist, deoarece la aeasi duraté de expe here, afiunea chimicd st calories poate ff leita, Cantata Alatilor solar absorbitd de suprafaa earpului nu depinde nensi de timpul de expunere, of ai de temperatora aerulu de gradul de uiditate 43 de siteza de migcare a acestla, de numeal partic lelor care Se afd dspersate in ner, precim sl dle alt factor care abeorb anal mt sax mai putin radiaile solar ete, Pe ling toate fees Intervine si speitcul erganfamall enpllor. Nu tot coil, eacflonetzi in mod egal la influenfa radiator aolare. Unit se bronzeazd mal ujr ali fra 54 se bronzer, fae 0 Hates hit Iie (pielen te rafeste intens, find mal siraci ia pment). © pncte din coplt suportd grew ciidira, au o stare subiectiva rea, cfalee pulsut mai ricieat, pref ete, Dat find faptul ea efectal balor de soare nu este acelatt la (ol cop, in aplicares lor educatoa- rele trebuie find seama, pe Tings indleaite gencrale prezentate ‘mal jos, de reuciafleedrteopil tn parte ¥, in caz de nevole, sh reuch durata de expuncre, st schimbe marentul de expunere si Suprataja exposé Bille do snare trebule si fle precedate de 0 periods presi ‘Howe, in cate copit vor f obit trepit ct_flnea razon ‘Ast, cind Ineep allele mal ctlduroase de primvars, et vor #1 ImbeGeati mai tor, in culo deschise avind pital, bratele 3 pie loarole cit mal descopeite, Primele bil de saare trebuie 2 fle lar pe tereaul nde te fae trebuie #) existe umbri, Numa adup mans preset nape le de ore propre Aces eres 2m ne pn teen spe tere apras cet eaten Se vit peri, ds cob rela re 2aSuE Pevatat tren ues sexs unum so 1 aca a iout g pet deaeree 4 tabare cp ae es pe ome ne dup ade sere Ce ee oe ltt de ac or pcoarle f See rae Geer aar rl). ee iat Sete ee de space: acs Sem plies a A gear eae aseaton cpul po ara Set Sptnte de rn, a ont, Borla pr rasa te tea he apo (e E Ponti se nese tot co ile de sore aie seers land She aut bce mise en, ung te spl en aa tain cpl 3-8 i 202 ettat ov me tenpeentes corp Fennel ups terninarea Dar entero eactre ble de sare tebe 2 mode sau uncort chiar interupt. Nocmlerefrtoare Ta bile Ge soare trebuieSntotdesina aplcte paral! cw 6» supraeshore Sent soit copa Copit dei ua cel oat, evo, tebule se sub dees ie bine ca bala de sone a fie urna de 0 frctle mad ‘ie dup sau de tne, Apa do senate pt de ivorre, eres Seca de soci, intra se sort de pe nel ftnat acta mp ene worn de 0 ane de le fees in contort corp nila Ip cue In eave nu nvem Soce mmenca poli, corpul se poste ytege ca prop Ts sfal de bale de rors proprinese, cpl pot bent de dcesen atin pul jocuri esp cope Go pllirie'de ple su de Plant alba —loctor de clive ‘Ape este unl date milacele de cle cele mat eunesext, cele mal folonite. Bx paste apa in variate Tell (ole du Sie) A spre deosebie de celal Teton! ‘eile, poste fal tor dowtd ait dura eit sf temperate Avind 0 con- Ahcsrttate mat are pent caldurd dec aru in sce te Deraturs apa vt sor tal elt lied tn organi, dot Sees. fh compuraie cu sera en are-decl—tn aefimea de ie ire o influent mai puternice processor de termoregare ate eno fopful eA prea, tn general exp ou 0 sen- ae‘ aco dec eli dln spate Tele ral mar invest eatanat ex sh ates prover ae lermoreiae. Apa, ex factor de crete flo Infos tn Seon perectionillprocestor fe terecelare a ergnismy a Ino vent cet at le Be mn sctunea epot rect esupra organisms deasebim fave. th prima faza se obsered © vacormtritie a vaselor entanate, Singele ‘te Impine etre omganele Interne, pelea devine palida si ree, 2pare adese, dtorité contracts mupehilorefetori ot fokeuttul Ho apvisa ple de pings Aerts prima fon poate f Ineo [Se feoon, Parte co vasoconatricla Ta nla pie. re loo 0 Voculltate ls