BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE...................................................................................

3
.................................................................................................. 4
TEMA 1............................................................................................................................ 6
........................................ 6
1.1. ......................................................................... 6
1.2. Clasificarea NUTS ........................................................................................... 13
1.3. ........................................... 15
Bibliografie ................................................................................................................. 18
TEMA 2.......................................................................................................................... 19
-
OBIECTIVE ................................................................................................................... 19
2.1. Istoric – momente ................................................................ 22
......................................... 27
2.3. Obiectivele politicii de coeziune e ....................................... 29
...................................... 31
2.5. Instrumentele politicii de coeziu ................................. 33
2.6. Strategia EUROPA 2020 ..................................................................................... 39
Bibliorgafie................................................................................................................. 46
TEMA 3.......................................................................................................................... 47
MECANISMELE FONDURILOR STRUCTURALE - PROGRAMARE.................... 47
turale ................................. 47
............................................................................. 47
3.3. Documente de programare................................................................................... 49
3.4. Sisteme ........................................................ 51
Bibliografie ................................................................................................................. 53
TEMA 4.......................................................................................................................... 54
................................... 54
- Istoric .............................................. 54
4.2. Regiunile de dezvoltare ale României în prezent ................................................ 58
................................... 59
Bibliografie ................................................................................................................. 60
TEMA 5.......................................................................................................................... 61
POLITICA DE COEZIUNE A ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 2014-2020 ..................... 61
5.1. Documente de programare................................................................................... 61
.............................................................................................. 72
5.3. Probleme întâmpinate în atragerea de fonduri europene în perioada 2007-2013 78
Bibliografie ................................................................................................................. 82
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
1. –
regionale, Ed. Economica, 2000
2. Edwards, Mary E. – Regional and Urban Economics adn Economic
Development. Theory and Methods, Auerbach Publications, 2007
3. (toate regulamentele):
http://ec.europa.eu/regional_policy/information/legislation/index_ro.cfm
4. INFOREGIO –
structurale în UE: http://ec.europa.eu/regional_policy/index_ro.htm
5. Istoricul politicii de d -
http://ec.europa.eu/regional_policy/policy/history/index_ro.htm
6. http://www.mdrap.ro,
http://www.fonduri-ue.ro
7. Strategia Europa 2020 - http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm
8. Politica de coeziune pentru perioada 2014-2020:
http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/policy/what/investment-policy/
9. The Web Book of Regional Science, Regional Research Institute, West Virginia
University: http://www.rri.wvu.edu/WebBook/Giarratani/contents.htm
10. ***, , Seria Micromonografii -
Politici Europene, proiectului Phare RO 0006.18.02 –

proiect, Institutul European din România

11.
12. în România
(http://www.fonduri-structurale-europene.ro/legislatie/legea-315-2004.html)
 TEMA 1
BAZELE TEORETICE

1.1.

ate de

întregul
simpla însumare a
ticilor publice. În

-juridice.

Î regiunile se pot constitui:

-
(ex. euroregiunile: (Marea Britanie / Irlanda); Regiunea
Ems-Dollart (Germania / Olanda); Espace
Euroregiunea Tatry (Polonia / Slovacia); Euroregiunea Strymon-Stouma (Bulgaria /
Grecia); Euroregiuna Polis-Kent (Grecia-Turcia); Euroregiunea Morava-Pcinija-
Struma (Bulgaria / Macedonia / Serbia); EUREGIO (Germania / Olanda);
-

Ucraina, Euroregiunea Dunarea de Jos –

raionul Reni din Ucraina);

 - pe baza unor interese economice, comerciale, culturale etc., conducând la
con -
–
regiunea Pacific/Asia de Sud-Est – Coreea de Sud, Hong-Kong, Taiwan, Singapore).

Î , regiunea

-
analiza economico-

-
- tilizat pentru a defini o

-numitul CBD – Central Business District, într-o mare

-

Conform Cartei Comunit regiune de dezvoltare

regiunea este unitatea administrativ-

– unitar, federal etc. –

favorizate” (preambulul tratatului de la Roma, 1957)

 The Web Book of Regional Science, Regional Research Institute:

– Omogene

O
belt” (centura grâul

– -
–
va afecta întreaga regiune în mod similar

– pentru restul
regiunii

–
zone din afara regiunii

– Ex. “America’s Appalachia” sau “Italy’s Mezzogiorno” sunt regiuni

–
– –
regiuni omogene pentru anumite scopuri

Regiune f –

re

– Orici
altcineva din regiune –
economice în cadrul regiunii

-
 inputuri

– – în

– re un singur punct

subordonare

unor re

– nanciare,

Edwards, Mary E. – Regional and Urban Economics and Economic Development.

Theory and Methods:

– Administrative (politice)

cultural, psih

etc.
Ex. Blue Banana (SE Angliei, Lille-
-
centrul Europei - Gdansk, Poznan, Worclaw, Praga, Brno, Bratislava, Viena),
Mediteranean Arc, Red River Valley Region, Bible Belt, Corn Belt, Tornado Alley

Regiunile administrative sunt limitate de subdiviziunile politice reprezentând zonele în

care sunt implementate deciziile politice

Criteriile de delimitare ale unei regiuni pot fi:

• Atr

• Caracteristici socio –
specific

• Altele: religia

• Limite naturale

• Limite istorice

• Limite administrative

Tipuri de regiuni:

- Regiuni normative administrative /autonome

- Regiuni metropolitane

- Regiuni geografice / naturale

- Regiuni istorice

- Regiuni culturale /simbolice /de identitate

- Regiuni periurbane

- Regiuni economice /agricole /industriale /turistice

- Regiuni statistice

- Regiuni de proiect /programare

- Regiuni de planificare
 - Regiuni de dezvoltare /

- Regiuni sub-

în cadrul Uniunii
Europene

D ,

b. State federale (Germania, SUA)

R
criterii precum
adecvate.

D
nt
geografice, economice, sociale. Astfel, avem regiuni omogene
complementare, polarizate
i

Un alt tip de regiune frecvent întâlnit este regiunea de dezvoltare /de programare /de
proiect. Aceasta este
obiective specifice. Poate fi:

A. Regiun
adecvate, sau
 ualizare a regiunilor separarea în trei tipuri:

1. regiuni omogene din punct de vedere al unor criterii-cheie,

unificatoare (ex. economic, geografic, social-politic);

2. regiuni nodale (polarizate) – conexiunea este rezultatul fluxurilor

interne, al in
dominant (nod);

3. regiuni pentru planificare (programare) –

centrul administrativ-
respectiv.

,
economico-

- regiuni agricole în dificultate;

- regiuni industriale în declin sau abandonate;

Regiuni cu probleme

- Germania: regiuni

- Anglia: zone asistate –

-
-

(Daniela-
1.2. Clasificarea NUTS

criterii care pot contribui la delimitarea unei regiuni este în mod teoretic nelimitat: de la
atribute fizice, caracteristici socio-
tipologia regiunilor comporta de asemenea utilizarea unei scale de diversitate: regiuni
aglomerate, regiuni geografice, regiuni istorice, etc.

