10 06 Ge 056 2013

GHID
PRIVIND PRODUSE DE FINISARE PELICULOGENE

UTILIZATE ÎN CONSTRUCII
INDICATIV GE 056-2013
4
CUPRINS
1. OBIECT
2. DOMENIU DE APLICARE
3. TERMINOLOGIE
4. PRODUSE PELICULOGENE POLIMERICE UTILIZATE LA VOPSITORII
4.1. CLASIFICARE GENERAL A PRODUSELOR PELICULOGENE POLIMERICE
4.2. CERINE, CRITERII I NIVELURI DE PERFORMAN PENTRU
PRODUSELE PELICULOGENE POLIMERICE
4.2.1. Criterii de alegere a proteciilor cu produse peliculogene polimerice
4.2.2. Caracteristicile de identificare ale produselor peliculogene polimerice
4.2.3. Cerinele de calitate, criteriile i nivelurile de performan principale ale produselor
peliculogene polimerice utilizate în construcii
4.2.4. Caracteristicile principale ale produselor peliculogene polimerice utilizate în construcii
funcie de cerinele domeniului de aplicare
4.3. EXECUTAREA LUCRRILOR DE FINISARE CU PRODUSE PELICULOGENE
POLIMERICE
4.3.1. Condiii de începere a lucrrilor de finisare
4.3.2. Principalele etape ce trebuie parcurse la punerea în oper a produselor peliculogene
4.3.2.1. Pregtirea suprafeei suport nou
4.3.2.2. Pregtirea suprafeei suport cu vopsitorie veche
4.3.2.3. Modul de pregtire al suprafeelor în vederea aplicrii
de produse peliculogene polimerice de protecie
4.3.2.4. Pregtirea produselor peliculogene în vederea punerii în oper
4.3.2.5. Aplicarea amorsei/grundului
4.3.2.6. Aplicarea propriu-zis a produselor
4.3.3. Tipul de produse care intr în alctuirea proteciilor cu produse peliculogene
4.3.4. Modul de alctuire al proteciilor cu produse peliculogene
4.3.5. Procedeele de aplicare ale produselor peliculogene de finisare-protecie
2/63
5
4.3.5.1. Pensularea
4.3.5.2. Pulverizare
4.3.5.3. Aplicarea cu rola/trafaletul
4.3.5.4. Modul de aplicare al proteciilor cu produse peliculogene polimerice
5. PRODUSE NATURALE UTILIZATE LA ZUGRVELI
5.1. Condiii generale
5.2. Zugrveli cu lapte de var
5.3. Zugrveli cu hum

6. MATERIALE AUXILIARE, SCULE I DISPOZITIVE UTILIZATE
6.1. Materiale auxiliare
6.2. Scule i dispozitive
7. ASIGURAREA CALITII I RECEPIA LUCRRILOR
7.1. Cerine generale privind calitatea lucrrilor realizate cu produse utilizate la vopsitorii i
zugrveli
7.2. Condiii tehnice privind verificarea calitii i recepia lucrrilor
7.3. Verificarea lucrrilor realizate cu produse peliculogene polimerice i produse naturale pentru
suprafee de beton, tencuial/glet, plci de gips-carton
7.4. Verificarea lucrrilor de vopsitorii realizate cu produse peliculogene polimerice pentru
suprafee de lemn (rinoase/foioase), metal
7.5. Ambalarea, transportul i depozitarea materialelor pe antier
8. ÎNTREINEREA LUCRRILOR DE FINISARE
9. MSURI PRIVIND PROTECIA I IGIENA MUNCII
10. MSURI PRIVIND PREVENIREA I STINGEREA INCENDIILOR
ANEXA 1 - Referine legislative i tehnice
ANEXA 2 - Valorile limit maxime ale coninutului de compui organici volatili
pentru vopsele i lacuri
ANEXA 3 - Anexa informativ: ZUGRVELI TRADIIONALE DECORATIVE
ANEXA 4 - FIA TEHNIC DE SECURITATE (SAFETY DATA SHEET)
3/63
6
1. OBIECT
1.1. Prezentul ghid se refer la executarea lucrrilor de finisare reprezentând vopsitorii cu produse
peliculogene precum i la condiiile tehnice, criteriile i nivelurile de performan corespunztoare
utilizrii în construcii a produselor peliculogene.
1.2. Ghidul se refer i la executarea lucrrilor privind zugrveli cu produse naturale (zugrveli cu
lapte de var i hum).
1.3. Produsele peliculogene utilizate în construcii trebuie s rspund în mod adecvat cerinelor
fundamentale aplicabile construciilor prezentate în Tabelului nr.1.
Tabelul nr.1
Cerine fundamentale
Rspuns adecvat al produselor pelicogene fa de cerinele fundamentale
aplicabile
aplicabile construciilor
construciilor
Rezisten mecanic i Nu influeneaz rezistena i stabilitatea construciilor pe care s-au aplicat.
stabilitate
Securitate la incendiu Nu trebuie s modifice, pe cât posibil clasa de reacie la foc i rezistena la foc a
suporturilor pe care sunt aplicate.
Igien, sntate i - asigur igiena mediului interior i exterior;
mediu înconjurtor - pot avea efect antimicrobian ( produse speciale);
- pot avea efect de autocurare ( produse speciale);
- pot asigura rol de ecranare a cladirilor, fa de câmpurile electromagnetice din
domeniul frecvenelor GSM( produse speciale);
- se formuleaz astfel încât s nu fie cancerigene, mutagene, toxice i radioactive;
- asigur protecia mediului înconjurtor prin respectarea prevederilor Hotrârii
Guvernului nr. 735/2006 privind limitarea emisiilor de compui organici volatili
datorate utilizrii solvenilor organici în anumite vopsele, lacuri i în produsele de
refinisare a suprafeelor vehiculelor, cu modificrile i completrile ulterioare.
Siguran i - asigur meninerea caracteristicilor de finisare-protecie dup expunerea la
accesibilitate în ageni atmosferici – radiaii UV, ploaie, înghe-dezghe, etc.
exploatare - nu produc în timpul aplicrii i exploatrii disfuncii care s afecteze utilizatorii
dac se respect msurile din fiele cu date de securitate ale furnizorului.
Protecie împotriva Nu influeneaz aceast cerin
zgomotului
Economie de energie Nu influeneaz aceast cerin
i izolaie termic
1.4. Documentele de referin sunt enumerate în Anexa nr.1.
4/63
7
2. DOMENIU DE APLICARE
2.1. Prevederile prezentului ghid se adreseaz productorilor, proiectanilor, executanilor,

beneficiarilor (utilizatorilor) de lucrri de construcii, experilor tehnici, verificatorilor de proiecte,
responsabililor tehnici cu execuia precum i autoritilor de avizare i control din domeniul construciilor.
2.2. Produsele prezentate în acest ghid sunt utilizate la realizarea lucrrilor de finisare – vopsitorii
i zugrveli situate în mediu exterior i interior i care nu sunt expuse aciunii agresive a agenilor chimici,
la cldiri noi (civile, industriale, agrozootehnice) precum i pentru lucrri de intervenii la cldiri existente.
Clasele de expunere la care pot fi utilizate produsele peliculogene de finisare, funcie de aciunile datorate
mediului înconjurtor, sunt:
a). clasele de expunere: X0, XC1, XD1, XS1, XF1, XA1, pentru beton în interiorul i exteriorul
cldirilor, conform reglementrii tehnice “Normativ pentru producerea betonului i executarea lucrrilor
din beton, beton armat i beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului”; NE 012/1:2007.
b). clasele de expunere: de la clasa C1 la clasa C3, pentru oel, în interiorul i exteriorul cldirilor,
conform reglementrii tehnice privind protecia împotriva coroziunii a construciilor din oel, aplicabil în
vigoare.
2.3. Prezentul ghid nu se refer la produse de protecie la foc, protecii anticorozive (pentru oel,
clasele de expunere: C4, C5-I, C5-M).
2.4. Suporturile pe care se aplic produsele peliculogene de finisare pot fi :
a) elemente de beton (prefabricat sau turnat monolit);
b) mortare de tencuire pentru utilizare exterioar (tencuire) aa cum sunt definite conform SR EN 998-
1:2011;
c) mortare de gletuire pentru utilizare interioar (gletuire) aa cum sunt definite conform SR EN 998-
1:2011;
d) plci de gips carton;
e) lemn (esene de rinoase i foioase);
f). suprafee metalice feroase i neferoase.
3. TERMINOLOGIE
Terminologia prezentei reglementri este cea prevzut în: SR EN ISO 4618:2007. Se prezint în
continuare câiva termeni specifici:
3.1. Produs peliculogen: produs de vopsire care se aplic în film continuu pe suprafaa suport.
3.2. Sistem de vopsire: totalitate a straturilor produselor de vopsire, care sunt aplicate pe un suport.
3.3. Compus organic volatil (COV): orice compus organic având un punct de fierbere iniial mai mic sau
egal cu 250 grade C, msurat la o presiune standard de 101,3 kPa.
3.4. Coninut de compus organic volatil: masa de compui organici volatili exprimat în grame/litru (g/l)
în formula unui produs în starea sa gata pentru utilizare. Masa de compui organici volatili, într-un anumit
produs dat, care reacioneaz chimic în timpul uscrii i care formeaz parte a stratului de acoperire nu este
considerat ca parte a coninutului de compui organici volatili.
3.5. Lavabilitate: capacitatea unui film uscat de produs de vopsire de a fi eliberat prin splare de praf,
murdrie i pete superficiale fr schimbarea calitilor sale specifice.
3.6. Finee de frecare: termen corespunztor dimensiunilor celor mai mari particule din mediu de
suspensie sau din produsul de vopsire i care este în mod normal msurat cu ajutorul unui dispozitiv
corespunztor.
5/63
8
3.7. Putere de acoperire: capacitate a unui produs de vopsire de a acoperi prin opacizare, culoarea sau
contrastele de culoare ale unui suport.
3.8. Flexibilitatea peliculei: capacitate a unui film uscat de a urmri fr degradri, neregularitile
suportului pe care a fost aplicat.
3.9. Luciu: proprietate optic a unei suprafee de vopsea caracterizat prin capacitatea sa de a reflecta
lumina.
3.10. Coeficientul de transmisie a apei lichide: reprezint creterea masei funcie de rdcina ptrat a
timpului i suprafaa de expunere.
3.11. Coeficientul de transmisie a vaporilor de ap: reprezint creterea masei funcie de timpul i
suprafaa de expunere.
3.12. Hum: substan mineral (argiloas) care în amestec cu un liant (clei de oase, aracet, etc) i ap se
folosete la zugrveli interioare; este o substan gras, sensibil la umiditate, care nu are o aderen
corespunztoare la suport i nu este lavabil.
3.13. Var stins: pulbere alb de hidroxid de calciu care se obine în urma reaciei dintre varul nestins, oxid
de calciu i ap i care se folosete pentru vruirea caselor, obinerea mortarului de var, etc.
3.14. Agent agresiv: factor de mediu ce acioneaz distructiv asupra construciei sau a diverselor sale pri
componente, provocând degradarea prin coroziune a materialului de construcie.
3.15. Frazele de risc i frazele de securitate: sunt indicaii care apar pe etichetele ambalajelor produselor
peliculogene i care sunt date printr-o serie de numere precedate de litera R sau S, care indic natura
riscurilor speciale ale unei substane (frazele de risc R) sau precauiile de securitate recomandate (frazele
de securitate S).
4. PRODUSE PELICULOGENE POLIMERICE UTILIZATE LA VOPSITORII
4.1. CLASIFICARE GENERAL A PRODUSELOR PELICULOGENE POLIMERICE
Produsele peliculogene polimerice utilizate în construcii se clasific dup criteriile menionate în

tabelul nr.2.
6/63
Tabelul nr.2
Nr.crt. Criteriu de clasificare Tipuri de produse peliculogene polimerice
1. Reacia de obinere a - rini de policondensare - poliesterice, aminice, fenolice
rinilor sintetice - rini de polimerizare - vinilice, acrilice
- rini de poliadiie - poliuretanice
- macromolecule naturale modificate prin reacii chimice - polimeri analogi, etc.
2. Structura chimic macromolecule cu lanuri formate numai din atomi de Polimeri hidrocarburi saturai Polimeri nesaturai
carbon (izolanuri) (polibutadien)
Polimeri aromatici (polistiren)
Polimeri halogenai
Polimeri alcooli i derivaii lor
Polimeri amine i derivaii lor
Polimeri nitrai
Polimeri aldehide i cetone
Polimeri carboxilici i derivaii lor
Polimeri sulfonici
macromolecule cu catena principal format din atomi Polimeri cu atomi de oxigen:
de C i N, O, S, Si, P, etc. (heterolanuri) Polimeri eteri
Polimeri acetali
Polimeri esteri
Polimeri anhidride
Polimeri peroxizi
Policarbonai
Polimeri cu atomi de azot:
Polimine
Poliamide
Poliimide
Poliamidoimide
Poliuretani i derivai ureici
Polimeri cu azot în ciclu
Polimeri cu atomi de sulf:
Polimeri cu atomi de siliciu:
Polimeri cu atomi de fosfor
Polimeri cu mai muli heteroatomi sau ali
heteroatomi
7/63
9
10
3. Modul de uscare Uscare fizic Rini vinilice Temperatura necesar