aivell onganelor interne. Ta faza a doun a loco ecole In nivel pol palaaroa din prin Sod ese ural Ee tnosre gi deo senate pleats do eildur care cuprinde tot orp, Aceeth vasoooeite pentose, orate vsodltatl Sonsttle un mijloe de exersre Ade pevtetare a funetnit de {ermorelare expanse ‘ect acumen ape! rl se prokigeyte prea mult, poate sor- seat fasa ¢ las pelen devine dia nom peli, de colori vie Itere, bustle se invineese af spare sm a dies ison. Aeasta trcetnnd et procecle de temocetare sa mal deafour8 fa ean Ait ue, ovgonimulperde ah rule eis eet produc. Tn Coloma prcror procedurt de clit eu ap rsbuie af citi st Sem te semele earctesatice ale fonei tela cil In ses, he mu obinen efeeal drt ef focmst conta I colre eu ap treble #8 erm In folesizea procedurior seama de wemitoaree painte de inceperea bit sa a orleset alte acum deere co apa, eoplulteebule desbreat im acl moment, este incit compl Su si fie cald, Daca Inainte de a se Tua eontaet eu apa are toe f asocnstricie peiferic, in timp bil i Joe ca organismal 58 fe Incsiease, 9 aecenturazi varoconsrieia existent, par tre- vtusi 9 alte semne ale race; — in timpul prosedurit de céllre cu api trebule si vrmarim producerea tasodtatist perferee (rveaia plc). ach sceastt Fenctle fire, favor spariia el frelionind eoepal ex prosoptl, lod Ia fnvosivea pict; a elt ape ie mal rece, ex tit contact el eu poles tre= boule a8 fie mal seu, Procedure de ellie trebuie Incepnte ou fant ellduy temperatura ef redueindu-se poi In mod. trepat ‘Tinpol el tal favorbit pentru tneperea cir es pa ete vara Orie forma do cilie ex apt ms trebule apicaté imediat, ups 0 Intens® aelivitate musculasd, 1 dup revenizea onganismulut Ts starea normeld, Se recomand ca procetuile de clire eu api #8 iba Toe diminesta, dupa gimnastica de inviorare, la o ord dup guste In timput edict cu api, respratia eopilor devine mat ampla cumtlatea de ser ingpirat cote mai mare e2 imbunitatese schim= Durile respirator, Modiictile vascuare amlntite mal sus reall= zotai o tial bund nutiie a diferitelor {esti gi sistem, dood 2 Intoeguul onganis, Procedeele de cre ot opi folsite Ia present int freeto, toga ile, Frectla se fare cu in prosop mare, care 20 in tmoaie In api si ge stares; se fricfonecza pleptuly spate, mem= brele superioare gi inforoare. Membecie se friclonear de. la fextremitili spre trunch, lor pentru trunchi se executd misc f@reulare, Corpul tebule ENcflonat pind Gnd apare sensatin de fetldard. Chin st coptit pot fl Inedjatl stl frlejoneze singul pi lie coral ecesite Tor, Ip cera oe priveste temperatirn apei, fososta trebule al fle cu tit mal mare cu cif copllul este tal fie, La primele fret, temperatura apei va avea 30°C, apol x3 Hi schautd pind la 28°C. Durate free este de 8 Dist, font corect sub control, poate fF un mijlac Bun gt pldeut de eile. Bl acioneaza asupra plelll—sl prin aceasta ast Pra sisleruli nervos-—-prin dot factor: termie si mecani, Ip folosees dusulul poate {1 dozatd ex preciie sl et wiring ait temperatura eit si preshunea ape. Temperatura apel pentru dug ‘webule of fle le inceput de 35—82°C. Ea va M1 setzuth cu multh pretautie (a 34 le ch cite un grad), pind la 2IC penta ‘opi de $8 ani pina le 28°C, pentru copll de 56 anl. Tre Drie eh aritim a exist copit nervoss, anemic, cu o sonsbiiate resets, supra cizora dupul are 0 scone nefavorablla. In aceste ‘amici se poate folos! cu reaultate bune strupitoares, apa cisind ela 0 inafime mica Balle de ap Incep Ia © temperatard de SHC. Ea va fi treptat ssieuté pind Ia 30—29°C. Ta pul ver, 0 forma efeienta este Seldatal fa aer Mbor (in busin, In niu sau In mare). Observatile ‘curente ca gi ceresacie ral ef sealdatul ave un eect salutar att ‘ra organisnula copllor, ehlar gl 8 eelor de 4 a 6Pentru baie trebule si se aleagi un toc mal putin fundul neted gt ap linigts. Vor fh euitete apele cing ‘un ens prea rapid gl care ou fund accidenta, ellos. Tempo- apel In primele bit trebuie si fie de cel putin. 