La nivelul Uniunii Europene, la începutul anilor ’70, teritoriul economic al UE a fost

i teritoriale standard
culegerea de informa
a interven
-
1

ltarea i armonizarea statisticilor regionale ale UE, permite

analiza socio-

a intrat în vigoare în iulie 20032

UE a noilor 10 state membre în 20043 4
. Ultima
modificare a regulamentului s-a realizat în 20115
nemodifica

membru este subdivizat într- uni socio-economice majore, de nivel

aplicarea politicilor regionale), care, la rând ite în regiuni de nivel

NUTS 3 (regiuni mici utilizate pentru analize i politici specifice). Trebuie men ionat
1
Noenclature des Unites Territoriales Statistiques
2
Regulation (EC) No 1059/2003 of the European Parliament and of the Council of 26 May 2003 on the
establishment of a common classification of territorial units for statistics (NUTS) (Official Journal L
154, 21/06/2003)
3
Regulation (EC) No 1888/2005 of the European Parliament and of the Council of 26 October 2005
amending Regulation (EC) No 1059/2003 on the establishment of a common classification of
territorial units for statistics (NUTS) by reason of the accession of the Czech Republic, Estonia,
Cyprus, Latvia, Lithuania, Hungary, Malta, Poland, Slovenia and Slovakia to the European
Union (Official Journal L 309, 25 November 2005).
4
Regulation (EC) No 176/2008 of the European Parliament and of the Council of 20 February 2008
amending Regulation (EC) No 1059/2003 on the establishment of a common classification of
territorial units for statistics (NUTS) by reason of the accession of Bulgaria and Romania to the
European Union (Official Journal L 061, 5 March 2008).
5
Regulation (EC) No 31/2011 of 17 January 2011 amending annexes to Regulation (EC) No 1059/2003
of the European Parliament and of the Council on the establishment of a common classification of
territorial units for statistics (NUTS).
 i
administrativ-teritoriale (ex. regiunile de dezvoltare ale României). De asemenea, nu
toate
dintre ele (ex. Luxemburg, pentru care toate cele trei nivele corespund nivelului
na ional).

Criteriul principal utilizat

medie a regiunilor de tip NUTS 2 este de cca. 2,0 milioane locuitori, respectiv 13.000
km2.

Tabel 0-1 Praguri demografice utilizate în clasificarea NUTS (locuitori)

Nivel Minimum Maximum

NUTS 1 3 milioane 7 milioane

NUTS 2 800 000 3 milioane

NUTS 3 150 000 800 000

Sursa: EUROSTAT, Regions in the EU, Nomenclature of territorial units for statistics NUTS 2010/EU-27, 2011

La nivel local sunt definite în

-

Nomenclatorul NUTS curent, în vig

ania, Italia, Finlanda i Marea Britanie, iar nivelul

NUTS 3 a fost modificat în Germania, Italia, Olanda, Finlanda i Marea Britanie. În

Spania, Italia, Luxemburg, Austria, Portugalia e mari între

regiuni, atât din punct de vedere al suprafe ei, cele mai mari regiuni fiind în zonele cu
iei (din Finlanda i Suedia), iar cele mai mici în zonele cu
densitate mare a popula iei (regiunile care con in i capitala i din punct de
vedere al popula iei, de exemplu la nivel NUTS 2 cea mai mare regiune (Ile de France,
Fran
locuitori.
supraf

– Germa
Finlanda cu 26.000, NUTS 2 –
Belgia, Grecia) au sub 300.000 de locuitori.

uip NUTS 2. În cazul

României, coresponden

NUTS 1 NUTS 2 NUTS 3

RO Macroregiuni 4 Regiuni 8 Judet + Bucuresti 42

1.3.

politicii regionale comunitare poate fi accelerarea acestui proces politic.

Regionalizarea

Regionalismul
turale,
– este cazul landurilor

administrativ-teritoriale. (Mihaela Pacesila)

de conceptul de deconcentrare.
Deconcentrarea - Statele membre ale UE au cunoscut procesul de regionalizare de sus
în
Motivul
acestui proces de deconcentrare este atât politic - e,
-
:s o

propriu-

e de la centru. Deconcentrarea

-
deconcentrate dintr-

Descentralizarea – Transmiterea sau transferul

publice

Caracteristicile descentral tatul

publice proprii, distincte de cele ale statului, colectivit

acestora nu vine de la centru ci de la corpul electoral care le-a ales, controlul ierarhic

Avantajele
descentralizarii: s ,a
problemelor din fiecare unitate administrativ-
financiare pot fi utilizate cu mai mare

nevoile locale; operativitatea deciziei

centru; a ermite promovarea
managementului participativ
Dezavantaje escentralizarea poate diminu

Rezultatul acestui proces dual d

 - procesul de descentrali
regionale alese democratic;

-
neguvernamentale.

nivel regional,

membre.

gândim la statele europene.

Într-

regiunile în cadrul structurilor constitu ionale i administrative (Marcou, 1999, p.17-

34):

i
a unei
nile sunt controlate de stat. Acest tip de

regio Nici în acest caz

nu este obligatorie existen a regiunilor din punct de vedere administrativ, dar

descentralizare (coopera

-un cadru de putere propriu

Germania, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Ungaria;

i teritoriale
i un cadru
institu ional specific. Totu i nu de
Descentralizare
Polonia, Cehia, Slovacia;
 sau
presupune existen a regiunilor ca
atribui
constitu iei
regional. Acest model de regionalizare este considerat modelul ideal i se
te în Spania, Italia, Belgia, Marea Britanie, Portugalia;

/ structuri federale
presupune existen a unui tip de stat caracterizat printr-
re îl compun. Se
întâlne te în Belgia, Germania, Austria (sau din afara UE exemple bune în acest
i SUA).

-al
ul administra iilor publice locale. Regiunile
i administrativ-teritoriale i nu au personalitate

descentralizare institu ii cu atribu ii la nivel regional (Consiliul de

i Agen

Legat de aceste tipuri de regionalizare putem men

nde te noi puteri din punct de
i, în cadrul
aceluia
regionalizare.

Bibliografie
1. Barna, Radu Cristian –
Studii Europene, 2007
2. –
regionale, Ed. Economica, 2000
3. Edwards, Mary E. – Regional and Urban Economics adn Economic
Development. Theory and Methods, Auerbach Publications, 2007
4. Pacesila, Mihaela –
management public, Nr. 3/2004
(http://www.ramp.ase.ro/_data/files/articole/3_15.pdf)
5. Pascariu, Gabriel –
2006/2007 (http://www.iaim.ro/catedre/urbanism/note/dezvoltare_regionala)
6. Pascariu, Gabriel –

7. The Web Book of Regional Science, Regional Research Institute, West Virginia
University: http://www.rri.wvu.edu/WebBook/Giarratani/contents.htm
8. Clasificarea NUTS: http://ec.europa.eu/eurostat/ramon/nuts/splash_regions.html
 TEMA 2
PO - ISTORIC,

reducere
trai.

Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea

dezvoltarea sectorului IMM-

comunitar realizat prin contr

-
treime din bugetul UE2).

n care

- or Membre în
-

instrumental, iar prin fondurile sale de solidaritate (Fondul de coeziune, Fondurile

 – cum
POLITICA DE
- Politici Europene, proiectului
Phare RO 0006.18.02 –
l European din România)

P
de nivel ale veniturilor existente între zone geografice distincte, cele mai
de trei ori mai mult
; -a
; din 1988 aproape o treime din bugetul comunitar

ei unor dezechilibre
economice, sociale, politice la nivelul Uniunii Europene.

or
econo :

4 regiuni ale lor; o

8 de state membre; de asemenea între

i . Astfel,

este PIB/capita. În func

dezvoltate (PIB/capita sub 75% din media UE), regiuni de tranzi B/capita între 75

(http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/what/future/img/eligibility20142020.pdf).
 În prezent, instrumentele folosite în acest scop sunt fondurile europene
structurale : FEDR), Fondul
social european (FSE), Fondul de Coeziune (FC), Fondul european agricol pentru
FEADR) Fondul european pentru pescuit
(FEPAM).
2.1. Istoric –

voltarea armonioasa a Statelor Membre.

1957 Tratatului de la Roma

Astfel, Tratatul de la Roma (din 25 martie 19

1958 Fondului Social European

(FSE – Art. 123) ca principal instrument al politicii sociale comunitare, fiind centrat pe
-

v în

(BEI –
ate Statelor

Fondul European

agricole
orientare
“garantare
structura

Europene a fost adoptat în 1965, urmat de crearea în 1968 a Directoratului General

(http://ec.europa.eu/regional_policy/policy/history/index_ro.htm)

În 1974 a fost creat (FEDR), care a

a beneficiile
reduse pe care acest stat le-
 -
Portugaliei, Fondul s-a concentrat pe regiunile sub-dezvoltate.

FEDR

economice existente la nivelul diferitelor regiuni -

l Europei.

În 1988
Fonduri
structurale – ar.

programului PHARE, în 1989, în s

revizuirea acestuia, în anul 2000

candidate.

Tratatul asupra Uniunii Europene coeziunea

Tratat a fost creat un nou fond: Fondul de Coeziune (ce are drept scop sprijinirea
proiectelor din domeniului

Mai detaliat, Titlul XIV - Articolele 130 a-e (respectiv, în Tratatul de la Amsterdam
care pune bazele Uniunii Europene, din 1997 Articolele 158-

favorizate; sunt enumerate resursele financiare necesare pentru

În cadrul procesului de determinare a criteriilo

Tratatul de la
Maastricht
În anul 1994 - Instrumentul Financiar
de Orientare în domeniul Pescuitului (IFOP), creat prin gruparea tuturor instrumentelor
comunitare privind pescuitul existente la acel moment, ca urmare a crizei din acest

Comitetul Regiunilor -

Tratatul de la Amsterdam (1997

În ac
în 1999 în urma summit-ului de la Berlin, prin care sunt stabilite noile reguli de

comuni

-aderare – ISPA
(Instrumentul Structural pentru Pre-

Un nou instrument de solidaritate a fost creat în 2002 majore

asupra mediului sau economiei acestora.

Reformele Fondurilor Structurale

Prima ref

le mai

Italia), au fost create Programele Integrate Mediteraneene (PIM). Aceste PIM-uri aveau
specifice, pescuitului.

Cea de , din 1988, a urmat includerii în textul Actului Unic European a

perspectivele financiare ale “pachetului Delors”, care propunea dublarea cheltuielilor

noi “principii” pentru administrare

- Parteneriatul

Comisia;

- : asigurarea unei

politicile lor regionale;

- Concentrarea -a concentrat în regiunile cele mai

defavor Obiective prioritare
-dezvoltate; Obiectivul 2:

lung;

- : banii din Fondurile Structurale se

- Subsidiaritatea:
principal responsabilitatea statelor membre;

- Programarea

Cea de
1992 pachetul “Delors II

Principiile reformei din 1988 au fost general acceptate, dar Obiectivele prioritare care la
început au fost cinci au deven
problemelor cu o rele

“Horizon”, “Now”

contribuie la regenerarea socio-

procedurilor formale
nteze Comisiei un “document unic de programare”
-

guverne au convenit asupra unei politici cuprinse în Agenda 2000

2000-2006. Acest nou cadru legal este bazat pe p

restructurarea regiunilor sub-

regiunile care nu mai sunt eli

Tot în cadrul Agendei 2000, Consiliul a revizuit regu

Portugalia) vor beneficia în continuare de acest Fond, cu o revizuire în 2003. În plus

muncii, fondurile disponibile a fi

-2006 se vor diminua. Fondurile Structurale
au un disponibil de 195 miliarde Euro pentru perioada 2000-

-
aderare: Instrumentul Structural de Pre- -
Uniune.

2.2.

Regulamentul Consiliului Europei nr. 1083/2006 de stabilire

stabilind: principiile, normele de parteneriat, de programare, de evaluare, de gestionare,

intermediul Fondur
financiare a fost definit astfel (Art. 10):

Programare -
multianuale efectuate în mai multe etape, care include

complementaritatea cu celelalte instrumente financiare comunitare. [...] Cu respectarea

existente.
actele adoptate în temeiul acestuia.”

Parteneriat (Art. 11)

orice alt organism adecvat care

on-
lo

e protejare

Fonduri

rui stat membru.”

aplicarea Fondurilor

– evaluarea;

– principiile g

– întocmirea de rapoarte

„Bugetul Uniunii Europene alocat Fondurilor este executat în cadru

Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind
or Europene, cu
.[...]”
bugetului general al Uniunii Europene.

asimilabile dintr-un stat membru.

i de
programare. Nivelul cheltuielilor efectuate de statul membru este unul dintre elementele
 oeconomice

structurale publice sau asimilabile ale statului membru pe parcursul perioadei

precedente de programare. [...]”

iv în fiecare dintre

n fiecare dintre diferitele

.[...]”

conformitate cu articolul 6 din Tratat.”

2.3.

Obiectivul general al regulamentului general este acela de a accentua

de Comunitate conform art. 158 din Tratat:

CARE

- Fondurilor,
CUM
- I)

- Alte instrumente financiare existente.

1.

DE CE
2.

(Strategia de la Lisabona)
 În cadrul Tratatului de formare a Uniunii Europene (1993, modificat în 1997 2001) se
”reducerea dis

De
asemenea, articolul 174 din Tratatul de la Lisabona
„În
aceasta î consolidarea coeziunii sale
economice, sociale reducerea decalajelor
dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni
regiunilor defavorizate.”

atingerea din plin a obiectivului acestuia.

Regulament CE nr. Regulament CE nr. Regulament CE nr.

1260/99 1083/2006 1303/2013
Ob. 1 – Ob. 1 – promovarea Ob. 1 – Conve Ob. 1 –
structurale a regiunilor Ob. 2 –
în întârziere structurale a regiunilor cu Competitivitatea
Ob. 2 – reconversia regiunilor grav Ob. 2 – Cooperare
confruntate cu un declin economic (1+6)
Ob. 3 – Ob. 2 – favorizarea Ob. 3 – Cooperarea
reconversiei economice

a muncii
(2+5b)
Ob. 4 –
Ob. 3 – favorizarea

Ob. 5a –
ocupare (3+4)
de pescuit la cadrul de revizie a politicii
comune a pescuitului
Ob. 5b –
structurale a zonelor rurale
Ob. 6 –
populate
 la realizarea celor
Europene pentru perioada 2014-2020: ” ”
“ ”.