al produsului Polimerul ce formeaz pelicula este prezent în produs - policlorur de cca 20oC (creterea temperaturii
vinil grbete evaporarea solventului)
- policlorur de
viniliden
poliacetat de
vinil
- Rini ester-
acrilice
Uscare chimic Temperatura necesar
Polimerul ce formeaz pelicula se formeaz prin
reacie chimic pe obiect
a)uscare oxidativ Rini alchidice 10-30oC
b) uscare la cuptor Rini ureo- 100-200oC

formaldehidice
Rini
poliesterice
nesaturate
Rini alchidice
modificate
Rini acrilice
c) produse în doi componeni Rini >70oC

poliuretanice
8/63
4 Prezena/absena Lacuri i Uscare fizic Rini nitro, Lacuri i vopsele pentru lemn i
solventului vopsele cu acrilice metal
coninut de Uscare la cuptor Alchido-
solveni melaminice
organici Vopsele în doi componeni Poliuretani
Lacuri i Dispersii apoase Rini pe baz Grunduri

vopsele cu Dispersii în faze organice de Vopsele pentru construcii
coninut de policarbonai
ap
Lacuri i Lacuri i vopsele în doi componeni Poliesteri Lacuri i vopsele pentru lemn, metal
vopsele fr nesaturai
solveni Poliuretani
Lacuri i vopsele pe baz de pulberi Epoxidice Lacuri i vopsele pentru suprafee
Acrilice metalice
Policlorur de
vinil
5 Locul de utilizare produse peliculogene pentru interior neexpuse la aciunea factorilor climatici
produse peliculogene pentru exterior expuse la aciunea factorilor climatici
6 Rolul în alctuirea amorsa/grund primul strat într-un sistem de vopsire care are rolul de
sistemului de protecie pregtire a stratului suport în vederea compatibilizrii
acestuia cu straturile urmtoare din sistemul de
vopsire
vopseaua intermediar stratul de mijloc, opional, folosit în special pentru
vopselele în solvent, care are rolul de a face legtura
între primul strat (de grund) i stratul final din
sistemul de vopsire, care confer sistemului rezistena
mecanic necesar
vopsea/email/lac stratul final din sistemul de vopsire care are rolul de
protecie a suprafeei suport împotriva radiaiilor UV
cât i împotriva aciunii factorilor climatici
9/63
11
12
7. Aspectul peliculei, funcia Grund

de baz i compoziia de a) Aspect: mat i colorat iar culoarea este mai puin important deoarece reprezint stratul de baz pe
principiu suprafaa suport ce va fi acoperit cu vopsea;
b) Funcia: protecie anticoroziv i de pregtire a suportului în vederea aplicrii straturilor urmtoare din
sistemul de vopsire;
c) În starea final sunt amestecuri de polimeri (liant) cu umpluturi i aditivi ce amelioreaz proprietile
peliculelor.
Chit
a) Aspect: mat i poate fi colorat;
b) Funcia: fie de etanare, izolare, prin umplerea fisurilor, crpturilor existente pe suprafaa suport, fie
de egalizare (nivelare a asperitilor) a suprafeei suport;
c) În starea final sunt amestecuri de polimeri (liant) cu coninut ridicat de umpluturi, cu consisten
ridicat.
Lac
a) Aspect: incolore i transparente;
b) Funcia de baz este de protecie i estetizare a suprafeelor prin aplicarea de pelicule lucioase, semi-
lucioase, semi-mate, mate, funcie de preferinele utilizatorului;
c) În starea final sunt compuse integral din polimeri.
Vopsea
a) Aspect: semi-lucioase, semi-mate, mate, i colorate;
b) Funcia de baz este de protecie i estetizare, acoperire (mascare) a suprafeei iniiale i obinerea unor
culori prestabilite;
c) În starea final sunt amestecuri de polimeri (cu rol de liant), pigmeni, materiale de umplutur.
Email
a) Aspect: lucioase, semi-lucioase, semi-mate, mate i colorate, funcie de preferinele utilizatorului;
b) Funcia de baz este de protecie i estetizare, acoperire (mascare) a suprafeei iniiale i obinerea unor
culori prestabilite;
c) În starea final sunt amestecuri de polimeri (cu rol de liant), pigmeni, materiale de umplutur.
8. Produsul de baz din a) Ulei, gudroane, bitumuri, derivai de colofoniu;
compoziia vopselei b) Derivai celulozici (nitroceluloz simpl sau combinat cu rini acrilice, alchidice), derivai de colofoniu
(esterificat sau eterificat);
c) Rini de poliadiie (rini epoxidice i poliuretanice);
d) Rini de polimerizare (vinilice în soluie, vinilice tip plastisol sau organosol, acrilice, perclorvinilice);
e) Rini alchidice, alchidice modificate, alchido-aminice, alchido-fenolice;
f) Rini de policondensare (altele decât cele alchidice) ex.: poliesterice nesaturate, alchido-ureice cu
întrire acid, produse siliconice;
10/63
g) Rini sintetice solubile în ap (oleo-fenolice, alchido-fenolice, polibutadiene, epoxidice, acrilice);
h) Emulsii (dispersii) alchidice, vinilice, acrilice, copolimeri vinil-acrilici, stiren-acrilici etc., deci emulsii
din rini de polimerizare i policondensare.
9. Tehnologia de fabricaie Rinile pot fi grupate dup condiiile în care are loc sinteza i anume:
a) modul de polimerizare sau policondensare (în bloc, soluie sau emulsie);
b) dup temperatura de lucru (la temperaturi joase sau înalte).
10. Modul de formare a Se pot deosebi urmtoarele moduri de formare a peliculei, la rece sau la cald:
peliculei a) Materiale peliculogene pe baz de soluii i dispersii de polimeri, formarea peliculei implic evaporarea
i/sau difuzia diluantului inert (solvent sau mediu de dispersie) fr îns a se petrece nici o reacie chimic.
b) Materiale peliculogene reactive, în acest caz formarea peliculei presupune desfurarea unei reacii
chimice din categoria polireaciilor, de regul soldat cu obinerea unei reele tridimensionale (reticulare).
Utilizarea unui solvent cu rol de diluant este impus de necesitatea de a facilita aplicarea pe suport a
produsului.
Formulrile materialelor peliculogene reactive sunt de dou tipuri, dup numrul de componente (substane
sau cel mai adesea amestecuri de substane livrate în ambalaje separate):
a) Formulri monocomponente, în acest caz reacia survine în mod spontan, dup evaporarea solventului,
sub influena factorilor din mediul ambiant (lumin, oxigen, etc).
b) Formulri bicomponente, acestea au drept caracteristic promovarea reaciei de reticulare care implic
în mod necesar existena a doi reactani, livrai în ambalaje separate i a cror contactare nu este permis
decât în momentul imediat anterior aplicrii.
Componenta principal (A) desemnat în limbajul curent cu termenul de “rin” deine ponderea masic
majoritar în pelicula final.
Componenta secundar (B) este desemnat prin termenul “întritor” i poate avea rol de coreactant,
catalizator sau iniiator pentru reacia de reticulare a celeilalte componente.
Raportul masic A/B trebuie respectat în mod riguros pentru a obine o pelicul complet întrit i cu
performane fizico-mecanice corespunztoare dar i pentru a preveni accelerarea sau retardarea reaciei de
întrire.
În cazul începerii premature a reaciei, este posibil ca aceasta s aib loc eventual înainte de evaporarea
complet a diluantului sau chiar înainte de încheierea procesului de aplicare, cu rezultatul evident al ratrii
procesului de acoperire, impunând curarea suportului înainte de reluarea operaiei sau al pierderii unor
cantiti de material peliculogen.
11/63
13
14
11. Clasificare în funcie de Clasa G1 - Luciosa

reflexia regulat a Clasa G2 - Semi-luciosb
peliculei de vopsea Clasa G3 – Mat
a. În acord cu preferinele naionale, lucios poate fi i cu luciu înalt
b În acord cu preferinele naionale, semi-lucios poate fi semi-mat sau satin
12. Clasificarea în funcie de Clasa E1 50 μm
grosimea filmului uscat Clasa E2 > 50 μm 100 μm
Clasa E3 > 100 μm 200 μm
Clasa E4 > 200 μm 400 μm
Clasa E5 > 400 μm
13. Clasificarea în funcie de Clasa S1 - Granulaie fin
fineea de frecare (gradul Clasa S2 - Granulaie medie
de granulaie)
14. Clasificarea în funcie de Clasa V0 - Nu exist nici o cerin
coeficientul de Clasa V1 - Permeabilitate mare
transmisie a vaporilor de Clasa V2 - Permeabilitate medie
ap Clasa V3 - Permeabilitate sczut
15. Clasificarea în funcie de Clasa W0 - Nu exist nici o cerin
coeficientul de Clasa W1 - Permeabilitate mare
transmisie a apei Clasa W2 - Permeabilitate medie
Clasa W3 - Permeabilitate sczut
16. Clasificarea în funcie de Clasa A0 - Nu exist nici o cerin
rezistena la fisurare Clasa A1 >100 μm
Clasa A2 >250 μm , la o vitez de 0,05 mm/min
Clasa A3 > 500 μm, la o vitez de 0,05 mm/min
Clasa A4 >1250 μm, la o vitez de 0,5 mm/min
Clasa A5 >2500 μm, la o vitez de 0,5 mm/min
17. Clasificarea în funcie de Clasa C0 - Nu exist nici o cerin
permeabilitatea la Clasa C1 <5 g/(m2xd) >50 m
dioxidul de carbon
12/63

18. Clasificarea în funcie Clasa 1 <5 μm dup 200 cicluri de splare

de rezistena peliculei la Clasa 2 5 μm i < 20 μm dup 200 cicluri de splare
splri repetate Clasa 3 20 μm i < 70 μm dup 200 cicluri de splare
(lavabilitatea) exprimat Clasa 4 < 70 μm dup 40 cicluri de splare
ca pierderea în grosime Clasa 5 70 μm dup 40 cicluri de splare
19. Clasificare funcie de Clasa 1 99,5
puterea de acoperire a Clasa 2 98 i <99,5
peliculelor exprimat Clasa 3 95 i <98
prin raportul de contrast Clasa 4 <95
i randamentul de
aplicare, Yb/ Yw,

13/63
15
16
4.2. CERINE, CRITERII I NIVELURI DE PERFORMAN PENTRU

PRODUSELE PELICULOGENE POLIMERICE
4.2.1. Criterii de alegere a proteciilor cu produse peliculogene polimerice.