23—20C Trepsat, bala poste fi fBcuta si Tn p temperatird ma jas, demi dup bale, coplt tremurd, sit Vine, at felsoane, aaled pare cel deal doilea fron, insearina ct scdidatul « avut o dura proa tare, fy in general, a fst prost suportat de copl In consetnt egimal de brie va trebot modifica Pentru ea sedldaul sf decurga in bune condi ar copil posta fi urmirti ew mal multd atenie, este bine cx intrarea i Spi si se fach in grupuri mlcl (8 copl, insot! de doud per ane ade, cela! raminind pe aml, ub supravegher) Copii vor ft tavatay ca indata ce tnt fn apa st se scufund> ruse pind In git ssi execute migciri energie. In timpul ld full, educatoaren va organi diferite jocurt in ap gl va face, pe fnistea posbiltatlen, exerci pregtitowre de inot (vor Foveni asupra acetui Inert it euprinsul lurdt 1 tele din apa se recomand ca tol! capil fe bine stot Procedurile cu apt, in spovil scdatul, nu se vor apliea co- pillor mai debi saw care at serit recent de © bos infections Eno al bom, deci ph consultarea medial In sletemal de masortigienie ain gradinss, un lo Important At ocupst onganizares, judilousi a vet caput, aplicarea unl egin stabil ole) care preciveash Gaul, modul sl sueeasiunea Gesligurirt momentelor princlpale ale viet coplor = seularea (eau primires copiior in griinila),gmnasica de diminead, joel si activitaile alese de copll,sctvitiile obligator, editing, son ul, nas, 6 Preciand timpul st durate somnull, rane, jocurlor si actl- ‘iat ete, alternind diferitele terme de setivitate 41 jos pentru Drevonires oboselll fiice si Intlectele a eopilui, regina! de it al gestnifeasigues conde pentru buna funetionsre a or Sanismulul in cresere si desvotare, contrite Ia intrives snd {Buk gts citiren organismul Fogimul constituie un stercotip exterior, adied un sisem veo Itty constant de stimull care sefloneazd repetat, in sereayh siceesune sila aclagt interval de tmp ssupra eopilon. Prin oblige nln, trecerea da le‘ aetvitate la alta, deta un moment la alta al regimului, re realized fea un efort deosebit deoarece tcare cotvitate devine un stimul conditionat pentru ea urmitoare Respretarea cernjelor Igleiee sia normelor de comportare fe cave preyeolari dace In formaren deprinderlor‘ieniee sl de fcomportare cvlzat, Regimul urmireste, de asemenea, formarea Aeprindorsi copilae ew utoservires, Prin repetarea acestor, de Drinded, precolaril dobindese indeminare si spin. de indepen enti ‘Un regim minutlos argantzat asigurd folotes rattan imp Jul si a postiitnte edoeatonrel si valorifice din pln diferitle maomeente ale 2k Reatltate bune vor fi obfinite dour ating cind Fegimultalocaitstintfie este rigutos respectat nu nomal de tre copil st educatoure, ets de intregul personal al gente, recum st de print Alte cerinte de igiend sint legate de condiile ma- tevlale ale grédinitel, Cliivea tecbule ai abt ineipe’sufleiente, Iuntinnase, for Inafimea lor sf Se de el pain 3,20 m, In afr de Intraren principe trebule sh mat alba fatrare pene partes ospodiveasea. Spre a se erea eondifi bune deplasétt copilor in Interior, coridoarel st Instat sanitare vor ft Laminate nos tea (a grcnifele ct eimin eiptiminal). Ca sill de grupa tebute love cole mal Iuminoase spuloase gf ellduroase ical, deoarece foplt if petewe aie 9 bund parte din tmp, PeseitacestorInedperi {or fide ealoare desea Ustlajntgeiiniet de vopit (mobillerul, material didactic