Obiectiv ”Investi

- Investi (cercetare
informa MM-urilor, economie
cu emisii reduse de carbon)
FEDR
- Investi (ocuparea for
FSE

Fondul de - Investi
Coeziune
Eligibilitate:

- toate regiunile UE

dezvoltare
FEDR crearea de
la nivel teritorial adecvat

Eligibilitate:

-r

2.4.

Polit

vor fi implementate de Statele Membre.

 este principalul departament

Tratatului UE. DG
Po
implementarea politicii regionale, acestea fiind , DG Pescuit, DG
. În
prez

Parlamentul European este implicat în dezvoltarea politicii regionale comunitare la

rism. De

vederea
Fondurilor structurale, Fondului de coeziune
.

Consiliul Uniunii Europene

Comitetul Regiunilor
-

în 1993). CR este compus din reprez

celorlalte instrumente financiare ale UE.

, Seria Micromonografii - Politici

Europene, proiectului Phare RO 0006.18.02 –

European din România)

2.5.

2.5.1. instrumentelor politicii de coeziune

Regulament CE nr. Regulament CE nr. Regulament CE nr.

2082/93 1260/99 1083/2006 1303/2013
• Fondul European • FEDR • FEDR • FEDR
pentru Dezvoltare • FSE • FSE • FSE
• FEOGA • FC • FC
• Fondul Social
European (FSE) • IFOP Fondul European de • FEADR
• Fondul European Regulament CE nr. Solidaritate (FES) • FEPAM
1264/99 si 1265/99 Regulament CE nr.
Garantare în • Fondul de 1698/2005
Coeziune (FC) • FEADR/FEP
• Instrumentul Financiar
pentru Orientarea
Pescuitului (IFOP)

Obiective Instrumente

FEDR FES FC

Cooperare FEDR

Infrastructura de
inovare,
ajutor pentru transport,
etc. energie regenera

Toate statele / regiunile membre Statele membre cu

PNB/loc. sub 90%
2.5.2. Fonduri europene structurale

Obiectivul Fondulu consolidarea

dezechilibrelor existente între regiunile acesteia.

ijinul celor

1. i ;

2.

Pe scurt, în cadrul obiectivului 1,

(a) investi urilor de

ajutoare directe pentru IMM-uri;

(b) investi

(c) investi care

domeniul energiei, al mediului, al transportului ;

(d) investi
;

(e) investi poten

în echipamente , inclusiv infrastructuri
culturale turistice
întreprinderi, sprijin pentru organisme de cercetare
tehnologie

(f) constituirea de re
regionale, locale, urbane
economici i sociali
studii, ac .

, ajutorul furnizat prin

jurul a trei axe:

transfrontaliere;

, inclusiv cooperarea
aritime;
Fondul Social European

Fondu

intervine în cadrul obiectivului „I ”.

ocupare a for calitate a

,

accesul la pia for

adaptarea
din sistemele de produc

nivel ridicat de educa pentru to

tranzi pentru tineri,

combate ,

egalitatea de gen,
nediscriminarea .

Fondul de Coeziune

ap de
-
-
I

Pentru perioada 2014-2020

Bulgaria, Croa Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia,
 interes european
(http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/index_en.htm), a cum au
fost identificate de UE. Fondul de coeziune va sprijini proiectele de
;

mediu:

transportului public etc.

oeziune se

Fondul Euro

(FEADR) contribuie la

urilor aplicate în cadrul politicii

agricole comune, al politicii de coeziune al politicii comune în domeniul pescuitului.

Obiectivele FEADR:

-
terenurilor;

Trei axe tematice au fost stabilite în noul regulame

-
pentru
Fondul European pentru Pescuit

Fondul European pentru Pescuit (FEPAM)

Obiectivele care trebuie atinse prin derularea acestor fonduri în România sunt facilitarea

FEPAM este de maxim 40% din valoarea

– 100%.

Fondul European pentru Pescuit este structurat pe cinci axe prioritare:

cel privind FEADR stabilesc c

în zonele rurale.

– rurale de interes

–
rurale

– .
2.5.3

În perioada de programare 2000- unitare în UE:

1. INTERREG III – -
- -

2. EQUAL -

3. LEADER+ - –

4. URBAN II -

Pentru perioada de programare 2007-

ene de dezvoltare

(FEOGA) sunt înlocuite de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare

(FEADR), iar Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP)
devine Fondul European pentru Pescuit (FEP). Cu toate acestea, în perioada
2007-
politica de coeziune.

patru -2013,
respectiv 2014-2020:

• Jasper (Joint Assistance in Supporting Projects in European Regions):

instrument

fonduri ale UE.

• Jeremy (Joint European Resources for Micro to medium Enterprises): Resurse

-
IMM-

• Jessica (Joint European Support for Sustainable Investment in City Areas)

Sprij

dezvoltarea u

• Jasmine (Joint Action to Support Micro-finance Institutions in Europe)

bunelor practici în domen

2.6. Strategia EUROPA 2020

În 17 iunie 2010 - Europa 2020 - O

.
Toate politicile comune - - vor

Obiectiv General

Transformarea UE într- cluziunii,

i

• : promovarea unei economii mai eficiente din punctul de

•
Pentru perioada 2014-2020, pentru politica de coeziune a UE vor fi alocate 325 mld.

regiuni care au un PIB/capita sub 75% din media UE, iar 49 de mld. Euro vor fi utilizate

locuitorii UE. Restul b

75-
-Ilfov,
care pentru perioada 2014-
 competitivitatea IMM-urilor

incluziune social

-2020

• între regiuni

• Concentrarea resurselor politicii de coeziune asupra obiectivelor Strategiei

Europa 2020
•
cu obiectivele tematice pentru 2020 (au fost definite 11 obiective tematice)

• Simplificare printr- implementare

mai clare (armonizarea criteriilor de eligibilitate, costuri simplificate)

• condi
macro- ex-ante

• 5 % din resursele FEDR

Crea

• 0.2 %

Zone cu caracteristici naturale sau demografice specifice

• ulate

- Abordarea
ii (CLLD)

- Abordarea nevoilor specifice zonelor geografice cele mai afectate de

c de discriminare sau excludere –
 corelate cu
România

Indicator UE RO
rata de 75% 70%
3% 2%

- istrat în 1900 20% 20%

- 20% 24%
- 20% 19%
sub 10% 11,3%
ponderea tinerilor cu vârsta între 30- 26,7%
40%
20 mil. 580 mii

-obiective temtice-

FEDR ESF FC FEADR 2020 Cadrul Strategic Comun - obiective tematice

1.
ului la tehnologiile

-urilor, a sectorului

CO2, în toate sectoarele

resurselor
7. Promovarea sistemelor de transport durabile, eliminarea
blocajelor
 10.
ii

apte ini iative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în

i condi iile-cadru i accesul la

finan
tere i

„Tineretul în mi care” pentru a consolida performan a sistemelor de educa ie i

pentru a facilita intrarea tinerilor pe pia a muncii;

d i întreprinderilor;

permite decuplarea cre terii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini

bon, pentru a cre te utilizarea
surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor i a
promova eficien

i mediul de
afaceri, în special pentru IMM-uri, i a sprijini dezvoltarea unei baze industriale
solide ei la nivel mondial;

e
pie ele muncii enilor, prin dezvoltarea
competen elor acestora pe tot parcursul vie ii în vederea cre terii ratei de
participare pe pia a muncii i a ofertei în
materie de for