Alegerea proteciilor cu produse peliculogene polimerice de ctre proiectani, utilizatori i
beneficiari pentru realizarea unor lucrri performante i de calitate se face pe baza evalurii cauzelor
reale sau poteniale de deteriorare i funcie de :
a) prezentarea condiiilor existente ale suprafeelor, suport nou sau vechi (i care poate fi beton
prefabricat sau turnat monolit), mortare de tencuire, mortare de gletuire, plci de gips carton, lemn
(esene de rinoase i foioase), plci din lemn masiv, suprafee metalice (feroase i neferoase);
b) abordarea de proiectare;
c) cerine pentru utilizare a suportului, condiii de interior sau exterior;
d) mediul de expunere, încperi cu umiditate ridicat (buctrii, bi, hoteluri, restaurante, sli de sport,
piscine, industia alimentar), încperi care necesit un grad înalt de igienizare (spitale, cabinete
medicale, clinici, spaii de producie din domeniul farmaceutic), inclusiv condiii climatice;
e) protecia i repararea degradrilor aprute din cauza mediului înconjurtor;
f) istoria suportului (tratamente anterioare);
g) cerine privind protecia mediului.
4.2.2. Caracteristicile de identificare ale produselor peliculogene polimerice sunt prezentate în
tabelul nr.3.
4.2.3. Cerinele de calitate, criteriile i nivelurile de performan ale produselor peliculogene

polimerice utilizate în construcii sunt prezentate în tabelul nr.4.
4.2.4. Caracteristicile principale ale produselor peliculogene polimerice utilizate în construcii
funcie de cerinele domeniului de aplicare sunt prezentate în tabelul nr.5.
14/63
Tabelul nr.3 - Caracteristicile de identificare ale produselor peliculogene polimerice
Nr. Caracteristic Criteriu (parametru)de evaluare Performan (nivel, Referenial pentru metoda
crt. clas, descriere) de evaluare a caracteristicii
Tolerana*
1. Densitate, g/ml Masa de produs raportat la volumul ±3% SR EN ISO
acestuia 2811-1:2011
2. Coninut de substane Reziduul rmas dup îndeprtarea ±5% SR EN ISO 3251:2008
nevolatile, % substanelor volatile
3. Vâscozitate Timp de curgere, prin utilizarea >30 <100; SR EN ISO 2431:2012
cupelor de curgere (secunde) ±15%
4. Uscare Timp de uscare ±10% SR EN ISO 9117-3:2010
“uscat la suprafa”
5. Durata de utilizare Intervalul maxim de utilizare dup ±5% SR EN ISO 9514:2005
amestecarea componentelor (pentru
produse bicomponente)
*abaterea de la valoarea din fia tehnic a produsului
15/63
17
18
Tabelul nr.4 - Criteriile i nivelurile de performan principale ale produselor peliculogene polimerice
utilizate în construcii
Performan Referenial pentru

Nr. Criteriu(parametu) Observaii
Caracteristic (nivel, clas, descriere) metoda de
crt. de evaluare
Tolerana* încercare
1 Capacitatea de întindere Vizual corespunztoare Pentru toate tipurile de
vizual
produse peliculogene
2 Puterea de acoperire Raportul de Clasa 1 99,5
contrast, Clasa 2 98 i <99,5
Pentru toate tipurile de
Yb/ Yw, (%) Clasa 3 95 i <98 SR EN ISO
produse peliculogene
Clasa 4 <95 6504-3:2007
Randamentul de
aplicare, (m2/l)
3 Granulaia Finee de S1 granulaie fin <100 SR EN ISO Pentru toate tipurile de
frecare,(
m) S2 granulaie medie <300 1524:2002 produse peliculogene
4 Grosimea peliculei Clasa E1 50 SR EN ISO Pentru produsele
uscate Grosime, (
m) Clasa E2 > 50 100 2808:2007 peliculogene, aplicate pe
Clasa E3 > 100 200 suport de metal, lemn, beton
Clasa E4 > 200 400
Clasa E5 > 400
5 Reflexia regulat a Gradul de luciu, Clasa G1 - lucios 600> 60 SR EN ISO Pentru produsele
peliculei, la 200, 600, 850 exprimat prin clase Clasa G2 - semi-lucios 2813:2003 peliculogene, aplicate pe
600 60; 850>10 SR EN 1062-1:2004 suport de metal, lemn, beton
Clasa G3 - mat 85010
6 Uscarea Gradul de uscare corespunde valorii din fia tehnic SR EN ISO Pentru produsele
"aparent complet", a produsului 3678:1999 peliculogene, aplicate pe
(secunde) suport de metal, lemn, beton
7 Permeabilitate la ap Coeficientul de Clasa W0 - Nu exist nici o cerin SR EN 1062-3:2008 Pentru produsele
lichid transmisie, al apei Clasa W1 >0,5 - Permeabilitate mare SR EN 1062-1:2004 peliculogene aplicate pe
lichide, Clasa W2 0,1-0,5 - Permeabilitate medie suport de beton
W (kg/m2x h0,5) Clasa W3<0,1- Permeabilitate sczut
16/63
8 Permeabilitate la vapori Coeficientul de Clasa V0 - Nu exist nici o cerin SR EN ISO Pentru produsele peliculogene
de ap transmisie al Clasa V1 >150 - Permeabilitate mare 7783:2012 aplicate pe suport de beton
vaporilor de ap, Clasa V2 15-150 - Permeabilitate medie SR EN 1062-
V (g/m2x zi) Clasa V3 <15 - Permeabilitate sczut 1:2004
9 Permeabilitate la Coeficientul de Clasa C0 - Nu exist nici o cerin SR EN Pentru produsele peliculogene

dioxidul de carbon transmisie, al 1062-6:2003 aplicate pe suport de beton
dioxidului de carbon, Clasa C1 - <5 SR EN
(g/(m2xd)) 1062-1:2004
Grosimea echivalent >50

a difuziei prin stratul
de aer, (m)
10 Coninutul de compui masa de compui conform Anexa nr.2 din prezentul SR EN ISO Pentru toate tipurile de
organici volatili (COV) organici volatili ghid 11890-1:2007 produse peliculogene
exprimat în SR EN ISO
grame/litru (g/l) în 11890-2:2007
formula unui produs
în starea sa gata
pentru utilizare
Rezistena la frecare SR EN ISO Pentru toate tipurile de

11 umed i a aptitudinii de a) pierderea de mas, <10 11998:2007 produse peliculogene
curare a acoperirilor (g/m2) SR EN
b) pierderea în Clasa 1 <5 13300:2002
grosime, (μm) dup 200 cicluri de splare
Clasa 2 5 i < 20
dup 200 cicluri de splare
Clasa 3 20 i < 70
Clasa 4 < 70
Clasa 5 70
17/63
19
20
12 Aderena Rezistena la >0,5 SR EN ISO Pentru toate tipurile de

traciune pe suport, 4624:2003 produse peliculogene, aplicate
(MPa) pe suport de beton, lemn,
metal
13 Rezistena la fisurare Dimensiunile Clasa A0 SR EN Pentru produsele peliculogene
fisurilor deschise sub Nu exist nici o cerin 1062-7:2004 aplicate pe suport de beton
aciunea unei fore Clasa A1 >100
aplicat la o anumit Clasa A2 >250, la o vitez de 0,05
vitez, (μm) mm/min
Clasa A3>500, la o vitez de 0,05
mm/min
mm/min
mm/min
14 Aderena Cifra de aderen 0- suprafa perfect neted SR EN ISO Pentru produsele peliculogene
(prin încercarea la 1- desprindere 5% din caroiaj 2409:2007 aplicate pe suport de lemn i
caroiaj) 2- desprindere 5% pân la 15% metal
din caroiaj
3- desprindere 15% pân la 35%
din caroiaj
4- desprindere 35% pân la 65%
din caroiaj
5- desprindere > 65% din caroiaj
15 Rezistena la lovire Vizual, exprimat în 10 -100 SR EN ISO Pentru produsele peliculogene
(prin încercarea la distana la care apare fr desprindere 6272-1:2012 aplicate pe suport de beton,
cderea unei mase) degradarea peliculei lemn, metal
la cderea unei mase,
(cm)
18/63

16 Rezistena la Vizual, exprimat în 50 - 500 SR EN ISO Pentru toate produsele

zgâriere greutatea la care fr desprindere 1518-1:2011 peliculogene
apare degradarea SR EN ISO
peliculei la zgârierea 1518-2:2012
cu un ac, (grame)
17 Rezistena la îndoire Vizual, exprimat prin fr fisuri SR EN ISO Pentru produsele peliculogene
(pe dorn cilindric) diametrul dornului 1519:2011 aplicate pe suport de metal
cilindric la care apare
degradarea peliculei,
(cm)
Caracteristici de durabilitate ale produselor peliculogene
18 Durabilitatea peliculei Numrul defectelor Conform standardului de SR EN ISO Pentru produsele peliculogene
dup îmbtrânire evaluare 11507:2007 aplicate pe suport de beton,
artificial prin Dimensiunea SR EN ISO 4628-1:2004 lemn, metal utilizate la
expunere la radiaii UV defectelor exterior
fluorescente i la ap Intensitatea
(condensare sau modificrilor
preiere) aspectului
19 Durabilatea peliculei Gradul de bicare Conform standardului de SR EN ISO Pentru produsele peliculogene
dup îmbtrânire evaluare 11341:2005 aplicate pe suport de beton,
artificial prin SR EN ISO 4628-2:2004 lemn, metal
expunere la radiaiile utilizate la exterior
filtrate ale unei lmpi
cu arc cu xenon Gradul de ruginire** Conform standardului de
evaluare
SR EN ISO 4628-3:2004
20 Durabilitatea peliculei Gradul de fisurare Conform standardului de SR EN ISO Pentru produsele peliculogene
dup expunere la evaluare 2810:2005 aplicate pe suport de beton,
îmbtrânire natural în SR EN ISO 4628-4:2004 lemn, metal
condiii climatice Gradul de exfoliere Conform standardului de utilizate la exterior
specifice mediului evaluare
urban-industrial SR EN ISO 4628-5:2004
19/63
21
22
21 Durabilitatea peliculei Gradul de cretare*** Conform standardelor de SR EN ISO Pentru produsele peliculogene
dup expunere la cea evaluare 9227:2007 aplicate pe suport de beton,
salin SR EN ISO 4628-6:2012 lemn, metal
SR EN ISO 4628-7:2004 utilizate la exterior
Gradul de exfoliere** Conform standardului de
evaluare
SR EN ISO 4628-8:2004
22 Rezistena la umiditate Gradul coroziune Conform standardului de SR ISO 11503:1997 Pentru produsele peliculogene
(condensare repetat) filiform** evaluare aplicate pe suport de beton,
SR EN ISO 4628-10:2004 lemn, metal
*abaterea de la valoarea din fia tehnic a produsului
**Numai pentru suporturi de metal.
***Numai pentru suporturi minerale.
20/63
Tabelul nr.5 - Caracteristicile principale ale produselor peliculogene polimerice utilizate în construcii
funcie de cerinele domeniului de aplicare
Beton suprafa poroas

Beton suprafa neporoas
Natura suportului Lemn rinoase / foioase
Mortar de tencuire Metal feros/neferos
Mortar de gletuire
Plci de gips-carton
Tip produs
Nr.
crt.
apoas
apoas
apoas
apoas
solvent
solvent
solvent
solvent
porilor
solvent
solvent
bicomponent
bicomponent
bicomponent
bicomponent
Vopsea/email în
Vopsea/email în
Vopsea/email în
Vopsea/email în
Vopsea/email în
Vopsea/email în
monocomponent
monocomponent
Grund de zidrie
pentru astuparea
monocomponent
monocomponent
Caracteristic
Grund anticoroziv
Grund în disperise
Lac/bai în solvent
Lac/bai în solvent
Vopsea în dispersie
Amors în dispersie
Lac/bai în dispersie
produs
1. Densitate

2. Coninut de substane
nevolatile
3. Vâscozitate

4. Uscare

5. Durata de utilizare

21/63
23
24
6. Puterea de acoperire

7. Granulaie

8. Grosimea peliculei
uscate
9. Reflexia regulat a
peliculei, la 200, 600,
850
10. Permeabilitatea la ap
lichid

11. Permeabilitatea la
vaporii de ap

12. Permeabilitatea la
dioxidul de carbon

13. Coninutul de compui
organici volatili

14. Rezistena la fisurare

15. Rezistena la frecare
umed i a aptitudinii
de curare a
acoperirilor
16. Aderena

22/63
17. Aderena, cifra de
aderena
18. Rezistena la lovire
(prin încercarea la
cderea unei mase)
19. Rezistena la zgâriere

20. Rezistena la îndoire
(pe dorn cilindric)
21. Durabilitatea peliculei
dup îmbtrânire
artificial prin
expunere la radiaii UV
fluorescente i la ap
(condensare sau
preiere)
dup îmbtrânire
artificial prin expunere
la radiaiile filtrate ale
unei lmpi cu arc cu

xenon
dup expunere la
îmbtrânire natural în
condiii climatice
specifice mediului

urban-industrial
dup expunere la cea
salin
23/63
25
26
25. Rezistena la umiditate

(condensare repetat)
Legend : Simboluri care semnific caracteristica specific domeniului de utilizare:
- , simbol care se refer la caracteristicile care se determin în funcie de produs i de natura suportului;
- , simbol care se refer la caracteristicile care se determin pentru utilizare la interiorul construciilor;
- , simbol care se refer la caracteristicile care se determin pentru utilizare la exteriorul construciilor;
- utilizri speciale: - , simbol care se refer la expunere la radiaii UV i ap;
- , simbol care se refer la expunere la xenon ;
- , simbol care se refer la expunere la cea salin;
- , simbol care se refer la expunere în mediu natural urban-industrial;

- , simbol care se refer la expunere la umiditate.
NOT: Pentru caracteristicile în dreptul crora nu exist simbol, nu se fac încercri.
24/63
27
4.3. EXECUTAREA LUCRRILOR DE FINISARE CU PRODUSE

