Sunteți pe pagina 1din 7

ECONOMIE EUROPEANĂ – PROIECT SEMINAR

Analiza riscurilor macroeconomice și financiare specifice Croatiei membră a UE

Partea 1. Analiza unor indicatori specifici de risc sistemic în cazul Croatiei


1.1. Metodologia ESRB privind tabloul de bord al riscurilor sistemice
CISS este un indice sistemic compozit al riscului financiar care urmareste nivelul de instabilitate in
sistemul financiar si care poate fi interpretat ca masura a riscului sistemic deja materializat.. CISS
este definit explicit pe definitia standard a riscului sistemic si ca principala inovatie in metodologia
de calcul aduce aplicarea principiilor portofoliului pe 41 de indicatori ai riscului financiar agregati
intr-un indicator compozit. Se aplica de asemenea noi metode de determinare a pragurilor critice -
prag al crizei si regimuri de variatie pentru indicatorul compozit al riscului financira ca rezultat
endogen a doua variante de modele econometrice de regim alternant (regime -switching). De
asemenea CISS poate fi actualizat rapid, chiar in timp real si este destinat monitorizarii frictiunilor si
tensiunilor la nivelul sistemului financiar de catre autoritatile macroprodentiale. In contextul seriilor
de timp, efectele agregate ale riscului financiar la nivelul unei singure tari poate fi investigata prin
regime-switching VAR (vector autoregresiv), exprimand impactul agregat de pe fiecare piata :
money market, piata valutara, piata equities(actiuni), bonduri (instrumente cu venit fix).

1.2. Dinamica indicatorilor selectați în cazul Croatiei (2000/2005-2022), identificarea factorilor


de influență (cel puțin 1 pentru fiecare indicator) și stabilirea a cel puțin 5 relații de
cauzalitate între indicatorii analizați

Notatie Eviews Explicatie Sursa Unitate Masura


UR Rata somanjului ECB %
Public_debt Datoria publica ECB %
Gov_deficit Deficit guvernamental ECB %
Emp_exp Cheluieli angajati stat ECB %
Debt_service Serviciul datoriei ECB %
Int_exp Cheltuieli dobanda ECB %
Loans_nonfin Credite nonfinanciare ECB %
Margin_morgage marje aplicate creditelor ipotecare ECB %
House_P Pret locuinte Eurostat %
LTV Loan to value ECB %
CROBEX Indice bursier Investing Unitate monetara
Cr_depo Raport credite depozite ECB %
NPL Non performing loans ECB %
Y yield bond 10 ani Investing %
1
W_FCY_Loans pondere credite in valuta ECB %
W_Assets_d pondere active interne ECB %
W_assets_f pondere active straine ECB %
Herfindal Indice Herfindal ECB %
CLIFS Indicator sistemic CLIFS Eurostat %
CISS Indicator sistemic CISS Eurostat %
P_CA Pondere in PIB a contului curent ECB %
Pondere in PIB a investitiilor straine
P_FDI directe ECB %

Dinamica indicatorilor macroeconomici, respectiv de risc de credit, risc de piata, risc sistemic si
risc structural

Toate variabilele prezinta volatilitate ridicata si cu exceptia indicatorilor de risc strunctural


prezinta trend (deci lipsa stationaritatii). O cauza sistermica, comuna pentru comportamentul

2
acestora este pe fondul contextului inflationist actual (incepand din Q2 2020) si consecintele crizei
anterioare cauzate de socul crizei Covid (incepand de Q1 2020).

H0 : X nu il determina Granger pe Y
H1 : X il determina Granger pe Y
Pentru p-value < 5% respingem ipoteza nula, ceea ce inseamna ca X il determina Granger pe Y.
Asadar identifam urmatoarele relatii de cauzalitate:
1) Indicele Herfindal determina Granger raportul credite – depozite.
3
2) Indicele bursier CROBEX determina Granger raportul credite – depozite.
3) Ponderea activelor straine determina Granger CROBEX
4) Ponderea creditelor in valuta straina are impact asupra cheltuielilor bugetare cu salariile angajatilor
5) Imprumuturile non-financiare sunt in relatie de cauzalitate Granger cu deficitul bugetar
6) Ponderea in PIB a investitiilor straine directe , respectiv rata somajului determina Granger deficitul
bugetar.