„Platfor
terii
i excluziunea
de posibilitatea de a duce o via i de a juca un rol
activ în societate.
Regulamentele pentru perioada 2014 - 2020, urmatorul link:
http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/information/legislation/regulations/

• Regulament (EU) 1303/2013 REGULAMENT AL PARLAMENTULUI

de stabilire a unor dispozi
Fondul social european,
Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare
Fondul european pentru pescuit , care fac obiectul cadrului
strategic comun, precum
european de dezvoltar
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului

• Regulament (EU) 1301/2013 REGULAMENT AL PARLAMENTULUI

privind dispozi aplicabile
Fondului obiectivului referitor la investi
pentru cre
Regulamentului (CE) nr. 1080/2006

• Regulament (EU) 1300/2013 REGULAMENT AL PARLAMENTULUI

ULUI privind Fondul de coeziune
a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006

• Regulament (EU) 1304/2013 REGULAMENT AL PARLAMENTULUI

LIULUI privind Fondul social european
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului

• Regulament (EU) 1305/2013 REGULAMENT AL PARLAMENTULUI

LIULUI privind sprijinirea dezvolt[rii rurale prin
Fondul european
Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului

• Regulament (EU) 1299/2013 REGULAMENT AL PARLAMENTULUI

privind dispozi
din partea Fondului european de dezvoltare

• Regulament (EU) 1302/2013 REGULAMENT AL PARLAMENTULUI

de modificare a Regulamentului (CE) nr.
1082/2006 al Parlamentului European Consiliului din 5 iulie 2006 privind
grup europene (GECT) în ceea ce prive
clarificarea, simplificarea punerii în aplicare a
Bibliorgafie
1. DG REGIO –
în UE: http://ec.europa.eu/regional_policy/index_ro.htm
2. , Seria Micromonografii - Politici
Europene, proiectului Phare RO 0006.18.02 –
managementul ciclului de proiect,
Institutul European din România
3. (toate regulamentele):
http://ec.europa.eu/regional_policy/information/legislation/index_ro.cfm
4. Rapoarte din partea Comisiei:
http://ec.europa.eu/regional_policy/information/reports/index_en.cfm
5. :
http://ec.europa.eu/regional_policy/policy/history/index_ro.htm
6. Principiile
http://ec.europa.eu/regional_policy/how/principles/index_ro.cfm
7. E:
http://ec.europa.eu/regional_policy/how/index_ro.cfm
8.
http://ec.europa.eu/regional_policy/information/legislation/index_ro.cfm
9.
http://ec.europa.eu/regional_policy/thefunds/index_ro.cfm
10. Instrumente speciale de sprijin (Jaspers, Jeremie, Jessica, Jasmine):
http://ec.europa.eu/regional_policy/thefunds/instruments/index_ro.cfm
11. Strategia Europa 2020: http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm
12. Politica de coeziune pentru perioada 2014-2020:
http://ec.europa.eu/regional_policy/en/policy/how/stages-step-by-step/
13. Propuneri regulamente pentru perioada de programare 2014-2020:
http://ec.europa.eu/regional_policy/en/information/legislation/regulations/
 TEMA 3
MECANISMELE FONDURILOR STRUCTURALE - PROGRAMARE

3.1. i principiile Fondurilor Structurale

Programarea este obiectivul de baza în Uniunea European , conform se acorda

pentru proiecte de dezvoltare cuprinse într-un program general i nu pentru
proiecte locale izolate.

comun . Ea

P perioada de
.

Programarea .

3.2. Cadrul programare

Analiza statistic – studiu de evaluare

Elaborarea studiului se bazeaz pe cunoa terea i evaluarea resurselor din zon . În

cadrul studiului vor fi analizate caracteristicile naturale, economice, umane, istorico-
culturale ale regiunii. Pentru a crea o imagine real , de la care s se porneasc în
elaborarea unei strategii eficiente se poate folosi Analiza SWOT.

Stabilirea priorit ilor

În aceast etap se stabile te direc ia strategic i priorit ile, pornind de la situa ia

existent . Priorit ile sunt indicatoarele care nu ne dau voie s ne abatem de la direc ia
propus în drumul spre realizarea obiectivelor i atingerea elurilor (imaginea de viitor).

Realizarea programelor, sub-programelor

Aceast etap reprezint o deplasare în direc ia stabilit de priorit i. Pentru a duce la

rezultate bune, programele trebuie sa fie interconectate, i nu îndreptate spre realizarea
unor dezvolt ri punctuale izolate.
 Realizarea m surilor i a pachetului de m suri

Trebuiesc stabilite grupele de m suri care contribuie la realizarea programelor i sub-

programelor. Prin realizarea pachetului de m suri (cu specificarea m surilor) se încheie
procesul de programare strategic , urmând stabilirea grupurilor int , a ariilor de
dezvoltare, a cadrului financiar i planificarea în timp.

Programarea opera ional

Programele opera ionale con in m surile i proiectele care duc la realizarea strategiei de
dezvoltare.

Ciclul de programare poate fi reprezentat schematic astfel:

Programare

Eval. Ex-ante
C
on Implementare
tr
ol Supravegere

Monitorizare Evaluare Reprogramare

•
• • pe parcurs
• •

Eval. Ex-post Noul ciclu de

programare
 Impact Obiective
(efect pe termen generale
lung)

Rezultate Obiective
(efecte directe specifice

Obiective
realizate)

Resurse programului

3.3. Documente de programare

Regulament CEE Regulament CE nr. Regulament CE nr. Regulament CE nr.

1260/99 1083/2006 1303/2013

• Planul de • PD • • Acord de parteneriat

Dezvoltare (PD)
• CSC (CNSR) • PO (POS +POR)
• Cadrul de Sprijin
Comunitar (CSC) • PO + Program • PO (POS +POR)
Complement (PC)
• Program
• DOCUP + PC
Un singur instrument de
sau
gestionare (PO) mono
• Document Unic de • Programe
Programare multifonduri FEDR)
(DOCUP)
• Programe pentru •
in numai la nivelul axelor
prioritare
•
managementul
programului la nivel

Acord de parteneriat (art. 14 - 17, Regulament CE nr. 1303/2013)

stabile
utilizarea fondurilor ESI într-un mod efectiv
strategia Uniunii privind cre

Acordul de parteneriat prevede:

proceduri de asigurare a alinierii cu strategia Uniunii pentru o cre

-i implica

con

inclusiv o evaluare a sistemelor existente pentru schimbul electronic de

date
Programe (art. 26-31, Regulament CE nr. 1303/2013)
Fondurile ESI sunt implementate prin intermediul programelor, în conformitate cu

2014 decembrie 2020.

Fiecare program stabile

Uniunii pentru o cre
concordan ecifice fondurilor
acordului de parteneriat.

administrative ale beneficiarilor.

Fiecare program define

bugetare aferente contribu

Fiecare prioritate stabile

calitativi sau cantitativi, în conformitate cu normele specifice fondurilor, pentru a
evalua progresul înregistrat în implementarea programului în vederea atingerii

3.4. Sisteme

Organisme. Pentru fiecare program statul membru n

Autoritatea de gestiune/management: o autoritate sau un organism public sau privat,

de statul membru pentru gestionarea unui
program

Autoritatea de certificare

Autoritatea de audit: un organism în mod independent de autoritatea de

program
.

efectuate de Comisie;
 Unul sau mai multe
beneficiari.