PELICULOGENE POLIMERICE
4.3.1. Condiii de începere a lucrrilor de vopsitorii
4.3.1.1. Înainte de începerea lucrrilor de vopsitorii trebuie terminate toate lucrrile i

reparaiile de tencuieli, glet, placaje, lucrri de termo i hidroizolaii, instalaii sanitare, electrice i
de înclzire, precum i lucrrile la pardoseli, exclusiv lustruirea.
4.3.1.2. În încperile în care urmeaz s se monteze pardoseli din parchet sau mase plastice,
lucrrile de vopsitorii se vor executa înaintea aplicrii îmbrcminii pardoselii, fiind necesar
protejarea stratului suport al îmbrcminii împotriva umezelii i a murdriei.
4.3.1.3. Tâmplria de lemn i cea metalic trebuie montat definitiv; accesoriile metalice la
tâmplrie trebuie s fie montate corect i trebuie verificat buna lor funcionare, cu excepia
drucrelor i a ildurilor care se vor fixa dup vopsirea tâmplriei.
4.3.1.4. Înainte de începerea lucrrilor de vopsitorii ale faadelor, trebuie s fie complet
executate toate lucrrile de la faada cldirii precum: treini, cornie, glafuri, socluri, cofrete pentru
instalaii electrice sau de gaze, etc., precum i trotuarele.
4.3.1.5. Finisajele nu se vor executa pe timp de cea i nici la un interval mai mic de 2 ore
de la încetarea ploii (în condiii de temperatur care s permit uscarea suprafeei). Se va evita
lucrul la faade în orele de însorire maxim sau vânt puternic, pentru a evita uscarea accelerat i
crparea peliculelor.
4.3.1.6. Înainte de începerea lucrrilor de vopsitorii se va verifica dac suprafeele suport au

atins umiditatea de regim (pentru suprafeele tencuite 3%, pentru suprafeele gletuite 8%, pentru
suprafeele de lemn 12%) . Aceasta se obine în condiii obinuite (umiditate relativ a aerului de
60% i temperatur +180C÷ 200C), dup cca. 30 zile de la aplicarea mortarului de tencuire i dup
cca. 2 sptmâni de la executarea gletului. Verificarea umiditii se realizeaz cu aparate speciale,
iar în cazul în care pe antier nu se gsesc aparatele indicate, de ex. pe suprafee suport de beton,
mortare de tencuire i gletuire se poate verifica uscarea prin urmtoarea metod: cu ajutorul unei
pensule curate se aplic pe o poriune mic (cca. 2x5 cm) din suprafaa suport o soluie de
fenolftalein în alcool, în concentraie de 1%; dac poriunea respectiv se coloreaz în violet sau în
roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3%.
4.3.1.7. Diferena de temperatur între aerul înconjurtor i suprafeele care se finiseaz nu

trebuie s fie mai mare de 60C, pentru a se evita condensarea vaporilor.
4.3.1.8. La executarea lucrrilor de finisare cu produse peliculogene se va ine seama de
compatibilitatea dintre natura fiecrui tip de finisaj i stratul suport pe care se aplic, precum i
compatibilitatea dintre diferitele straturi ce alctuiesc protecia.
25/63
28
4.3.2. Principalele etape ce trebuie parcurse la punerea în oper a produselor

peliculogene polimerice sunt:
a) pregtirea suprafeei suport nou;

b) pregtirea suprafeei suport cu vopsitorie veche;
c) pregtirea produselor în vederea aplicrii;
d) aplicarea amorsei/grundului;
e) aplicarea propriu-zis a produselor.
4.3.2.1. Pregtirea suprafeei suport nou
4.3.2.1.1. Pregtirea suprafeei de beton/mortare de tencuire sau gletuire, plci de gips carton
4.3.2.1.1.1. Suprafeele finisate cu mortare de tencuire trebuie dricuite cât mai fin, pentru
ca urmele de dric s fie cât mai puin vizibile.
4.3.2.1.1.2. Pentru suprafeele de beton, dac suprafaa prezint pori rmai de la turnare sau
guri se vor executa reparaiile necesare, dup ce în prealabil bavurile i dungile ieite în relief se
vor îndeprta prin lefuire i desprfuire pentru a obine o suprafa neted, curat i uscat, fr
pete de praf, sau alte materiale, iar substanele grase se elimin prin degresare.
4.3.2.1.1.3. Vopsitoriile i zugrvelile pereilor i tavanelor se vor începe numai la o

temperatur a aerului, în mediul ambiant, de +50C pân la +350C, în cazul produselor în dispersie
apoas i de +100C pân la +350C, în cazul produselor în solveni organici. Acest regim se va
menine în tot timpul executrii lucrilor de vopsitorii i zugrveli i cel puin înc 8 ore pentru
vopsitoriile i zugrvelile cu produse în dispersie apoas i 15 zile pentru vopsitoriile cu produse în
solveni organici, dup executarea lor.
4.3.2.1.1.4. Umiditatea relativ a mediului trebuie s fie de maxim 70%.
4.3.2.1.1.5. Temperatura suportului trebuie s fie +50C pân la +350C.
4.3.2.1.1.6. Umiditatea suprafeelor va fi de:

a) 2,5-3%, la suprafeele din beton, zidrie tencuit sau la cele gletuite;
b) 8% la suprafeele gletuite cu glet de ipsos;
c) pentru vopselele în dispersie apoas cu permeabilitate mare la vaporii de ap umiditatea
suportului poate fi max.20-30%.
4.3.2.1.2. Pregtirea suprafeei suport de lemn (rinoase/foioase)
4.3.2.1.2.1. Tâmplria va fi verificat în privina bunei execuii i funcionri.
4.3.2.1.2.2. Se vor verifica i corecta suprafeele de lemn, se vor chitui fisurile cu chit
pentru lemn, se vor taia nodurile, se vor acoperi cuiele, se vor cura scurgerile de rin sau alte
murdrii, se vor corecta defectele i dac este cazul se vor degresa.
26/63
29
4.3.2.1.2.3. Suprafeele corectate, dup uscare, se vor mirghelui, se va îndeprta

rumeguul, se vor chitui, lefui i desprfui.
4.3.2.1.2.4. Accesoriile metalice ale tâmplriei care nu sunt vopsite din fabricaie, vor fi
grunduite i vopsite.
4.3.2.1.2.5. Umiditatea suportului de lemn (rinoase i foioase) trebuie s fie de 10-12%,

iar pentru parchet de maxim 6%.
4.3.2.1.2.6. În cazul în care este necesar ca suprafaa lemnului s fie supus unor tratamente
speciale (insectofungicizare, etc.), acestea trebuie s fie compatibile cu produsul de finisare utilizat.
4.3.2.1.2.7. În cazul aplicrii produselor pe parchet, pregtirea parchetului se face

mecanizat cu maina de rachetat.
4.3.2.1.3. Pregtirea suprafeei suport de metal (feros/neferos)
4.3.2.1.3.1. Suprafeele metalice nu trebuie s prezinte pete de rugin, under / zgur de la

sudur sau alte operaii mecanice, pcur, materii grase, mortar, materii solide (praf, noroi), etc.
4.3.2.1.3.2. Se realizeaz o îndeprtare chimic a murdriei grosiere prin splare cu solvent

sau ageni de splare.
4.3.2.1.3.3. Pregtirea suprafeelor metalice se poate realiza prin una din urmtoarele
metode:
A. prin metode ce implic aciunea agenilor chimici:
a) splare cu ageni de splare (pe baza de acizi slabi i tari, sruri sulfurate, ageni tensioactivi,
solveni organici);
b) decapare acid sau alcalin;
c) prin pretratarea suprafeelor cu grund reactiv sau prin fosfatare.
B. prin metode ce implic aciunea mijloacelor mecanice:
a) metode manuale - rzuire, periere, lefuire, mirgheluire;
b) metode mecanice - cu perii rotative, aibe rotative din material abraziv, ciocane pneumatice,
freze mecanice etc;
c) sablare – prin diferite procedee (cu ajutorul alicelor metalice, electrocorindonului, nisipului sau
altor materiale abrazive granulare care sunt propulsate cu vitez prin centrifugare mecanic sau cu
ajutorul unui jet de gaz sau lichid pe suprafaa suport), urmat de grunduire (în maxim 4 ore de la
sablare);
d) metoda cu flacr (în special oxiacetilenic) care îndeprteaz de pe oel rugina, underul,
peliculele vechi de vopsea.
4.3.2.1.3.4. Dup curare, se desprfuiete suprafaa, se degreseaz (cu excepia cazului
sablrii), fr a contamina suprafaa prin atingere cu mâna sau cu alte materiale care o pot
impurifica i se aplic în cel mai scurt timp primul strat din sistemul de vopsire (grundul).
4.3.2.1.3.5. Verificarea degresrii suprafeelor se face prin aplicarea pe suprafa a câtorva

picturi de benzin de extracie. Dup aproximativ 10 secunde, în acelai loc se aplic un disc de
27/63
30
hîrtie de filtru, cu diametrul de cca. 10 mm, îmbibat cu acelai solvent. Existena petelor grase pe
disc dovedete o degresare necorespunztoare.
4.3.2.1.3.6. Verificarea cltirii suprafeei se face cu hîrtie indicatoare de pH, cltirea

considerîndu-se corespunztoare la pH=7.
4.3.2.1.3.7. Temperatura suportului trebuie s fie cu cel puin 30C peste punctul de rou
pentru a preveni condensarea umiditii atmosferice.
4.3.2.2. Pregtirea suprafeei suport cu vopsitorie veche
4.3.2.2.1. Suprafeele suport care au mai fost vopsite cu vopsele în dispersie apoas se vor
cura prin rzuire cu paclu, se vor spla cu ap i spun iar dup uscare se vor pregti ca pentru
suprafeele suport noi.
4.3.2.2.2. Suprafeele suport care au mai fost vopsite cu vopsele în solvent organic se vor
cura prin ardere cu lampa de benzin, sau prin folosirea de soluii speciale pentru curare, dup
care se vor îndeprta vopsitoriile vechi cu paclu înainte de rcirea lor. Îndeprtarea vopsitoriilor
vechi se mai poate face cu paste decapante, prin înmuiere i curare cu paclu.
4.3.2.2.3. Dac tencuiala sau gletul sunt deteriorate i degradate odat cu îndeprtarea
vopsitoriilor vechi, suprafaa trebuie refcut prin aplicarea unei tencuieli noi sau a unui glet nou.
4.3.2.2.4. În cazul în care suprafaa prezint infestare cu fungi, bacterii sau alge este
obligatorie tratarea suprafeelor cu produse speciale (fungicide, algicide, bactericide, etc.).
4.3.2.2.5. Vopsitoriile vechi degradate de pe tâmplria metalic sau de lemn, se cur în
mod similar ca de pe suprafeele tencuite/gletuite, dup ce în prealabil se realizeaz îndeprtarea
materialului neaderent la suport. Dup îndeprtarea vopsitoriilor vechi, pregtirea suprafeelor se
va face ca în cazul unor finisaje noi.
4.3.2.3. Modul de pregtire al suprafeelor în vederea aplicrii de produse peliculogene

polimerice de protecie este prezentat în Schema nr. 1.
28/63
Schema nr.1 - Modul de pregtire al suprafeelor în vederea aplicrii de produse peliculogene polimerice de protecie
STRATUL SUPORT
BETON/TENCUIAL/GLET LEMN METAL
NOU VECHI NOU VECHI NOU VECHI
Corectarea Îndeprtarea Curarea chimic a Îndeprtarea

DEGRESARE Îndeprtarea suprafeelor, finisajului murdriei finisajului
finisajului chituirea/tierea existent prin splare cu existent
existent nodurilor detergent sau solvent
AMORSARE
TRATAMENTE MIRGHELUIREA Curarea printr-o
SPECIALE metod aleas
ÎNDEPRTAREA (ageni chimici,
RUMEGUULUI mijloace mecanice,
LEFUIRE
sablare, metoda cu
AMORSARE flacra)
CHITUIRE
DESPRFUIRE
LEFUIRE DESPRFUIRE
Refacerea
tencuielii/
DESPRFUIRE DEGRESARE
gletului
cu excepia sablrii
TRATAMENTE
SPECIALE
29/63
31
32
4.3.2.4. Pregtirea produselor peliculogene în vederea punerii în oper