carla) fit pein dlmensiune, forms, greta, eit 1 prin netira‘material din cae este aleitult webuie 2 corespunds cerintelor Ae igiend st partcularitailor de vista ale presolailor Tnstalatia de spd ve fl Intretianté in pervect store de fune~ tionare. Chiuvetele, dugurtle ete trebuie ef abi dimension potei— Vite gis fie montate Ta o inlfime accesbile copier. Lipse duld- plowrelor potrivite isitinii pregelarior consitne adesea.eaura formic deprindeilor negative. Totodatd este neceaar ca material Aidaeic 45 Jucile sf fie ayezate fn ocurtaccesble eopilr Se recomanda ea atitpatdooeala cit gi misutele sf fc acoperite eu un material earo se intretine usr, iar mobiliorul st no presinte sperti sau cost aseufite de care coplt war putea lov alta cerinf este aceea ea vasele gf taelmurlle, prin mdrimea 6 greutates lor she eorespunzstoare copier, dle astm, faci ‘murile fie inoxiablle, far vesola féeuta dint-un material care 1 Inlesneaseh autorervines, DMaterialul didsetic si juoirile, pe Ung’ feptol ch toebule 2 fe instructive, este necear si corespunda ff nor cerinte Haines, i aname: af ns refind prafel sat mordisa, 0h mu rupineasc,« fu permitd girlerea sau tajepare. Juctelle 94 material didactic rebuke pistrate de preferita in Oslapari incise s) pexiodle, in funetie de material, spate, sterse de peat st priate AsigurareaigienelIocauluk tebe 38 stea in atenia pesmo- enti a preoeupérilor direcoare seducatoarelor, care vor suprave~ thea caritenia. io ainie, Este necesir sa se acorde mate Im= porlants inteeineri curate @ podelel. Praful de pe toate oblectele ‘nebule gers eu eltpa umes. Period, loalul geadinie va ups Ja 0 eurstente radial ‘utéria de pat trebuie i fo nie aerisit, jar salteote gl pa- turile seuturate 9 aerisite periodic. Curifenia sllnich sh ee’ peri- dled se face im toate Incdperle gridintel, acordindu-se 0 Reid Aleosebitsinstalailr senitare [Educatoares se va ingrii ca obletele din grins #8 aha on toe stabil, tar dulapurile st culrele, semne individual. Asttl se sigur individualiarea srits 9 prowaspelor xia altor oblecte de ‘sien 6 © preccupare de seam pentru reairarea opting. a sarcinilor educatii ivce trebuie si conten in organizaren cond{Ulor corer TBuneitosre pentru desfaquraren acest activist ‘Amenajarea loelui de desfigurare « activtitlor de educate ‘eich are mare Importan{a. pentru buna lor organizare, acest ferint@ find neoesart ait fn Incspere, it gf in aor Ibe. Ta eal eganiciitativitai in nedipere se va Toeza pelt posible fre tele doschiee, Cind anotimpul nu permite acest loer, fncdpe vv fi foarte bine acest, in prealabl, Camera unde se destigoara ctlitatea de educate fic, poling faphl ed trebuie st fe foarte ‘rats tebuic ai alba spain sfllen pentra desfogurarea fn bune fondle lntreguluh program, Inf-o tala de grup mat mcd se va Sringe mobilteral into. parte a inciperli in aga fel Sncit #8 se ealisece nu spat et ma lang In casi nel lh Ing ingust, ‘obillerul ve fi agerat de-a lungul wnt perete mal Ingust, pent. ‘nm se reduce din lajimea incdpei Bate neotsar ca pe lings gridinité ad fe amenalet gl un toren de joe. Aces teebule sh corespunda ceringeor iginice, deoaece Drefcolart sl petrec o parte insemnat a timmpulul in eer liber Solo) trebuie ek fie useat sl curat. Sint indicate in acest sens tere furlle iverate care purificserul. Terenul treble 2 aigure co Pill un spa larg Ge foe, din care o parte ete bine 36 fle in fori, iar cealalts porte si ofere ume in mpol célduilorm Bote de dort ea pe feron aexlste nstpar 96 mbrar seu ehiogeur: te preferin( separate pent fiecare grupl, De asemenes, es ne fest tnsalares ini itl pentru eldcatle fied gardulee peo- fru eijirare, Bee