Monitorizarea programului

Comitetul de monitorizare (art. 47-51, Regulament CE nr. 1303/2013)

Pentru fiecare program , statul membru instituie – în termen de trei luni

de la decizia de aprobare a programului – un comitet de monitorizare, de

Fiecare comitet de monitorizare stabile

Componen

competente ale statului membru

ai partenerilor.

Comitetul de monitorizare se reune

implementarea programului
acestuia. În acest scop, comitetul ia în considerare datele financiare, indicatorii
comuni
indicatorii de rezultat
.

programului în exerci
un raport final privind implementarea programului pentru FEDR, FSE
coeziune
termenul stabilit în regulamentele specifice fondurilor.

aplicare a programului
indicatorii comuni -
i
începând cu raportul anual de implementare care trebuie prezentat în 2017, ale

Se pun la dispozi tele de implementare anuale

Bibliografie
1. (toate regulamentele):
http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/information/legislation/regulations/
2. Regulament (EU) 1303/2013 REGULAMENT AL PARLAMENTULUI
de stabilire a unor dispozi
privind Fondul european d Fondul social european,
Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare
Fondul european pentru pescuit , care fac obiectul cadrului
strategic comun, precum generale privind Fondul

abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului: http://eur-

lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32013R1303
 TEMA 4

4.1. Politica - Istoric

t din timpuri vechi

- 1938 – 1940: regiuni incipiente –

- 1950 – 1968: Regiuni

- 1947- 1989: Regim autoritar / sistem centralizat de planificare

- 1995: Asociere la UE

- 1998: Regiuni de dezvoltare

inutul
Suceava

inutul inutul
Some Prut
inutul
inutul Nistru
Mure
inutul
Timi inutul

inutul
Bucegi
inutul inutul
Olt

Sursa: http://hartiromania.celendo.ro
Dezvoltare R
România. Acest proiect a elaborat << >> în

>> (Legea 151/98 a

intrat în vigoare în 16 iulie 1998 ).

Conform acestei le
:

echilibrate, prin recuperarea

eriilor de integrare în

Europene;

transfrontaliere, inclusiv în cadrul euroregiunilor, pr

comun, în conformitate cu acordurile la care România este parte.

fundamentale pentru dezvoltarea politicii regionale în România, prezentat în Carta

Verde. Carta include propunerile Grupului de Lucru Interministerial, destinate

structurale ale

-economice globale a României.

 regionale în România este mai mare decât nivelul corespunzator pentru

-
relativ sta

ri membre ale acesteia.

i-pilot de 2 ani, destinat

- -
redus de regiuni de dezvoltare, formate pri
opt astfel de regiuni
de dezvoltare.

este producerea u

ulterioare în acest domeniu vor fi dificil de luat. De aceea, Carta Verde propune
îmbun

În subcapit

-un Fond
–

de la 0,015% din PIB în Danemarca, la 1,04% din PIB în Italia. În general, cele

tarea politicii regionale sunt granturile de

reguli referitoare la plafoanele ajutoarelor acordate de stat

celor eligibile.

partea:

mediu înconjurator, turism, cercetare etc.

CN
.

fiec
-

membre ale UE a ar

propune ca

ADR vor fi responsabile pentru

respective
consiliile
asoci

ilor.
 ;

sectorul privat;

va delega autoritatea la nivel regional, pentru alocarea fondurilor unor proiecte

stabilirea criteriilor pentru distribuirea de fonduri. Aceste

ale, descrise pentru

România. Primul pas este adoptarea de Guvernul României a principiilor incluse
în prezenta Carta Verde.

4.2. Regiunile de dezvoltare ale României în prezent

(din 2004
-
constituirea regiunilor de dezvoltare, cadru de elaborarea,
politicii de dezvoltare regional , a consiliilor de dezvoltare regional
. Astfel, în România au fost create, prin asocierea între

1. Nord-Est -

2. Sud-Est -

3. Sud-Muntenia -
Teleorman

4. Sud-Vest Oltenia -

5. Vest - -Severin, Hu

6. Nord-Vest - -

7. Centru -
 8. -Ilfov -

Harta regiunilor de dezvoltare de tip NUTS II

-
-Napoca, Alba- ri de lucru în

Regiunile constituie cadrul de elaborare, implementare i evaluare a politicilor de

dezvoltare regional i de culegere a datelor statistice specifice

4.3.

Conform Art. 2.a) din l

diminuarea dezechilibrelor regionale

întârzierilor în dezvoltarea

dezechilibre”. Al doilea obiectiv al acestei politici este

guvernamentale la nivelul regiunilor, prin stimularea
economico-
erregionale
transfrontaliere

comun, în conformitate cu acordurile la care România este parte.

Bibliografie
1.
2. : http://www.fonduri-
structurale-europene.ro/legislatie/legea-315-2004.html
3. Pascariu, Gabriel –
M, 2006
4. Site-
- Regiunea de dezvoltare Nord–Est: www.adrnordest.ro
- Regiunea de dezvoltare Sud–Est: www.adrse.ro
- Regiunea de dezvoltare Sud–Muntenia: www.adrmuntenia.ro
- Regiunea de dezvoltare Sud -Vest Oltenia: www.adroltenia.ro
- Regiunea de dezvoltare Vest: www.adrvest.ro
- Regiunea de dezvoltare Nord – Vest: www.nord-vest.ro
- Regiunea de dezvoltare Centru: www.adrcentru.ro
- – Ilfov: www.adrbi.ro
 TEMA 5
POLITICA DE COEZIUNE A ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 2014-2020

5.1. Documente de programare

astfel:

Acordul de parteneriat

a) Acordul de parteneriat – România 2014-2020 (http://www.fonduri-

ue.ro/propunerea-oficiala-a-acordului-de-parteneriat-2014-2020)

A -2013, documentul de referin

Cadrul strategic na -2020 avem
Acordul de parteneriat, care a fost aprobat de CE
programele opera

Acordul de parteneriat a fost elaborat avându- fice de

competitivitatea, resursele naturale . Potrivit acestui document,

1.
politici mai bune de
2. Dezvoltarea unei infrastructuri moderne locuri de

3. Promovarea

Acordul de parteneriat are ca de dezvoltare

de cre

oamenii . În
continuare sunt prezentate principalele tipuri de interven

1. Competitivitate

- crearea unui mediu public de C D mai compact

- promovarea unei culturi a antreprenoriatului
educa
- consolidarea mediului de afaceri digital
- extinderea interna

produse
- transformarea sectoarelor tradi —
farmaceut turism
industrii creative; energie/managementul mediului —

- restructurarea
ea a unor practici agricole

domeniul pescuitului
- ponibilitatea
resurselor financiare pentru investi

- liberalizarea pie
stimulare a unor noi pie

- atragerea de investi
pentru zonele sale rurale, printr
infrastructura, siturile, competen

2. Capital uman si aspecte sociale

-
informa
- exploatarea TIC ca instrument pentru modernizare reformarea managementului

- cre
-
e formare (NEETs);
-
persoanele inactive, cu accent pe grupurile vulnerabile;
-

-
nevoile în schimbare ale pie
- diversificarea economiei pescuitului
rurale
- modernizar
- reducerea inciden
vulnerabile identificate;
-
-
-
în enclavele urbane;
-
- educa
îngrijirii timpurii;
-

- cre
l;
- interven
grupurilor aflate în risc de excluziune;
-

-
-
pe competen
- parcursul vie

-
ia
de Dezvoltare a Infrastructurii pentru Acces de Genera
-
acestora cu pie ;
 - in România

4. Resurse

- promovarea produc
-

-
reducerea pierderilor din re
- cre ublice;
-
-
inteligent;
-
- cre

-
urgen
- lien
datorate interven
- exploatarea investi
crea noi pie uri
- extinderea
tranzi
bazat pe ierarhia de
- protejarea, conservarea, reabilitarea
patrimoniul natural al României, inclusiv a peisajelor, terenurilor agricole,

- dezvoltarea
- solu
gestionarea surselor actuale de poluare;
-
- de distribu
inteligente;
-
-
nele
piscicole.

