Grăsimile saturate se înlocuiesc cu grăsimi mono-/poli-nesaturate

Prevenția primară: 20 mg atorvastatină / prevenția secundară: 80 mg atorvastatină

Angina clasică: Durere retrosternală sau toracică centrală – apăsare, strângere, prindere – care
poate iradia către mandibulă și/sau în brațe
1. Durere la efort fizic/stess emoțional
2. Se remite rapid în repaus sau după nitroglicerină sublingual

Angina atipică: 2/3

Durere toracică non-anginoasă: 1/3
Angina vasospastică Prinzmetal – în repaus +++, femei, supradenivelare tranzitorie ST

Angina stabilă (prognostic bun, mortalitate anuală < 2%):

I. la efort intens
II. la activități obișnuite
III. la activități de intensitate redusă
IV. în repaus

Angina instabilă = sindrom coronarian acut

Angina microvasculară = la efort, fără stenoze coronariene semnificative

Tratament angină stabilă: nitrați cu acțiune scurtă  beta-blocant sau blocant canal de calciu (dacă
CI: nitrat cu acțiune prelungită, ivabradină, nicorandil, ranolazină)  simptomatic – revascularizare
By-pass aorto-coronarian: anatomie nefavorabilă – trunchi comun, arteră interventriculară
anterioară, boală trivasculară, BC multivasculară > 65 ani, diabetici.

Rezerva fracționată de flux = evaluarea severității funcționale a unei stenoze; dacă > 0,80 – se
poate trata medicamentos
Stenturi metalice simple – risc de restenoză de 20-30% în primele 6-9 luni
Prima generație de stenturi active farmacologic cu sirolimus și paclitaxel – tromboză tardivă
A 2 –a generație +++
Tratament anti-agregant dual 6-12 luni post-stentare.

Troponina T < 5 ng/L – valoare predictivă negativă de 99%; dacă este negativă, se repetă peste 3 ore
Scor risc TIMI
Medicație anti-trombinică:
- Heparina nefracționată
- enoxaparina
- Bivalirudina= inhibitor direct al trombinei, se leagă de aceasta și inhibă fixarea ei în cheag
- Fondaparina= se leagă selectiv de antitrombină pe care o activează
- Inhibitori receptori GpIIb/IIIa
Beta-blocantele – contraindicate in edem pulmonar acut

Pacienți cu risc:
 1. foarte înalt: coronaro în maxim 2 h
- angină persistentă, rezistentă
- insuficiență cardiacă
- instabilitate hemodinamică
- șoc cardiogen
- aritmii ventriculare maligne
2. înalt: coronaro în primele 24 h
- creștere progresivă troponină
- modificări în dinamică ST/ T
- GRACE > 140
3. moderat: coronaro în primele 72 h
- diabetici
- disfuncție renală eRFG < 60 mL/min
- FE < 40% sau ICC
- angina precoce post-infarct
- antecedente de PCI/by-pass
- GRACE 109-140

Tromboliza nu mai este indicată daca trec mai mult de 12 ore de la debutul STEMI.
După tromboliză – tratament anti-plachetar dual și anticoagulant (heparina nefracționată,
enoxaparinp, fondaparină)

Mortalitate mare când by-pass se face în primele 72 h de la debut STEMI.

CONTRAINDICAȚII TROMBOLIZĂ

Clasele KILIP – Insuficiența cardiacă post STEMI

I - fără raluri de stază, fără zgomot de galop ventricular, protodiastolic
II - raluri de stază < ½ inf baze pulmonare sau galop
III – raluri de stază > ½ câmpuri pulmonare de la bază spre vârfuri
IV – șoc cardiogen

Fibrilație atrială permanentă post SCA – antiplachetar dual + anticoagulant

Dacă HAS-BLED 0-2: 6 luni terapie triplă, apoi terapie dublă (1 antiplachetar + 1 anticoagulant)
Dacă HAS-BLED > 2: 4 săptămâni terapie triplă , apoi terapie dublă încă 11 luni

STENOZA MITRALĂ = reducere < 1 cm2

alte etiologii: Sindrom Lutembacher – DSA + stenoză mitrală, calcificare inel mitral, tumori carcinoide
cu metastazare pulmonara/carcinoid bronsic
- puls cu amplitudine redusă
- pulsație amplă parasternal stânga = zgomot I – prin VS deplasat posterior in context de VD
dilatat
- întărire zgomot I dacă valvele sunt mobile
- clacment de deschidere urmat de uruitură diastolică – la apex, decubit lateral stâng, în expir
- suflu accentuat în telediastolă
 - undă P bifidă
- arie valvulară mitrală prin măsurare timp de înjumătățire a presiunii și calculare gradient
presional transvalvular mediu
- scor Wilkins ecografic – determinare fezabilitate valvuloplastie mitrală percutană
- Valvulotomia cu balon prin puncție transeptală – contraindicații: regurgitare mitrală mai
mult decât ușoară, calcificări valvulare importante, tromboză atrială stângă
- Valvulotomia pe cord deschis/ închis
- Protezare: coexistență regurgitare, afectare valvulară severă sau calcificare importantă care
împiedică corecția fără producerea unei regurgitări, stenoză mitrală severă cu tromboză
atrială stângă
REGURGITARE MITRALĂ
- inhibitori centrali ai apetitului/ agoniști dopaminergici!!
- în regurgitarea acută – creștere presiune intraatrială – unda V a AS crescută +++
- clasificare Carpentier A- mobilitate N; B-hipermobilitate; C- hipomobilitate
- risc endocardită infecțioasă subacută
- șoc apexian difuz puternic, deplasat lateral
- suflu holosistolic cu intensitate maximă în apex și iradiere precordială și în axilă
- clic mezosistolic
- zgomot 3 accentuat – umplere rapidă ventricul în protodiastolă
- ECG – semne de HVS (Indice Sokolov Lyon – S din V1 + R din V6 > 35 mm)
- intervenția chirurgicală este recomandată dacă:
 regurgitare mitrală severă simptomatică, FEVS >30% și diametru telediastolic VS < 55
mm
 pacienți asimptomatici cu disfuncție ventriculară stângă
 pacienți asimptomatici + funcție ventriculară stângă prezervată + FiA/HTP
Regurgitarea mitrală acută severă necesită înlocuirea de urgență a valvei

STENOZA AORTICĂ

Factori de risc Boală aortică cu valve calcificate: sex M, vârstă înaintată, LDL colesterol mare, HTA,
DZ, fumat