Pregtirea produselor peliculogene se realizeaz astfel:
a) produsele trebuiesc condiionate înainte de utilizare la temperatura de aplicare (+5qC÷35qC);
b) se verific dac sunt meninute calitile produselor ca urmare a depozitrii acestora (separri de
faze, aglomerri, impuriti, etc);
c) se selecteaz i se omogenizeaz componenii în ambalajele originale, în conformitate cu fia
tehnic a produsului;
d) înaintea i în timpul aplicrii produselor peliculogene, trebuie s fie luate în considerare
temperatura i coninutul de umiditate al substratului, caracteristicile mediului de expunere,
temperatura, umiditatea relativ, punctul de condensare.
4.3.2.5. Aplicarea amorsei/grundului
4.3.2.5.1. Aplicarea amorsei/grundului trebuie s fie adaptat suportului astfel încât prin
impregnarea suportului s se asigure ancorarea straturilor de vopsea nou sau vopseaua veche deja
existent, în cazul în care aceasta este destul de rezistent i nu s-a îndeprtat de pe suport, i inând
cont de compatibilitatea acestuia atât cu stratul de vopsea nou cât i cu cea deja existent.
4.3.2.5.2. Grunduirea este obligatorie i const în aplicarea a cel puin un strat de amors în
general diluat cu ap curat i rece, în cazul produselor peliculogene în dispersie apoas, sau cu
grund diluat în cazul produselor în solvent, conform recomandrilor din fia tehnic a produsului.
4.3.2.6. Aplicarea propriu-zis a produselor
4.3.2.6.1. Aplicarea succesiv a straturilor din alctuirea proteciilor cu produse

peliculogene se va realiza conform documentaiei tehnice i în conformitate strict cu indicaiile
productorului din fia tehnic.
4.3.2.6.2. Se vor respecta indicaiile productorului referitoare la:
a) asigurarea condiiilor de mediu, temperatura i umiditatea relativ a aerului;
b) asigurarea condiiilor impuse suprafeei suport: temperatur, umiditate;
c) metoda de aplicare a produsului;
d) timpul de uscare;
e) grosimea stratului produselor;
f) timpul condiionrilor între straturi, etc.
4.3.3. Tipul de produse care intr în alctuire a proteciilor cu produse peliculogene

4.3.3.1. Tipul de produse care intr în alctuirea proteciilor cu produse peliculogene, funcie
de suprafaa de aplicare (compatibilitatea produselor cu suportul i domeniul de utilizare) sunt
prezentate în Tabelul nr.6.
4.3.4. Modul de alctuire al proteciilor cu produse peliculogene este prezentat în

schemele nr.2, nr.3 i nr.4.
30/63
Tabelul nr.6 - Tipul de produse care intr în alctuirea proteciilor cu produse peliculogene, funcie de suprafaa de aplicare
(compatibilitatea produselor cu suportul i domeniul de utilizare)
Suprafaa suport din:

Beton Beton Mortar de Mortar de Plci de Lemn Metal
Nr. Tip suprafa suprafa tencuire gletuire gips-carton rinoase / feros/
crt. produs poroas neporoas foioase neferos
1 Amors în dispersie apoas x x x x x x x

2 Grund de zidrie pentru x x x x
astuparea porilor
3 Vopsele în dispersie apoas x x x x x*) x*)
pentru interior
4 Vopsele în dispersie apoas x x x x x x*) x*)
pentru exterior
5 Grund anticoroziv x
(în solvent sau
în dispersie apoas)
6 Amors în solvent x x x x
7 Vopsele în solvent pentru x x x x x x
interior
8 Vopsele în solvent pentru x x x x x
exterior
9 Email în solvent x x x x x x
pentru interior
10 Email în solvent x x x x x x
pentru exterior
31/63
33
34
11 Email în dispersie apoas x x x x x x

pentru interior
12 Email în dispersie apoas x*) x*)
pentru exterior
13 Grund în dispersie apoas x
14 Lac/bai în dispersie apoas x
monocomponent
15 Lac/bai în solvent organic x
monocomponent
pentru interior
monocomponent
pentru exterior
bicomponent
pentru exterior
NOTA: *) Produse cu formulare special pentru lemn i metal
32/63
Schema nr.2 - Modul de alctuire a proteciilor cu produse peliculogene pe suport de beton/tencuial/glet
SUPORT DE BETON/TENCUIAL/GLET
Produse pe baz de polimeri în dispersie apoas Produse pe baz de polimeri în solvent
poros neporos Poros i neporos
Strat 1 Strat 1 Strat 1 Strat 1

Grund pentru Amors Vopsea/email Vopsea/email
astuparea porilor monocomponent, în bicomponent, în
solvent, diluat cu solvent, diluat cu
diluant specific în diluant specific în
proporiile recomandate proporiile recomandate
Pentru Pentru de productor de productor
interior exterior
Strat 2,3 Strat 2,3

Strat 2 Strat 2 Vopsea/email Vopsea/email
Vopsea în dispersie Vopsea în dispersie monocomponent, în bicomponent, în
apoas, diluat cu ap, în apoas, diluat cu ap, în solvent, diluat sau solvent, diluat sau
proporiile recomandate proporiile recomandate nediluat nediluat
de productor de productor
Strat 3 Strat 3
Vopsea în dispersie Vopsea în dispersie
apoas, diluat cu ap, în apoas
proporiile recomandate nediluat
de productor
33/63
35
36
Schema nr.3 - Modul de alctuire a proteciilor cu produse peliculogene pe suport de lemn
SUPORT DE LEMN
Strat 1
Bai în Strat 1
Grund în solvent Strat 1 Strat 1
solvent Vopsea/email
Grund în solvent, diluat cu solvent
Strat 2,3 Strat 2,3 în dispersie specific în proporiile
Strat 2 Lac Lac apoas recomandate de productor
Grund transparent monocomponent bicomponent
în solvent în solvent,diluat în solvent, diluat
sau nediluat sau nediluat
Strat 3,4 Strat 3,4 Strat 2,3 Strat 2,3 Strat 2,3 Strat 2,3
Lac Lac Lac/Bai Vopsea/email Vopsea/email Vopsea/email

monocomponent bicomponent monocomponent monocomponent monocomponent bicomponent
în solvent,diluat în solvent, diluat în dispersie în dispersie în solvent în solvent
sau nediluat sau nediluat apoas diluat sau diluat sau
apoas
nediluat nediluat
34/63
Schema nr.4 - Modul de alctuire a proteciilor cu produse peliculogene pe suport de metal
SUPORT DE METAL
Strat 1 Strat 1
Grund Grund
anticoroziv anticoroziv
în solvent în dispersie
apoas
Strat 2,3 Strat 2,3

Vopsea /email Vopsea /email Strat 2,3
monocomponent, bicomponent, în Email
în solvent, diluat solvent, diluat sau monocomponent,
sau nediluat nediluat în dispersie apoas,
diluat sau nediluat
35/63
37
38
4.3.5. Procedeele de aplicare ale produselor peliculogene de finisare-protecie

Procedeele de aplicare a produselor peliculogene de finisare-protecie sunt urmtoarele:
4.3.5.1. Pensularea
4.3.5.1.1. Pensularea se aplic pentru produsele peliculogene de vâscozitate medie i redus.
4.3.5.1.2. Pensularea se folosete pentru toate tipurile de produse peliculogene, în special
pentru suprafee mici, pentru unghiuri i a zone puin accesibile.
4.3.5.1.3. Pentru suprafeele mari se poate folosi bidineaua.
4.3.5.2. Pulverizare
4.3.5.2.1. Pulverizarea se realizeaz cu pistolul, prin 2 metode, astfel:
a). pulverizare fr aer (airless);
b). pulverizare cu aer comprimat.
4.3.5.2.2. Echipamentul de pulverizare trebuie utilizat adecvat, de ctre persoane instruite,
urmrindu-se corelarea între presiunea de lucru, vâscozitate i dimensiunea duzei alese, în scopul
atingerii parametrilor necesari pentru obinerea unei pelicule uniforme.
4.3.5.2.3. Pentru obinerea unor acoperiri continue i uniforme se va ine cont de

recomandrile din fiele tehnice ale produselor referitoare la reglarea vâscozitii produsului,
presiunea de pulverizare, temperatura produsului, distana fa de suprafaa de protejat i unghiul de
pulverizare.
4.3.5.2.4. În cazul aplicrii prin pulverizare a produselor se recomand ca primul strat al
sistemului (grundul) s fie aplicat manual, cu pensula, pentru a avea o aderen mai bun la suport.
Pentru suprafee mari, aplicarea grundului se face prin pulverizare, dup pregtirea corespunztoare
a suprafeelor.
4.3.5.3. Aplicarea cu rola/trafaletul
4.3.5.3.1. Este metoda cel mai frecvent folosit pentru zugrveli interioare sau exterioare;
este o metod simpl care nu necesit utilaje speciale.
4.3.5.3.2. Prin folosirea de role profilate se pot obine straturi succesive de culori i modele
diferite.
4.3.5.3.3. Aplicarea produselor peliculogene cu rola/trafaletul nu presupune cunotine de
specialitate.
4.3.5.4. Modul de aplicare al proteciilor cu produse peliculogene polimerice este
prezentat în tabelul nr.7
36/63
Tabelul nr.7 - Modul de aplicare a proteciilor cu produse peliculogene polimerice
Suprafaa suport din:
Nr. Tip Lemn

Beton Beton Mortar de Mortar de Plci de Metal
crt. produs rinoase /
suprafa suprafa tencuire gletuire gips-carton feros/
foioase
poroas neporoas neferos
1 Amors în dispersie apoas
2 Grund de zidrie pentru

astuparea porilor
3 Vopsele în dispersie apoas

pentru interior
37/63
39
40
4 Vopsele în dispersie apoas

pentru exterior
5 Grund anticoroziv
(în solvent sau
în dispersie apoas)
6 Amors în solvent
7 Vopsele în solvent pentru

interior
8 Vopsele în solvent pentru

exterior
38/63
9 Email în solvent
pentru interior
10 Email în solvent
pentru exterior
11 Email în dispersie apoas

pentru interior
12 Email în dispersie apoas

pentru exterior
13 Grund în dispersie apoas
39/63
41
42
14 Lac/bai în dispersie apoas

monocomponent
15 Lac/bai în solvent organic

monocomponent
pentru interior

monocomponent
pentru exterior

bicomponent
pentru exterior
Legend : - pensul;
- bidinea;
- rola/trafalet;
- pistol.
40/63
43
5. PRODUSE NATURALE UTILIZATE LA ZUGRVELI
5.1 Condiii generale de execuie

5.1.1. Pregtirea suprafeelor
5.1.1.1. Suprafeele trebuie dricuite cât mai fin, pentru ca urmele de dric s fie cât mai
puin vizibile; toate reparaiile necesare trebuie s fie executate îngrijit, terminat.
5.1.1.2. Zugrvelile vechi se vor rzui cu spaclul, pereii i tavanele se vor spla cu ap i
spun i dup uscare se vor pregti de zugrvire ca în cazul unei zugrveli noi.
5.1.1.3. Zugrvelile pereilor i tavanelor se vor începe numai la o temperatur a aerului, în

mediul ambiant, de +50C pân la +350C. Acest regim se va menine în tot timpul executrii
lucrrilor de zugrveli i cel puin înc 8 ore, dup executarea lor.
5.1.1.4. Umiditatea relativ a mediului trebuie s fie de maxim 70%.

5.1.1.5. Temperatura suportului trebuie s fie +50C pân la +350C.
5.1.1.6. Zugrvelile nu se vor executa pe timp de cea i nici la un interval mai mic de 2 ore
de la încetarea ploii (în condiii de temperatur care s permit uscarea suprafeei). Se va evita
lucrul la faade în orele de însorire maxim sau vânt puternic, pentru a evita uscarea accelerat i
crparea zugrvelii.
5.1.1.7. Înainte de începerea lucrrilor de zugraveli se va verifica dac suprafeele suport au

atins umiditatea de regim (pentru suprafeele tencuite 3%, pentru suprafeele gletuite 8%). Aceasta
se obine în condiii obinuite (umiditate relativ a aerului de 60% i temperatur +180C÷ 200C),
dup cca. 30 zile de la aplicarea mortarului de tencuire i dup cca. 2 sptmâni de la executarea
gletului. Verificarea umiditii se realizeaz cu aparate speciale, iar în cazul în care pe antier nu se
gsesc aparatele indicate, de ex. pe suprafee suport de beton, mortare de tencuire i gletuire se
poate verifica uscarea prin urmtoarea metod: cu ajutorul unei pensule curate se aplic pe o
poriune mic (cca. 2x5 cm) din suprafaa suport o soluie de fenolftalein în alcool, în concentraie
de 1%; dac poriunea respectiv se coloreaz în violet sau în roz intens, stratul suport are o
umiditate mai mare de 3%.
5.1.1.8. La executarea lucrrilor de zugrveli se va ine seama de compatibilitatea dintre

natura fiecrui tip de finisaj i stratul suport pe care se aplic, precum i de compatibilitatea dintre
diferitele straturi ce alctuiesc protecia.
5.2. Zugrveli cu lapte de var