pentrw eilibrs, tobogane eu scard ete. ‘Toate formele de leagine int contraindcate, deoarece, eu toa supravegherea atentd a educatonrel,acestea pol duce foarte usor Ta eceldente: Pot fi lovilt copll care ve apropie de Tonga. Leash hole pot fi foloite de copil rah mrt i abwen(a personalulol ged titel sh peint-a folosire exces se pot defecta si pot cidea cw opi Docd pe tereni de Joe este instlatéo eumpind, aceasta tre- Iie ai fle montaté po un spijin putin vldiat de Ia sol, pentru 4.50 ovta cidturile de landlinepent rel el ete pin bac a cas str on. precum st dferite materiale pentru ut esate ‘ctiiilor t9aer iber, Cutea 9f terenul grain tebule caré ate ani sin anotimpal eal sropte cu apa Exhipanenttcopllortrobuie fle yor adeevatspeifielus activitlor do educate tied (aloe 9 elo) Incdlonnten trebuie sé fie usord (ee preerd tei, papuct de gnmnaen see buschetD, pentru a se evita shonecsle i ebderie Buca dsp stem deo astel de indllminte, so rocomand sl se Lucree’ ou Por go (eu papuct an stots, cirapy psa sat pope! et sonie, care implediea'o bund execute x tigen Atteel ceca sootinpel permite sl se cree fn ae ber dad ete pres esos Pallon, In ae ier este bine sa Ire in tei su sade ineltsminte lor obit See Pentru 8 crea timpl mori in aetivitat, ca siseplin ar dice la fox fi Ia scideves densitiillecil, educstoarenteebuie asiqure din vreme aparacira gi materalul pe care fl va fos! ea scott prile} (bine, sedunele, sera, turn, ming, stewulee ete, 3, exerce mace s1Jocums be mgeane Mijoacete cele mal dveete smal importante pentry realize sarcinilor educates sien « coptior de vit preyeolara sit exet= ile fate st Jocurile de migeare Excriile see defsqurate in md organiza af sstematie eon ‘oibuie In mare masurd la ereserea sh dexvoltaes normals apes Seolarlor.Artfel, le ajuta Ia dezvoKaren scheetuht copa gh 4 satemlul au muscular. Sub influenta exersflor fice em este sehimbl de substante din organism, crete pa de mincare { copllulul, se imbundtajesteasimilares heane!, we intensibc me {abolismul. Hxeretile fice influeniara favorabilacivtatea tuts ror organelor interne, mal lex aelivitatea pldminilor st a inimih Respiratia devine mai ampli, vito] respirator mal stabil, feee= ‘vests reapiraile: pe inut sade, In cova ee privege deavoliaren ‘apocttitt vitae polmonare; datorita migcinilor respirator exec respirator cree si se dezvolts ma Intens, La sindul e, caitaeu Paralel eu deavoltrea aparatolul respirator se deavolt sk apa ‘usculare scheletice se mareyte sl mogehil caediue, El crest n irctime gi in luni, perelileavliilr cardiace devin mat Brod fae capacitate cordull mat mare, Cantiatea de singe pe cate 0 ‘elmite las contractie cori uel copllpreodlar antrenat tte ma are deci canttatea (volun sstll) de singe toils de un cord: Tee a toturorfesuturiloreorpulul, Batlle cordulolsint mal rare leeade recventa contractor eardiace), rtm devine mst stab Prin imbundtatrea calitativs e aparctelor cardiovascular $1 re=- plrator se realizeeza conde petri 0 mai erespunzitoare func= Hionare a teturororyanelar sia sstemelor (metabolism se inten sles, funqtle glandelor cu storelie Interna sint mal intense, Siesta, asimilaes, muta esutiilr, funetile exeretor se dese {atoara in condil mal bune) stExecutind roguat exereifi fine carespunzitoare vrste, opi Ssh perfectincara o serie de deprinder motsice aplicative neces a vali, en: mers, elergares, eititura ecb, tires, efieas ea, aruncarc st prinderea st formeagd fini eoreel » cored in toate pose (tind, yexind, In tiers ele), Aceste exert con ‘etbuie in mare masurd ll formaren elitr positive de von Exerciile rice sint folie in activittte obligor do edie fac Qn cele tect