Partea 2. Ciclul de afaceri și încrederea în evoluția economiei Croatiei


2.1. Estimarea ciclului de afaceri al Croatiei
 Seria de date a PIB real trimestrial 1995-2022 (chain linked volumes, index 2010 = 100), ajustată
 Logaritmarea seriei de date a PIB real trimestrial (functie în Eviews)
Am folosit functia log_gdp=log(gdp) din meniul Genr al seriei de timp
Seria de timp – PIB-ul Croatiei :

Sursa : Eurostat, prelucrare proprie in Eviews si Excel


 Utilizarea filtrului Hodrick Prescott (Eviews) pentru a extrage componenta ciclică a log(PIB real
trimestrial)

4
 Realizarea unui grafic privind componenta ciclică a PIB real trimestrial, adică a ciclului de
afaceri – valorile pozitive corespund decalajului inflaționist, iar cele negative, celui recesionist

 Reacția ciclului de afaceri la criza economică din 2008 și la criza covid din 2020
Exceptand primele doua trimestre din 2020 cand efectele crizei covid s-au resimptit cu intaziere
in economia reala si primele din 2022 in care iesirea din criza sanitara a adus optimism in
activitatea economica, in restul periodei analizate PIB-ul efectiv se situeaza sub trend (decalaj
recesionist). Componenta ciclica indica perioada recesionista prin care a trecut economia
Croatiei, atingand succesiv minime locale si urmand dinamica crescatoare concomitent cu
componenta trend.
2.2. Analiza sentimentului economic al ţării X: 2000-2022
 Aspecte metodologice privind indicele sentimentului economic
Elaborarea metodologiei de calcul a indicatorului sentimentului economic are la baza estimari
bazate pe sondaje Business and Consumer Surveys, documente din cadrul unor workshop-uri si
alte documente utilizate in cercetari de piata.
 Dinamica indicelui sentimentului economic și comparația cu ciclul de afaceri

5
Economic Sentiment Indicator - Croatia
112
110
108
106
104
quarter

102
100
98
96
2021- 2021- 2022- 2022- 2022- 2022- 2022- 2022- 2022- 2022- 2022- 2022-
11 12 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10
indicator

 Analiza componentelor indicelui sentimentului economic – sentimentul din industrie, construcții,


retail, servicii, construcții și sentimentul consumatorilor

6
Componentele volatile : financiare si retail sunt cele care au impact major in volatilitatea in asnsambul a
economic sentiment atingand simultan un minim in trimestrul 3 2020 s un maxim in trimestru 2 a 2021
 Identificați (pe Eurostat) câte o variabilă/factor de influență care să influențeze dinamica fiecărei
componente a indicelui sentimentului economic
Pentru componenta industria constructiilor factorii cuprind activitatea constructiilor in ultimele 3
luni, pricipalii factori care limiteaza activitatea constructiilor (cerere insuficienta, conditiile
meteorologice, lipsa fortei de munca lipsa materialelor si echipamentelor, constrangeri financiare),
evolutia in ansamblu a comenzilor curente de materii prime, asteptarile de somaj pe urmatoarele 3 luni si
asteptarile inflationiste.
Dinamica componentei consumer a economic sentiment se bazeaza pe urmatorii factori : situatia
financiara pe ultimele si urmatoarele 12 luni, situatia economica generala pe ultimele si urmatoarele 12
luni, trendul preturilor pe ultimele si urmatoarele 12 luni, asteptarile privind somajul pe urmatoarele 12
luni, achizitii semnificative din piata, nivelul economiilor in prezent si pe urmatoarele 12 luni si situatia
financiara a gospodariilor. Printre alti factori se numara si intentia de a cumpara o masina sau o casa in
urmatoarele 12 luni si investitii in imbunatatiri sau reparatii ale imobilului.
In cazul indicatorului retail factorii include activitatea economica pe ultimele 3 luni si aspterile
pe urmatoarele 3 luni, volumul de stocuri detinut, asteptarile de ordine pe ultimele 3 luni, asteptarile de
somaj pe urmatoarele 3 luni si aspteptarile inflationiste

S-ar putea să vă placă și