5.2.1. Domeniu de aplicare
5.2.1.1. Zugrvelile cu lapte de var se aplic la exteriorul i interiorul construciilor, pe
suprafee tencuite, pe zidrii aparente, pe glet de var, pe beton, la construcii de locuine i social-
culturale, industriale (când nu sunt supuse agresivitii agenilor chimici), agrozootehnice i lucrri
de organizare de antier; pe suprafee de lemn, ca dezinfectant.
41/63
44
5.2.1.2. Zugrvelile cu lapte de var, colorate, se aplic la exterior sau interior, în aceleai
condiii ca la pct. 5.2.1.1.
5.2.2. Materiale
5.2.2.1. Amestecurile preparate pentru zugrveli cu lapte de var trebuie s fie rezistente la
lumin i la aciunea mediului în care se vor gsi suprafeele respective în timpul exploatrii.
Compoziiile trebuie s aib o astfel de consisten, încât acoperirea suprafeelor s se poat face
corect, fr ca materialul s curg i fr s rmân urme vizibile de bidinea sau pensul; de
asemnenea trebuie s aib pigmenii bine fixai. Pentru aceasta, în compoziii se vor introduce
uleiuri.
5.2.2.2. Materialele utilizate la executarea zugrvelilor sunt enunate mai jos:
a) var pentru construcii;

b) ulei tehnic de in;
c) oxizi, pigmeni pentru vopsele;
d) abrazivi pe suport;
e) corpuri abrazive cu liant ceramic.
5.2.3.Condiii de execuie
5.2.3.1. Prepararea compoziiilor de zugrveli cu lapte de var
5.2.3.1.1. Laptele de var folosit la zugrveli se prepar din var past gata stins, prin diluarea
pastei de var cu ap în proporie de 1 parte var la 1,5 pri ap (în volume) i amestecare pân la
perfecta omogenizare. În caz c nu exist pe antier var gata preparat, laptele de var se poate
prepara din var bulgri (2….2,5 pri ap la 1 parte var bulgri, în volume). Nu se va face
prepararea în recipiente (butoaie, glei) din tabl neagr, deoarece ruginesc i schimb culoarea
laptelui de var.
5.2.3.1.2. Varul past poate fi folosit la zugrveli dup 3-5 zile de la preparare.
5.2.3.1.3. Laptelui de var i se adaug, amestecând continuu, pân la omogenizare, grsimi
(ulei de in, ulei de rapi sau ulei de floarea soarelui în proporie de 1…2%, în volume).
5.2.3.1.4. În cazul zugrvelilor colorate se adaug pigmeni în praf, pân la nuana dorit.
Laptele de var strecurat se amestec cu colorantul muiat în ap cu 24 ore înainte de strecurare. Este
necesar ca, compoziiile colorate s se prepare în cantiti suficiente pentru zugrvirea cel puin a
unei încperi (la interior) sau a unei faade (la exterior), pentru a evita variaiile de nuan în cadrul
aceluiai câmp vizibil.
5.2.3.1.5. Înainte de întrebuinare, compoziia se va strecura prin site fine (900 ochiuri/cm2),
cu estur din sârm de alam, pentru reinerea atât a impuritilor cât i a particulelor de var
nestins sau de pigment.
42/63
45
5.2.3.1.6. La locul de munc, compoziia de zugrveal se transport i se pstreaz în glei

de tabl zincat sau material plastic.
5.2.4. Aplicarea zugrvelii
5.2.4.1. Spoielile (preparate din lapte de var, fr pigmeni i grsimi) i zugrvelile de var
se execut în dou – trei straturi. Primul strat are rolul de grund, constituind stratul de legtur între
suprafaa pregtit i zugrveal;el creeaz o suprafa uniform ca porozitate, putere de absorbie
i culoare. Aplicarea primului strat se face imediat dup terminarea lucrrilor pregtitoare, cel mult
dup 2...4 ore, în caz contrar, tergerea de praf se va efectua din nou înainte de aplicarea primului
strat de zugrveal.
5.2.4.2. La zugrvirea pereilor se delimiteaz de la început suprafeele care trebuie s fie
zugrvite diferit, prin trasarea unor linii subiri între suprafeele respective, de ex. între tavan i
perei. Trasarea liniilor de reper se va face cu o sfoar trecut prin praf de pigmeni. Zona imediat
învecinat liniei de demarcaie se zugrvete cu o pensul.
5.2.4.3. Zugrveala se aplic prin stropire cu aparate de pulverizat. . Pentru a asigura o mai
bun aderen de suport, primul strat de zugrveal se poate aplica cu bidineaua. Se admite i
aplicarea manual cu bidineaua a tuturor straturilor zugrvelii numai pe suprafee mici.
5.2.4.4. În cazul zugrvelii manuale, întinderea straturilor se va face purtându-se bidineaua
pe direcii perpendiculare, la plafoane ultima netezire se va face pe direcia luminii, spre fereastr,
iar la perei în sens orizontal. În timpul lucrului se vor evita depunerile la fundul vasului.
5.2.4.5. Fiecare strat se va aplica numai dup uscarea celui precedent.
5.2.4.6. Zugrvirea manual se va face concomitent de ctre doi zugravi, unul executând
zugrvirea prii superioare a peretelui de pe scara dubl, iar cellalt zugrvind de pe pardoseal
partea inferioar a peretelui, pentru a evita apariia de dungi la locul de îmbinare.
5.2.4.7. La zugrvirea faadelor, pentru a se împiedica uscarea brusc i cojirea zugrvelilor,

se va evita aplicarea acestora pe soare puternic. Aplicarea se va face în primele ore ale dimineii sau
dup amiaza (în lunile de var). În cazul când este necesar s se lucreze pe timp însorit, suprafaa se
va uda cu ap în prealabil.
5.3. Zugrveli cu hum

5.3.1. Domeniu de aplicare
5.3.1.1. Zugrvelile preparate cu hum sau caolin, se aplic la interiorul construciilor, în
încperi cu umiditatea relativ a aerului sub 60%, pe suprafee gletuite cu glet de var sau glet de
ipsos, la cldiri de locuit i social-culturale, construcii industriale (unde nu sunt supuse agresivitii
agenilor chimici), agrozootehnice, precum i la lucrri provizorii.
43/63
46
5.3.2. Materiale
5.3.2.1. Amestecurile preparate cu hum trebuie s reziste la lumin i la aciunea mediului
în care se vor gsi suprafeele respective în timpul exploatrii. Compoziiile trebuie s aib o astfel
de consisten, încât acoperirea suprafeelor s se poat face corect, fr ca materialul s curg i
fr s rmân urme vizibile de bidinea sau pensul; de asemenea trebuie s aib pigmenii bine
fixai. Pentru aceasta, în compoziiile de zugrvit se va introduce un adaos preparat din clei de oase
sau de piele.
5.3.2.2 Materialele utilizate la executarea zugrvelilor sunt enunate mai jos;
a) ipsos de construcii i ipsos de modelat;
b) caolin;
c) hum;
d) clei de oase i clei de piele;
e) cret mcinat;
f) oxizi, pigmeni pentru vopsele;
g) praf de bronz alb i galben;
h) praf de mtase;
i) corpuri abrazive cu liani ceramici.
5.3.3. Condiii de execuie

5.3.3.1. Prepararea compoziiei de zugrvit pentru zugrveli cu hum
5.3.3.1.1. La prepararea compoziiei de zugrvit se vor folosi: hum înmuiat în ap,
pigmeni i soluie de clei.
5.3.3.1.2. Înmuierea humei în ap se face în proporie de 2 litri de ap la 1 kg hum bulgri
frmântai mrunt. Cantitatea de ap poate varia în funcie de calitatea humei. Se toarn întâi ap,
atât cât s acopere bulgrii de hum; restul de ap se adaug dup înmuierea acestora. Pentru
înmuire bulgrii se vor lsa în ap timp de 5.... 24 ore, dup care amestecul se va omogeniza bine
cu o lopat.
5.3.3.1.3. Pigmenii vor fi înmuiai în ap cu 24 ore înainte de prepararea compoziiei.
5.3.3.1.4. Soluia de clei se va prepara din clei i ap în proporie de 1 kg clei la 5 litri de
ap. Plcuele de clei sparte în buci sau cleiul granulat se înmoaie în ap timp de 24 ore. Dup
aceea amestecul se fierbe, introducând vasul cu clei în alt vas cu ap care fierbe. Fundul vasului cu
clei nu trebuie s ating fundul vasului cu ap.
5.3.3.1.5. Prepararea compoziiei de zugrveal se va face astfel: se toarn soluia de clei în
amestecul de hum cu ap, în proporie de 100 g soluie clei la 1 litru de hum cu ap, dup aceea se
adaug pigmenii înmuiai în ap, pân la obinerea nuanei cerute de proiectant. Este necesar ca,
compoziiile colorate s se prepare în cantiti suficiente pentru zugrvirea cel puin a unei încperi,
la interior, sau a unei faade, la exterior, pentru a evita variaiile de nuane, în cadrul aceluiai câmp
vizibil. Întreaga compoziie se va stecura prin sita cu 900 ochiuri/cm2.
44/63
47
5.3.3.1.6. Concomitent se va prepara i o soluie de spun cu ap, în proporie de 1 kg spun

la circa 16 l ap. Se introduce spunul, past sau buci, într-o cantitate mic de ap cald,
amestecând pân la dizolvarea complet a spunului. Se adaug apoi restul de ap cald, se
omogenizeaz i se stecoar prin sita cu 900 ochiuri/cm2.
5.3.4. Aplicarea zugrvelii cu hum

5.3.4.1. Se aplic un prim strat de spun, preparat ca la pct. 5.3.3.1.6., dup care se face
repararea defectelor mrunte la tavan i perei, cu past de ipsos. Dup uscarea i lefuirea
reparaiilor se aplic un strat de spun pe poriunile reparate, dup care se va aplica compoziia de
zugrveal în trei straturi, pe întreaga suprafa. Atât spunul cât i primul strat de zugrveal, se
aplic cu bidineaua. Ultimele straturi de zugrveal se aplic mecanizat cu aparate de pulverizat,
sau în cazuri speciale, pe suprafee mici, tot cu bidineaua.
5.3.4.2. Compoziia de zugrveal, dup ce a fost amestecat cu soluia de clei, se va

întrebuina în timp de 24- 48 ore de la preparare, întrucât se altereaz cu timpul, în special vara.
5.3.4.3. Toate celelalte indicaii tehnologice privind aplicarea manual sau mecanic a
zugrvelii, sunt indicate la zugrvelile cu lapte de var.
5.3.5. Prepararea compoziiei de zugrvit pentru zugrveli cu caolin
5.3.5.1. Zugrvelile cu caolin se întrebuineaz de obicei fr pigmeni, pentru obinerea

unei compoziii de zugrveal de culoare alb pentru zugrvirea tavanelor. Mai rar, se
întrebuineaz împreun cu diveri pigmeni, la compoziiile de zugrvit pereii, în locul humei.
5.3.5.2. Prepararea se face în mod similar ca la zugrvelile cu hum i clei, în aceleai

proporii, huma fiind înlocuit cu caolin.
5.3.5.3. Zugrveala cu caolin se aplic pe suprafee gletuite, tehnologia de aplicare este
aceeai ca la zugrvelile cu hum i clei.
5.3.6. Pentru zugrveli tradiionale decorative se va consulta Anexa nr. 3.
6. MATERIALE AUXILIARE, SCULE I DISPOZITIVE UTILIZATE
6.1. Materiale auxiliare

Materialele auxiliare utilizate sunt:
a) solveni recomandai de productor pentru diluarea produselor peliculogene în vederea
aplicrii, degresrii suprafeelor ce urmeaz a fi finisate i/sau pentru tergerea sculelor i
dispozitivelor;
b) deeuri din materiale textile, pentru curarea sculelor i dispozitivelor.
45/63
48
6.2. Scule i dispozitive