part sie scestor aellvil,indlferent fema 1) tm cadet glamastict de disneats, preeum stim cadet setlvttilor aleve de cop Jocurle in care elemental erential este misearea subordonata usar regull amuse st condlil mere schimbitoare sint demumits curl de miseare. Baza lor 0 consttuie aciunile motes active, motivate de un subicct (tem si paral fageilte de regul, Tot. vt actiunile respetive vemévese invingerea, tn condile mere imbétoure ale jocuu, a difeitlondifeltai su obstacole te In calea seopul propts, Atiunile din joc sint, in general, legato de executarea unor migedri do bezi, de expla: alergares, situ, aunearea gt rte fetes, ciraea ele: Reglle determina in eatal fecival Joc ele: Ientele cele mal constante In agezsrea juottorlloe gi eclo mal pice In forma de deplasare a acestora + precttaad caracteral comport, reptuile gl obligaile jucitorllr, mijloncele de eonduceree Joc, Tull eriterile de stabilire a rezttatlor, cost Ineru nu exclude i, dimpotriva, presupune manlfestaren snot activititereatare din plrteajucdtoriioe gf foleiren initiatives personal, pe Delon. dornfelor gh iatersseor or Scopsl gl surcintle jocurilor de migcare, sub aspect stict al ‘educatlel fizie, sint acemanstoare cn ele ale exerifilor tice Socal de migcare este fost la vista presetart cx un mallee de dervoltire fied general. El ofera coud deoscbit de favors bite pentru dezvoltares complexd & deprinderlor motice si a al Lillor see neoesare In vats, Practiearea Jocurlor contibute 1a formarea st perectionatea unor mieist ceordanae, Ia formarea ‘pid, la fezolvarea indeminatg a dif capacitati de ang rilelor sarsiai motriee, Joeu, angaind afeetul copilo " fel attceneasa fn maura mai more la executarea ovite, Le deevolla indeminares, carafe, witeen le formeaza de- rinderes de aciona organizatin coleeiv 3 in Zlosulcoletivul espectares roulilor de joc conteibuie Ia dezvoltarea atentel ta educteeavoinfe, a clatet sia comportielf discipline "Pnind seama ve iiluenfs multistersis joculut de slgeare side fap ed aceta constitue pentrs copii pecjeolat nul dintce rillouele atractive ale educaiel face, este nocesar fe flosit Sistematic ait in eadrul activitalior obligatoal de edoeaie fines, ul imasteti de tnviorare eat In alte etape ale regi= tg cu pal ‘mal aleFORMELE DE PRACTICARE ‘A EDUCATIEI FIZICE Educatis fred tn gridinite: de copll imbnacd forme varias (Cele mai importance sint urmatoarelewetivtaile obligatory yuan rustica de eimineats plimbérie i alte forme in afara atviaion obligatoril, precum munca individua cu aut copit sos os rupe mici de coll. pentn rear lor la nivel ropes ©. Aetiitateaobligotore sof de bc et tice nara de fete tino dace nulul de invéjémint st dap un erar spinal fapt cae eseea condi necesare pentru planificarea juicioasa incadreze just in succesiunea temetor f ior painarea sent activ aestora, meni toda, storie de eu (ane igs Dupa seopal pe care utmdrest, atvitaten obi cele ited poate 1s activitate obigataria de peda int de back a unui pas de dats ete) care eate de fapt 0 activitale Sbllztore mints (orespunadtonre eclet mixte din yeoal, 5 acti= ». Gitmnestica de invorore CGimastica de taviorare contibuie Ia intrires user geupe prin= cépole musculare rate, picloare, spate, abdomen ete) formes 0 {intl cares, simuleard si reales fuafionite Fsilagice ale rom i) eteulalici, Organs en prieepere conte la er eu bun! diseil, aj I eseipinarea colecivulut de cops formarea deprinderd de 8 face alae @imnastie, In anotinyp ead in colon de vari, gimnastion de inviorare, exceutata ct corp cpsoape aol st sub ecfnew sazeloc solare, poste fl conslderati ca Gimnastiea de dimineals trebule exocutat, pe cit posiil, in