5. Administra

-
nivelurile;
- reformarea managementului resurselor umane în institu
 - reducerea birocra
- administra

- cre
serviciilor publice pe întreg teritoriul României;
- cre
local, pentru adoptarea ac
României;
- dezvoltarea unor mecanisme de coordonare între institu

de coordonare pentru implementarea strategiilor macroeconomice (de exemplu

SUERD
transparent, mai responsabil, mai accesibil
- integrarea datelor existente
e
- dezvoltarea, introducerea
conceptului de date deschise.

gate
-

ajutorarea persoanelor dezavantajate (vezi schema de mai jos):

 se poate observa din schema de mai sus, un alt document director de la
nivel na -a reprezentat Programul Na (PNR), instrumentul de
punere în aplicare a strategiei "Europa 2020“ la nivel de stat membru.

Programul Na
(http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2014/nrp2014_romania_ro.pdf)
principalele reforme pe termen scurt
specifice de
58 de ac
:

1. Administra re, administrare fonduri europene, achizi

publice)

- Cre

- Continuarea reformei privind sistemul de achizi

 - Diversificarea instrumentelor financiare destinate sus -urilor cu

- Consolidarea instrumentelor de garantare -garantare pentru stimularea

investi n sectoarele strategice

- Dezvoltarea mentoratului pentru sus -urilor în accesarea

instrumentelor financiare

- Cre

- Simplificarea
i

-
IMM-uri

3. Ocuparea for

-
vederea cre a gradului de acoperire a
serviciilor furnizate beneficiarilor

- Reformarea re

- Cre

- a

Reducerea decalajelor economice la nivel regional

4. Cercetare, dezvoltare, inovare:

-
poten

- Cre ea eficien

5. Mediu

- Demararea opera
2013-2020.

6. Surse regenerabile de energie:

 -
regenerabile

- Valorificarea surselor regenerabile de energie

7. Eficien

c) mîniei 2014-2020

Acordul de parteneriat

Pentru implementarea obiectivelor din Acodrul de parteneriat, au fost elaborate

în cadrul obiectivului 1 11 programe de cooperare
((RO-UA, RO-MD, RO-BG, RO-SE, RO-HU, HU-SK-RO-UA,
Europa Central INTERREG EUROPE, URBACT III, INTERACT III, DUN REA):

• (http://www.fonduri-ue.ro/por-2014)

• 6

– Competitivitate (POC) - sus

special în ceea ce prive

dezvoltare
implicit servicii slab dezvoltate, pozi se astfel ca un factor
generator de interven
antreneze cre
(http://www.fonduri-ue.ro/poc-2014)

– Infrastru -

(http://www.fonduri-ue.ro/poim-2014)

– Capital uman (POCU) - stabile

specifice
umane, continuând astfel investi
European în perioada 2007 2013
obiectivului general al Acordului de Parteneriat (AP 2014 2020)
implicit al Fondurilor Europene Structurale
 prioritare. (http://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014)

– Capacitate administrativ – crearea unei

administra -
investi

Strategiei Europa 2020. Au fost definite 3 axe prioritare.

(http://www.fonduri-ue.ro/poca-2014)

– (POAT) - are drept scop asigurarea unui proces de

Investi
parteneriat, programare, evaluare, comunicare, management, inclusiv
ma

Au fost definite 3 axe prioritare. (http://www.fonduri-ue.ro/poat-2014)

– Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD) - contribuie la

consolidarea coeziunii sociale

pentru
nou-
http://www.fonduri-ue.ro/poad-
2014)

• Programe de Cooperare (RO-UA, RO-MD, RO-BG, RO-

SE, RO-HU, HU-SK-RO-UA, Europa Central INTERREG EUROPE, URBACT
III, INTERACT III, DUN REA) (http://mdrap.ro/dezvoltare-regionala/-4970/-
7572)
• Programul Na (PNDR) -

dezvoltarea economico – Prin PNDR vor

naturale

(http://www.fonduri-ue.ro/pndr-2014)
• Programul Opera - î
propune în principal cre

http://www.fonduri-ue.ro/popam-2014)

-a mai asumat
pentru perioada 2014-2020:
• rea

– Ocupare în perspectiva 2020

– Reducere a s 2020

– Plan de Ac iune al Strategiei pentru i enilor români

apar inând ii Roma pentru perioada 2012 2020

– 2014 2020

– Strategia pentru Reducerea colii

– Cadrul strategic pentru educa ia ter

– Strategia Na area pe tot Parcursul Vie ii

– Strategia pentru Dezvoltarea Infrastructurii Educa ionale

• Dezvoltarea unei infrastructuri moderne pentru cre tere i ocupare

– Master Planuri Generale pentru Transport

– Strategia Na Agenda a României

• ii economice

– Strategia Na Cercetare, Dezvoltare i Inovare

– Analiza i Eviden a pie ei CDTI în România

– Strategia Na Competitivitate

– Strategia pentru dezvoltarea agriculturii pe termen mediu i lung

2020 2030

– Planul Strategic Na ional Multianual privind Acvacultura

• i protec iei surselor naturale i valorilor culturale

– României 2007 2020

– Strategia Na 2020

– Strategia Na Managementul De eurilor

• Modernizarea iei na ionale i a sistemului juridic

 – ii administrative

2014-2020 (http://www.fonduri-ue.ro/por-2014)
este succesorul Programului Opera -2013
prin care România va putea accesa fondurile europene structurale
provenite din Fondul European pentr -
2020.

POR 2014–2020 î

faceri, infrastructurii

valorifice poten

Aceste obiective su

1,5 miliarde de euro - contribu

Ax

al

turismului

defavorizate din mediul urban

Programul Opera egional (POR) 2014-
Regionale
Pentru acest program,
Organismele intermediare sunt reprezentate de cele 8 Agen

Pentru cadrul financiar 2014 – 2020 (http://www.fonduri-

ue.ro/images/files/comunicate/2015/15.12/Alocari.programe.2014.2020.pdf), România
are o alocare de aprox. 33 miliarde e surse astfel:
- FEDR – 11,2 miliarde e uro
- FC – 8,1 miliarde euro
- FSE – 4,7 miliarde euro
- – 8, 127 miliarde euro - pilonul II, la care se adaug 12,529
miliarde euro aferente pilonului I (pl i directe)
- Fondul european pentru pescuit i afaceri maritime – 0,17 miliarde euro
- Fondul european pentru ajutorarea persoanelor defavorizate – 0,41 miliarde euro

5.2.