6.2.1. Sculele i dispozitivele uzuale necesare pentru punerea în oper a produselor
peliculogene utilizate în construcii sunt:
a) perii de sârm, hârtii abrazive, pânza abraziv;
b) perii rotative, aibe rotative din material abraziv ;
c) echipamente pentru sablare, cu alice metalice, electrocorindon, nisip sau alte materiale
abrazive granulare;
d) dispozitiv pentru amestecarea componentelor (în cazul produselor bicomponente) sau
pentru omogenizarea acestora (în cazul produselor monocomponente);
e) dispozitiv pentru cântrirea componentelor, în cazul produselor bicomponente, în
proporiile prevzute;
f) echipamente de pulverizare: pulverizare airless sau cu pistolul de aer comprimat.
g) pensule pentru aplicarea grundurilor sau amorselor, vopselelor în spaii greu accesibile,
bidinele;
h) spatule, pacluri plane sau profilate, mistrii, gletiere;
i) rola/trafalet de cauciuc, materiale buretoase sau textile;
j) mnu de blan, burete sau lavete.
7. ASIGURAREA CALITII I RECEPIA LUCRRILOR
7.1. Cerine generale privind calitatea lucrrilor realizate cu produse utilizate la

vopsitorii i zugrveli.
În vederea asigurrii calitii lucrrilor executantul va urmri în principal:
7.1.1. Criteriile de identificare ale materialelor (fie tehnice care s cuprind un minim de
condiii de identificare, domeniu de utilizare, instruciuni de punere în oper i fia de securitate a
produselor- a se vedea Anexa nr.4).
7.1.2. Declaraia de conformitate a productorului, pentru materialele utilizate în lucrrile de
finisare, trebuie s asigure nivelurile minime de performan cerute.
7.1.3. Respectarea procedeului tehnologic de aplicare – succesiunea de operaii compatibile
astfel încât parametrii lucrrii finale privind calitatea suprafeei s poat fi executate conform
proiectului.
7.1.4. Respectarea condiiilor de depozitare, conservare, transport. Pentru depozitarea de
scurt durat i lung durat, productorul va preciza datele privind condiiile depozitrii
(temperatur, clas de periculozitate etc. - inclusiv cele aferente ambalajului).
7.1.5. Respectarea condiiilor de punere în oper care s asigure calitatea garantat.
46/63
49
7.1.6. Asigurarea unui sistem de management a calitii i a unui plan intern de control a
calitii lucrrilor.
7.1.7. Lucrrile de finisare cu produse peliculogene se vor executa în conformitate cu

proiectul de execuie i prevederile din prezentul ghid.
7.1.8. Se interzice folosirea produselor peliculogene cu termenul de valabilitate depit.
7.2. Condiii tehnice privind verificarea calitii i recepia lucrrilor
7.2.1. Controlul în timpul execuiei se face de ctre executant, prin organele sale de control
tehnic de calitate, precum i de beneficiar i proiectant, urmrindu-se respectarea prevederilor din
prezentul ghid.
7.2.2. Pe parcursul executrii lucrrilor de finisare se verific în mod special (de ctre eful
punctului de lucru):
a) îndeplinirea condiiilor de calitate a suprafeelor suport conform pct. 4.3.1. i 4.3.2., în
cazuri de importan deosebit consemnându-se acestea în procese-verbale de lucrri ascunse;
b) calitatea principalelor materiale ce intr în lucru, conform fielor tehnice;
c) respectarea prevederilor din proiect i a dispoziiilor de antier;
d) corectitudinea execuiei, conform prevederilor pct. 4.3 din prezentul ghid.
7.2.3. Pentru lucrrile gsite necorespunztoare se vor da dispoziii de antier pentru

remediere sau refacere.
7.2.4. Verificrile care se execut la terminarea unei faze de lucrri, se vor face cel puin
câte una la fiecare încpere i cel puin una la fiecare 100 m2. La recepia preliminar se va efectua
direct de ctre comisia de recepie aceleai verificri dar cu o frecven de minim 1/5 din frecvena
precedent.
7.2.5. Recepia i verificarea lucrrilor de finisaje se vor face numai dup uscarea lor
complet.
7.3. Verificarea lucrrilor realizate cu produse peliculogene polimerice i produse

naturale pentru suprafee de beton, tencuial/glet, plci de gips-carton
7.3.1. Prin examinarea “in situ” a suprafeelor se verific urmtoarele:

a) corespondena finisajelor interioare i exterioare cu prevederile proiectului i dispoziiile
ulterioare, spre a se constata concordana lucrrilor executate cu prevederile acestora;
b) aspectul suprafeelor, trebuie s aib o culoare uniform, s nu prezinte pete, scurgeri,
stropi, bici i coji, fire de pr sau urme de la pensul sau bidinea (urmele de bidinea sunt admise
numai dac sunt vizibile pân la o distan de cel mult 1m de la suprafaa zugrvit), nu se admit
corecturi sau retuuri locale care sunt în neconcordan cu tonul general, chiar la distane mai mici
de 1m;
47/63
50
c) rectilinitatea liniaturilor de separaie se verific cu ochiul i la nevoie cu un dreptar de

lungime adecvat. Ele trebuie s fie fr îndiri i de o lime uniform pe toat lungimea lor.
Se admit la un perete cel mult dou devieri izolate, care s nu se abat de la linia dreapt cu mai
mult de 2 mm;
d) aderena prin caroiaj, se aplic pe suprafaa de analizat prin zgâriere un caroiaj cu
distana dintre linii de 1mm sau 2 mm i se observ vizual desprinderi ale peliculei;
e) grosimea peliculei, cu ajutorul unui aparat de msurare a grosimii pe suprafee feroase i
neferoase;
f) gradul de luciu, cu ajutorul unui aparat de msurare a grosimii pe suprafee feroase i
neferoase.
7.4. Verificarea lucrrilor de vopsitorii realizate cu produse peliculogene polimerice

pentru suprafee de lemn (rinoase/foioase), metal
7.4.1. Înainte de începerea verificrii calitii lucrrilor, se verific dac s-a format pelicula
rezistent (uscarea produsului), prin ciocnirea uoar a suprafeei pe care este aplicat produsul cu
degetul în mai multe puncte.
7.4.2. Prin examinarea vizual se verific aspectul finisajului, avându-se în vedere

urmtoarele:
a) suprafeele finisate trebuie s prezinte pe toat suprafaa acelai ton de culoare i acelai
aspect lucios sau mat, dup cum se prevede în proiect sau în mostrele stabilite;
b) vopseaua trebuie aplicat pân la acoperirea complet a suprafeei, adic s nu prezinte
straturi prin care s se vad suportul, i nici pete, desprinderi, cute, bici, scurgeri, lipsuri de buci
de pelicul, crpturi ori fisuri, care pot genera în viitor desprinderea stratului, aglomerri de
pigmeni, neregulariti cauzate de chituiri sau lefuire necorespunztoare, urme de pensul, fire de
pr, urme de vopsea veche care nu a fost suficient de bine îndeprtat;
c) la vopsitoriile aplicate pe tâmplrie se va verifica vizual buna acoperire a suporturilor de
lemn sau metalice bine chituite i lefuite în prealabil, se va controla ca accesoriile metalice vizibile
(ilduri, drucre, cremoane, olivere, etc) s nu fie ptate de vopsea;
d) nu se admit pete de mortar sau zugrveal pe suprafeele de tâmplrie vopsite sau care
urmeaz a fi vopsite;
e) pentru controlarea pregtirii corecte a suprafeelor de tâmplrie înaintea vopsirii
(curarea, lefuirea, chituirea rosturilor, etc), se vor face verificri prin sondaje în diferite puncte,
înlturându-se cu grij vopseaua pân la stratul suport;
f) se va examina vizual dac evile, radiatoarele, convectoarele, aerotermele, ventilatoarele,
etc. sunt vopsite în culorile prescrise i dac vopseaua este de culoare uniform, fr pete, urme de
pensul, crpturi sau alte defecte;
g) se va controla dac pregtirea feelor laterale i spatele acestor piese i aparate sunt
vopsite pe toate elementele, fr locuri neacoperite, umflturi, etc; pentru verificarea suprafeelor
din spatele conductelor, radiatoarelor, etc, se va folosi oglinda;
h) se va controla prin sondaje dac este aplicat vopseaua pe suprafeele corect pregtite în
prealabil i dac este executat conform proiectului (curarea de rugin sau mortar, aplicarea
succesiv a straturilor prevzute în proiect);
48/63
51
i) bordurile, frizurile i liniatura trebuie s fie de acceai lime pe toat lungimea, s nu

prezinte curburi sau frânturi pe acelai aliniament, iar înndirile s nu fie vizibile de la distan mai
mare de 1m;
j) separaiile dintre finisajele produselor peliculogene în dispersie i produsele peliculogene
în solvent, pe acelai perete, precum i cele dintre perei i tavane, trebuie s fie distincte, fr
suprapuneri, ondulaii, etc;
k) verificarea rectilinitii liniilor de separaie se va face cu un dreptar de lungime cât mai
mare; la aceast verificare trebuie ca pe un întreg perete s nu existe mai mult de 2 devieri izolate i
care s nu se abat de la linia dreapt cu mai mult de 2 mm;
l) calitatea lucrrilor de finisare executate pe suprafeele metalice se verific în acelai mod
ca cele pentru lucrrile de finisaje pe suprafeele de beton, prezentate la pct. 7.4.
7.5. Ambalarea, transportul i depozitarea materialelor pe antier
7.5.1. Ambalajele cu produse peliculogene (tip glei din polietilen, cutii sau bidoane
metalice), vor fi prevzute cu etichete unde trebuie înscrise urmtoarele indicaii lizibile, în limba
român, care nu pot fi terse:
a) sigla firmei productoare;
b) denumirea comercial a produsului;
c) denumirea chimic a substanei sau substanelor chimice periculoase prezente în
preparatul chimic;
d) ziua, luna i anul de fabricaie;
e) volumul sau masa produsului astfel: la capaciti de: 25 - 50 - 125 - 250 - 375 - 500 - 750 -
1000 - 2000 - 2500 - 4000 5000 – 10000 exprimai în ml, iar peste 10 l în kg);
f) termen de valabilitate;
g) instruciuni de depozitare;
h) date din fia tehnic a produsului;
i) instruciuni de utilizare;
j) semne de avertizare (a se feri de înghe);
k) numr lot.
l) simbolurile de pericol i indicaiile de pericol;
m) fraze de risc - fraze R;
n) fraze de securitate - fraze S;
o) semne de avertizare: LIMITA DE TEMPERATUR +350C, A NU SE RSTURNA !
p) coninutul maxim de compui organici volatili (COV).
7.5.2. Ambalajele vor fi închise ermetic i depozitate în magazii închise, uscate, bine
ventilate, la temperaturi cuprinse între +5 i +35 oC, pentru a se evita degradarea produselor i
posibilitatea de formare a amestecurilor explozive.
7.5.3. Depozitele trebuie s satisfac condiiile de securitate împotriva incendiilor.
7.5.4. Transportul se face în mijloace de transport acoperite în care se asigur temperatura

minim de +5oC, asigurându-se respectarea normelor de securitate a muncii i prevenire a
incendiilor pentru produse nocive i inflamabile.
49/63
52
7.5.5. Ambalarea, etichetarea i transportul produselor peliculogene de finisare trebuie s se

realizeze în concordan cu cerinele naionale în domeniu substanelor i amestecurilor periculoase
care transpun cerinele UE în domeniu, astfel:
a). Hotrârea Guvernului nr.1408/2008, privind clasificarea, ambalarea i etichetarea
substanelor periculoase;
b). Hotrârea Guvernului nr. 937/2010, privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la
introducerea pe piata a preparatelor periculoase;
c). Regulamentul (CE) nr 1907/2006, al Parlamentului european si al Consiliului privind
înregistrarea, evaluarea, autorizarea si restricionarea substanelor chimice ( REACH); cu
modificarile si completarile ulterioare;
d). Regulamentul Parlamentului European i al Consiliului European (CE) nr. 1272/2008
privind clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelor i a amestecurilor, de modificare i de
abrogare a Directivelor 67/548/CEE i 1999/45/CE, precum i de modificare a Regulamentului
(CE) nr. 1907/2006; cu modificarile si completarile ulterioare;
e). Hotrâre Guvernului nr. 530/2001, pentru aprobarea Instructiunilor de metrologie legal
IML 8-01 "Preambalarea unor produse în funcie de mas sau volum” cu modificrile i
completrile ulterioare:
f). Hotrârea Guvernului nr.735/2006 privind limitarea emisiilor de compui organici
volatili datorate utilizrii solvenilor organici în anumite vopsele, lacuri i în produsele de refinisare
a suprafeelor vehiculelor, cu modificrile i completrile ulterioare.
8. ÎNTREINEREA LUCRRILOR DE FINISARE
8.1. Suprafeele finisate cu produse peliculogene în dispersie apoas, var i hum pentru
interior, se întrein prin curarea de praf cu perii cu coad lung, cu fire de pr sau sintetice.
8.2. Splarea suprafeelor finisate cu produse peliculogene în dispersie apoas se poate

realiza cu o cârp înmuiat în ap i stoars.
8.3. Nu se recomand splarea suprafeelor finisate cu produse peliculogene în dispersie

apoas înainte de 30 zile de la realizarea lor.
8.4. Suprafeele finisate cu produse peliculogene pe baz de solveni organici sau produse
peliculogene în dispersie apoas pentru exterior se pot cura prin splare cu cârpa sau buretele cu
ap cald i dac este necesar se adaug i spun sau detergeni, dup care se revine i se terge cu o
cârp curat uscat. În cazul în care splarea nu este necesar suprafaa se poate terge direct cu o
cârp uscat moale.
8.5. Nu se recomand splarea unui finisaj cu produse peliculogene în solveni organici cu

vechime mai mic de 14 zile.
8.6. Întreinerea suprafeelor se poate face i prin suplimentarea numrului de straturi dup o
pregtire în prealabil a suportului.
50/63
53
9. MSURI PRIVIND PROTECIA I IGIENA MUNCII
9.1. Pe durata lucrrilor de finisare – protecie se vor respecta cu strictee msurile de