far elnd Gp bu este favorabll, en freee Lae d Phim jocuri ctv clase Acvitiileabligatoritoryps aumal o parte din timpul pe care cop tt pevree in gridit restul tiepulut find afectat jocurlor SFncivitsilor stose de copit—sub indeumarea si supravezhorca ant Devoltarea general a cops, deprinderte viet deptd tir Langa, mistrd de flit oeupatifor yeaerat "ta carat jocuoe yi sstistitor slew © parte din timp este destnat jn vita legate UIs educatie ied: pnb exept distracive eo earacter de m= fave (ow tvotinete, eu triecete, et siplufe ete), precsm sl muneit Individuale sau eu geupuet mich de optACTIVITATEA OBLIGATORIE DE EDUCATIE FIZICA Prowna pe oiinintal pear ae vedere Ine. trot gre de cpt formaren-mnatonar depisle Bethea ile forme de mors s1 longate, sitira In adincste Wn: Mngiagy de pe leche tren, rntngln i aruncres ming A tne mote especie se wate Te OHPOp AIG aed aerlcinéit toe, Tinlad sear a pereutie de Wes e revolt, procaine nivel aca de devfguare'n sede de teat eed, n priate de capi de'a ¢ Sei toa Se si forme nol ai complexe th’ rine nutes de tent de exempln gape cop de 48 ae suite one lie sitar in inte pont singerea un sce seeped 1a gopa copitor de 5 a intrvine sta Ia halon ak 4 srtra fa inline peste om sbtacl ee Ea eliby nce xg copie de 5 anise le srl pe cata ih cath de asl fr Ia grup de 56 ant i mal pe Poe nae Frindeenmingt se face inpnd grape eater ie dS far aruncarea spre int orem a Grupa spl de So Stree, nat cu gr eplor de 0 an Gratarea exertion Pentru perfecimaren deprindenor mn trce de ted Se face prin Flore Go In tor spe mal cnt 2 aca! gen de err, at cdr We toe at dele fue i ala. De eat a grup de 5-0 a ‘araderea'merslu! {in echilbeu se realizeard este: se incepe ex mereul pe o ink ta 0th pe so, se continud eu mersul pe o scindura data de 20 em 6 dca a fattimen de 25 cm, afungindurse 2a mersil pe plan ta ‘inal gla mersut to ech cu Indepliniveaanumitor sarc Modalitaten grat exereigiior de Ia o grpa taal se poate cexemplfis, de pds, prin diferte forme de tree care incep Ia rsp copii de 3 ante mesa insnto pe jonaneh pale, Contin la grupa copilor de 4B ant cu mersul pe virfrl# pale {Copitde 56 ant ajung tn forma thr cu corp Ip de podea Tenulen atiittiior obligato de educaie flick teebule of ib invedere Tepaaren migciior predate, eu scopal fight Tor {eons in aceag ap Seeman jis x ml Ge Dad ‘Aol, dupa flecare activtate Ge PreaaTe-T-Whor me Ue bark Goatees) tne a reo tte tn care ae repeidaceleagh. migedrt sub fa amul-ex ‘inal oe a6 Tigcre Th Sep Com deptocerlor motice especie DUP SeUTEneN de predae 1 cea de replar®& unet tiiein de baz, educatoarea va frece,Int-o activate urmatoare, 10 altdmigeare de basa. (Decl en mu va eplaa prevederile pro- faint In aces snncare de bora n avis consestve) Acta Pentru desta monotonts, uniformities, n proce, petra a men~ tine via interesul opin. Un st enter in repartee judiogst a tomslor este cela die «se {ne made onde felt de-anatimp. Este bine et loaning Tprmnavare rv slegi-ew pridere exer de alg, stud eu ela, arunevt Ie asta jocuri aranctc st prindert fe ming ar pone snolimpul rece se reverve exer elor dlesisirare mt neces un split peek lang. De exempt: ebli= bruh rire, crarea, rstgolrte de rng ete ‘acd intaceea planar clendaritce times cox “ile atmoterce nu permit efectuarea exerlilloe alese peated 0 Sunita aevitate, acestew vor putea fl foeuite. De exemple, = Dlaifest un exerts ew tre, ned tmp tind frumos ead Permit destiyuraren sctvtall de eal fired fm eer lies, Se Ya Infocal acest exeritis printro tem el sariund in lngime eu lan stv actincare eu mingea, a, invers, doch sa planta siitura fn lungime lan st timp nefevorabll nu perate