LA NIVEL NA , în ceea ce prive

fondurilor europene pentru perioada 2014-
, când fiecare minister gestiona fondurile alocate pentru un anumit program
opera
Regionale isterul

Rolul cel mai important în gestionarea fondurilor europene revine coordonatorului

Ministerului Fondurilor Europene (MFE – www.fonduri-ue.ro),

, printre atribu

• cu cea

•
Publice
în care

•
Economic European pentru 2004-2009 -
de cooperare

Un alt minister important mai ales din punct de vedere al politicii regionale este
–
www.mdrap.ro), care
activitate:

– amenajarea teritoriului

– locuire

– -

– turism

MDRAP am men
POR
programe na

Alte ministere
intermediare sunt:

• Ministerul transporturilor

• Ministerul mediului

• Ministerul economiei

• Departamentul pentru energie

• Ministerul educa

• Ministerul pentru societatea informa

• Autoritatea na

• Agen

• Ministerul muncii, familiei, protec

 • Agen r rurale

LA NIVEL REGIONAL, c

a)

În concor

uni de

un

În

regionale specializate;
 tivitate semestriale
întocmite de aceasta;

b)

ADR-
ca organisme non-guvernamentale, de utilitate

Legea 315/2004 -

Diminuarea dezechilibrelor regionale existente între regiunile de dezvoltare ale

României,

Corelarea politicilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor prin

-
acestora;

-
calitatea lor de

gestionare a fondurilor;

izarea lor;

dezvoltare aprobate;

reg
 ocal,

c) Comitetul Regional pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regionale

CRP -
serviciilor descen

propuneri

5.3. Probleme întâmpinate în atragerea de fonduri europene în perioada 2007-2013

Probleme :

• întârzierile nejustificate în

• întârzieri în asigurarea unei

• managementului de proiect atât pentru

•
beneficiari de proiecte;

• întârzieri în definitivarea listelor de cheltuieli eligibile procedurilor

• nivel insuficient de pentru personalul din anumite

organisme

Probleme legate de proiectelor i a documentelor necesare pentru finan are

proiecte a determinat o probleme atât în faza de

aprobare, cât i în faza de implementare:
 • nerespectarea criteriilor

• sau neclare

• nu s-au stabilit obiective bine definite

• nu s-

• nu s-

• hnice,
impactului de mediu sau analizelor cost-beneficiu

Probleme legate de lansarea i derularea cererilor de proiecte:

• nu se cuno

=> beneficiarul poten ial

a trebuit (timp i bani) pentru actualizarea

• -au lansat cu mare întârziere sau pe altele nu s-au depus

proiecte

• => modificarea
calendarului privind evaluarea i contractarea acestora

• elaborarea ne are a Ghidurilor => modificarea documenta iei

necesare (numeroase Corrigedum-uri la Ghidul Solicitantului)

Probleme legate de evaluarea i contractarea proiectelor:

• durata procesului de evaluare (din momentul depunerii proiectului

i 10 luni –

i de natura cererii de proiecte (cu depunere

• =>
subaprecierea

• aplicarea politicii de reducere a cheltuielilor bugetare => insuficien

personalului
 • asigurarea cu întârziere a evaluatorilor externi (procedurile de achizi ie nu au
fost lansate la timp sau au fost contestate)

• iuni sau
proiecte în ultimele zile ale perioadei de depunere

• ii i mecanismul anevoios de solu ionarea a acestora

Probleme legate de implementarea proiectelor

Probleme de ordin financiar, procedural, instit

:

• urarea cu dificultate a procedurilor de achizi

– lipsa unor modele de bune practici i a unor modele de contracte de

achizi ie pe anumite domenii,

– =>
ea

• procesul greoi de verificare i autorizare, dar i calitatea

rambursare => durata mare verificare a cererilor de rambursare ilor (în
medie între 35 - iri (ex.
pe POS CCE s-a ajuns

• efectele crizei economice i financiare =>

-flow-ului
incapacitatea de acoperire a cheltuielilor neeligibile

• ontractele

• tudii de
fezabilitate, proiecte tehnice) =>
Probleme legate de a institu iilor responsabile cu
coordonarea i implementarea programelor:

• => vind atragerea de personal nou în

sistem, diminuarea drepturilor salariale cu 25% =>

privat => fondurilor

europene

• birocra

i care nu sunt luate în considerare la evaluare).

• Comi i

Probleme generate de cadrul legislativ:

• m (legisla

anumitor domenii) => ilor de management cât

i la nivelul beneficiarilor.

• i reevaluarea
proiectelor depuse (ex. arii protejate, de i - POS Mediu) sau
–
acordate de stat pentru sectorul termoficare).

• => întârzieri în implementarea proiectelor

pe anumite domenii (vezi POS CCE – energii regenerabile)

•
contractuale FIDIC => probleme în autorizarea sumelor provenite din fonduri
europene.

Probleme generate de contextul macroeconomic:

• ionale în raport cu EURO

• => i în rândul furnizorilor de

bunuri i prestatorilor de servicii rive te încadrarea în

• inerea de credite bancare, ceea ce a afectat

ine proiectul.
Bibliografie
1. Acordul de Parteneriat: http://www.fonduri-ue.ro/acord-parteneriat
2. Bo tinaru V. (coord) (2013), Ultimii pa i – absorb ia fondurilor structurale i de
coeziune 2007-2013: www.regi.ro i www.victorbostinaru.roCarta Verde a

3. : http://www.fonduri-
structurale-europene.ro/legislatie/legea-315-2004.html
4. Pascariu, Gabriel –

5. Programele opera
a. al Regional (POR) - http://www.fonduri-ue.ro/por-
2014
b. Competitivitate (POC) http://www.fonduri-ue.ro/poc-2014
c. http://www.fonduri-ue.ro/poim-2014
d. Capital uman (POCU) http://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014
e. Capacitate administrativ http://www.fonduri-ue.ro/poca-2014
f. (POAT) http://www.fonduri-ue.ro/poat-2014
g. Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD) http://www.fonduri-
ue.ro/poad-2014
h. Programe de Cooperare
http://mdrap.ro/dezvoltare-regionala/-4970/-7572
i. Programul Na (PNDR) http://www.fonduri-
ue.ro/pndr-2014
j. Programul Opera
http://www.fonduri-ue.ro/popam-2014
6. -2020:

- PDR Nord–Est: http://www.adrnordest.ro/index.php?page=pdr_cr_planificare

- PDR Sud–Est: http://www.adrse.ro/DezvoltareRegionala/PDR_2014-2020.aspx
- PDR Sud–Muntenia: http://www.adrmuntenia.ro/s18/planul-de-dezvoltare-regionala/
- PDR Sud -Vest Oltenia: http://www.adroltenia.ro/index.php?id=7&sid=19&news=265
- PDR Vest: http://www.adrvest.ro/index.php?page=articol&aid=1106
- PDR Nord – Vest: http://www.nord-vest.ro/SERVICIIPentru-Dezvoltare-
Regionala/PLANIFICARE-REGIONALA/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020.html
- PDR Centru: http://regio-adrcentru.ro/Lista.aspx?t=ADElaborare%20PDR%202014-2020
- PDR – Ilfov: http://www.adrbi.ro/consultare-pdr-2014-2020/consultare-pdr.aspx