destqurarea fctvitai in ser Hier, ast exerci va pute ft Snloett cu snatul care se poate cfectua in une condi fn incipere.Imedst ce timp permite, seve reve Ia tera propusd initial fa lam ‘Uneinindsealzar sarinllor educa fice inten mit rai alectiv pentru cop ete necesar fe foaseased milaacete sprlfce deste projclar facie aEIRittsoblgworie-de-eea- tie fied continind eet putin wh jo,_Asitel atunet ind toma de BLA se pre sub Torna de exert este neces sho inlrodues n partes pregalitore un Joc de grupare gl regrpare. De asercnca re poate Introduce un Joe dinamic eunoarot de copil gta frien fundamentata'@ activité, dach hmpulafectt permite acet Tocea Ctreste. dupa predareatesel de bar), Parten de inchlere, alunet tin erte posi, poate st coning gf ea tn Joe Insusiea 4! repetarea unl exevetiy pentru tema de bara so recomanda a se fae, afa cm 5-4 ardfat ta sum tem eel de ou, cl putin tet etiviat Ingest programa. pentru invite ttl preyolan preveds sacstared’Mansunlae popular. fo aeoours Jor en tema for TeadrT acti oblignort de educate fete, in allomarea temelor pentru formaren # eonclidaren depsinerio totres de bard cu cele de dans popula, rebule 8 se afb in ve dere urmtorele: pe doo pare, sh se msgture © lt mal mare vr bile fr pe de alta parte, si se ind seama etmpul activiaite cu aceeas tema nu fe prea DMarda prieperle gf deprinderle citigae nave, dect cop a3 au up seopul pe cane] urmreste actvitate obligatrte de ‘educate tied deosebien = activity obligetorit de predare (a neh Iigeti le bara) care sint de fapt activi obligate iste (o> Fespunzitoare Ieetii mixin sal) 1 SMRUCTURR ACTITATHoatCaTORS De toucarie rick 1m timpul activital obligatorit de edocate filed, proceele firiologce se desixoues cu Intenstate mith fata de etilaten obisauits eopifnl, Ele neces un sare consum de enewple et ‘Yonsi yi muscular silt pentru insures sau peefeeionarea depen | | | erie motrct gi aplcaren scetora in condili varint, cit pew 4 educarea eater eee st de voln{a ale eoplulul. Trectea Jogi Intenss teebule fieuta Leplat, dupa o prealabila pregatine ‘ore nerve onganismulti cone not de fanetionare, ex un rtm fcrespunsdtor al elrulatc, al respitail sal celrlalte funciun [Sond care favorizenah wn cfort nerves wai tore deci pecira Sclvlaile obigauite, De scwea, activitaten cbligatore do educate fics tebule sh Inceaps cu © parte in core organism so rele fegte pentes a face Taf eforturilo nervose sf musculace Intense necetre Indeplinisitsarcnitor de bara ale ativiti x8 continne fu indeplintea sarcinilor de bazd ; ak we Inchele ew revenivea tre {ts organismal In starea normala sa aproape normal, pent 2 poten trece in repaus sau la a aetivtate de allf naturd —setvie fatea de educate fled inchelndu-se In mod oan. Aceas pregtire fixologicd tweptals.« organismulus — ita ‘hires efortletintens si coboriren, readerea treptatd ¢ organo ruled pind la stareanocmala de’ funetionare —consttie.cuska ‘fora Problema respiratie in cadrul activtilobligatrittrsbuie 3 preocupe In mod deosebitpe eduestoare, Ca srtnte, dans citees Indiatittn aceess pivin In eazul cind. dupa alergares din claps inti 8 pint prose ttoere, In eopt intervine o uyourd sbeseald (iia) se poate tees 1a rary combinat ex 12 migeaet de brats, acrasta pentru noe Leave respira, faré a cabort erin efortalul In ascendents Sa ‘a tne apol la oganiaren geupel de oop pentru efetuarea exer ‘lor de pregitire frich generla ein etapa a dota a pnt pre Exeriile din partes fendament antrencaza 0 pice tare a resprate!sint in general exeeuate pe subgrupe, deck dupa fexecutaren exerci, copit ain moment de aseptare in timp ‘lrvla reapirata se resabeyte. Dupd prea fundamental ermenes