protecia muncii prevzute în:
a) Legea nr. 319/2006 a securitii i sntii în munc;
b) Hotrârea nr.1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii securitii i sntii în munc nr. 319/2006, cu modificarile si completrile ulterioare;
c) Hotrârea Guvernului nr. 1218/2006 privind stabilirea cerinelor minime de securitate i santate
în munc pentru asigurarea proteciei lucrtorilor împotriva riscurilor legate de prezena agenilor
chimici:
d) Hotrârea Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea santii lucrtorilor, cu modificrile
ulterioare.
9.2. Muncitorii care prepar amestecurile de produse peliculogene cu solveni organici i le

transvazeaz din bidoane sau butoaie trebuie s poarte ochelari de protecie i s efectueze aceste
operaii în locuri ferite de surse de foc.
9.3. Pentru muncitorii care lucreaz la înlime se vor verifica i asigura stabilitatea
podinelor, scrilor de acces, eafodajelor, etc.
9.4. În cazul lucrrilor de finisare interioar cu mijloace mecanizate i în cazul aplicrii

produselor peliculogene cu uscare rapid care conin solveni organici toxici, muncitorii trebuie s
poarte mti cu filtre adecvate sau izolante ori ochelari de protecie (în cazul când se poart o
semimasc).
10. MSURI PRIVIND PREVENIREA I STINGEREA INCENDIILOR
10.1. Pe durata lucrrilor de finisare – protecie se vor respecta cu strictee msurile de

prevenire i stingere a incendiilor prevzute în:
- Ordin MAI nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aprare împotriva incendiilor;
- Ordinul MAI nr.712/2005 pentru aprobarea Dispoziiilor generale privind instruirea salariailor în
domeniul situaiilor de urgen;
- Legea nr. 307/2006 privind aprarea împotriva incendiilor, cu modificrile ulterioare.
10.2. Muncitorii care lucrez cu produse peliculogene pe baz de solveni inflamabili vor fi
instruii zilnic, de asemenea se vor instrui i muncitorii care lucreaz temporar în zona respectiv.
10.3. În imediata apropiere a locului unde se lucreaz cu solveni, trebuie s fie aezate
stingtoare de incendiu, în numr suficient, la loc vizibil i uor accesibil.
10.4. În jurul locului unde se lucreaz cu aceste materiale, pe o raz de cel puin 10 m,
trebuie s fie puse afie uor de citit, de la distan, cu inscripiile: FUMATUL STRICT INTERZIS,
NU V APROPIAI CU FOC DESCHIS, NU SUDAI.
51/63
54
10.5. În cazul lucrului în spaii închise, trebuie s se lucreze cu ferestrele i uile deschide,
iar în cldirea respectiv este strict interzis s se lucreze cu foc deschis sau s se sudeze, la oricare
din nivelee cldirii.
10.6. În cazul imposibilitii asigurrii ventilaiei naturale se va realiza obligatoriu ventilarea

artificial, în special în spaiile închise.
10.7. La terminarea lucrului, în fiecare zi, toate materialele inflamabile vor fi duse cu
capacul ambalajelor fixate ermetic i închise în magazii destinate în mod special acestor materiale,
având scris pe u: PERICOL DE INCENDIU, NU FUMAI, NU INTRAI CU FOC DESCHIS.
10.8. Când se transport recipiente cu solveni organici sau cu produse peliculogene pe baz
de solveni, acestea trebuie s fie acoperite, iar muncitorii care le transport vor trece cu ele numai
prin locuri fr foc deschis i nu vor fuma.
52/63
55
Anexa nr.1
REFERINE LEGISLATIVE I TEHNICE
Not:
1. Referinele datate au fost luate în considerare la data elaborrii prezentei reglementri tehnice.
2. La data utilizrii reglementrii tehnice se va consulta ultima form în vigoare a referinelor
legislative i tehnice.
A.1.1. Legislaie:
Nr.
Acte legislative Publicaia
crt.
1. Hotrârea Guvernului nr.735/2006 privind limitarea emisiilor de Monitorul Oficial al
compui organici volatili datorate utilizrii solvenilor organici în României,Partea I,
anumite vopsele, lacuri i în produsele de refinisare a suprafeelor nr.521/16.06.2006
vehiculelor, cu modificrile i completrile ulterioare.
2. Hotrârea Guvernului nr.1218/2006 privind stabilirea cerinelor Monitorul Oficial al
minime de securitate i santate în munc pentru asigurarea României, Partea I
proteciei lucrtorilor împotriva riscurilor legate de prezena nr.845/13.10.2006
agenilor chimici.
3. Hotrârea Guvernului nr.355/2007 privind supravegherea Monitorul Oficial al
santii lucrtorilor, cu modificrile ulterioare. României, Partea I
nr.332/17.05.2007
4. Regulamentul (CE) nr 1907/2006, al Parlamentului European i Jurnal oficial al
al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea i Uniunii Europene
restricionarea substanelor chimice ( REACH); cu modificrile i L396/30.12.2006
completrile ulterioare.
5. Regulamentul Parlamentului European i al Consiliului European Jurnal oficial al
(CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea i ambalarea Uniunii Europene
substanelor i a amestecurilor, de modificare i de abrogare a L353/31.12.2008
Directivelor 67/548/CEE i 1999/45/CE, precum i de modificare
a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006; cu modificrile i
completrile ulterioare.
6. Hotrârea Guvernului nr.1408/2008 privind clasificarea, Monitorul Oficial al
ambalarea i etichetarea substanelor periculoase României, Partea I
nr.813/4.12.2008
7. Hotrârea Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea, Monitorul Oficial al
ambalarea i etichetarea la introducerea pe pia a preparatelor României, Partea I
periculoase nr.690/14.09.2010
8. Hotrârea Guvernului nr. 530/2001 pentru aprobarea Monitorul Oficial al
Instruciunilor de metrologie legal IML 8-01 "Preambalarea României, Partea I
unor produse în funcie de mas sau volum", republicat, cu nr.528/11.06.2004
modificrile i completrile ulterioare
9. Ordinul MAI nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de Monitorul Oficial al
aprare împotriva incendiilor României, Partea I
nr.216/29.03.2007
10. Legea nr. 307/2006 privind aprarea împotriva incendiilor cu Monitorul Oficial al
53/63
56
Nr.
Acte legislative Publicaia
crt.
modificrile ulterioare României, Partea I
nr.633/21.07.2006
11. Ordinul MAI nr.712/2005 pentru aprobarea Dispoziiilor generale Monitorul Oficial al
privind instruirea salariailor în domeniul situaiilor de urgen României, Partea I
nr.599/2005
12. Legea nr. 319/2006 a securitii i sntii în munc Monitorul Oficial al
României Partea I nr.
646 din 26/07/2006
13. Hotrârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor Monitorul Oficial al
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii i României, Partea I nr.
sntii în munc nr. 319/2006, cu modificrile i completrile 882 din 30/10/2006
ulterioare

A 1.2. Reglementri tehnice

Nr. Denumire reglementare Publicaia
crt.
1 Normativ pentru producerea betonului i executarea lucrrilor Monitorul Oficial al
din beton, beton armat i beton precomprimat. Partea 1: României Partea I
Producerea betonului. Indicativ NE 012/1:2007, aprobat prin nr.374/2008
Ordinul Ministrului Dezvoltrii Lucrrilor Publice i Locuinei
nr. 577/2008
A 1.3. Standarde:
Nr. Indice standard Denumire standard
crt.
1. SR EN 998-1:2011 Specificaie a mortarelor pentru zidrie. Partea 1: Mortare
pentru tencuire i gletuire
2. SR EN 1062-1:2004 Vopsele i lacuri. Produse de vopsire i sisteme de acoperire
pentru zidrie i betoane exterioare. Partea 1: Clasificare
pentru zidrie i betoane exterioare. Partea 3: Determinarea
permeabilitii la ap lichid
permeabilitii la dioxid de carbon
rezistenei la fisurare
6. SR EN ISO 1518-1:2011 Vopsele i lacuri. Determinarea rezistenei la zgâriere. Partea 1:
Metoda cu încrcare constant
7. SR EN ISO 1518-2:2012 Vopsele i lacuri. Determinarea rezistenei la zgâriere. Partea 2:
Metoda cu încrcare variabil
54/63
57

crt.
8. SR EN ISO 1519:2011 Vopsele i lacuri. Încercare la îndoire (pe dorn cilindric)
9. SR EN ISO 1524:2002 Vopsele, lacuri i cerneluri tipografice. Determinarea fineii de

dispersie
10. SR EN ISO 2409: 2007 Vopsele i lacuri. Încercarea la caroiaj
11. SR EN ISO 2431:2012 Vopsele i lacuri. Determinarea timpului de curgere prin

utilizarea cupelor de curgere
12. SR EN ISO 2808:2007 Vopsele i lacuri. Determinarea grosimii peliculei
13. SR EN ISO 2810:2005 Vopsele i lacuri. Îmbtrânire natural a acoperirilor. Expunere
i evaluare
14. SR EN ISO 2811-1:2011 Vopsele i lacuri. Determinarea densitii. Partea 1: Metoda cu
picnometru
15. SR EN ISO 2813:2003 Vopsele i lacuri. Determinarea reflexiei regulate a peliculelor
de vopsea nemetalizat la 20 grade, 60 grade i 85 grade
16. SR EN ISO 3251:2008 Lacuri, vopsele i materiale plastice. Determinarea coninutului
de substane nevolatile
17. SR EN ISO 3678:1999 Vopsele i lacuri. Încercarea de uscare “aparent complet”
18. SR EN ISO 4618:2007 Vopsele i lacuri. Termeni i definiii
19. SR EN ISO 4624:2003 Vopsele i lacuri. Încercare la traciune
20. SR EN ISO 4628-1:2004 Vopsele i lacuri. Evaluarea degradrii suprafeelor acoperite.

Aprecierea numrului i dimensiunii defectelor i a intensitii
modificrilor uniforme ale aspectului. Partea 1: Introducere
general i sistemul de notare
modificrilor uniforme ale aspectului. Partea 2: Evaluarea
gradului de bicare
modificrilor uniforme ale aspectului. Partea 3: Aprecierea
gradului de ruginire
gradului de fisurare
gradului de exfoliere
55/63
58

crt.
25. SR EN ISO 4628-6:2012 Vopsele i lacuri. Evaluarea degradrii suprafeelor vopsite.
Aprecierea numrului i dimensiunii defectelor, i a intensitii
schimbrilor uniforme de aspect. Partea 6: Evaluarea gradului
de cretare prin metoda benzii adezive
gradului de cretare prin metoda cu o bucat de velur.
27. SR EN ISO 4628-8:2005 Lacuri i vopsele. Evaluarea degradrii suprafeelor acoperite.
modificrilor uniforme ale aspectului. Partea 8: Evaluarea
gradului de exfoliere i a coroziunii în jurul unei zgârieturi
28. SR EN ISO 4628- Vopsele i lacuri. Evaluarea degradrii suprafeelor acoperite.
10:2004 Aprecierea numrului i dimensiunii defectelor i a intensitii
gradului de coroziune filiform
29. SR EN ISO 6504-3:2007 Vopsele i lacuri. Determinarea puterii de acoperire. Partea 3:
Determinarea raportului de contrast al vopselelor deschise la un
randament de aplicare determinat
30. SR EN ISO 6272-1:2012 Vopsele i lacuri. Încercri de deformare rapid (rezistena la
oc). Partea 1: Încercarea prin cderea unei mase cu penetrator
cu suprafa mare
31. SR EN ISO 7783-2012 Vopsele i lacuri. Determinarea proprietilor de transmisie a
vaporilor de ap.Metoda cu cupa.
32. SR EN ISO 9117-3:2010 Vopsele i lacuri. Încercri de uscare. Partea 3: Încercare de
uscare la suprafa cu ajutorul unor bile de sticl
33. SR EN ISO 9227:2007 Încercri la coroziune în atmosfere artificiale.
Încercri în cea salin
34. SR EN ISO 9514:2005 Lacuri i vopsele. Determinarea duratei de via a sistemelor de
acoperire multicomponente. Pregtirea i condiionarea
eantioanelor i linii directoare pentru încercare
35. SR EN ISO 11998:2007 Vopsele i lacuri. Determinarea rezistenei la frecare umed i
a aptitudinii de curare a acoperirilor
36. SR EN ISO 11341:2005 Vopsele i lacuri. Îmbtrânire artificial i expunere la iradiere
artificial. Expunere la radiaiile filtrate ale unei lmpi cu arc
cu xenon
37. SR ISO 11503:1997 Vopsele i lacuri. Determinarea rezistenei la umiditate
(condensare repetat)
38. SR EN ISO 11507:2007 Vopsele i lacuri. Expunerea acoperirilor la îmbtrânire
artificial. Expunere la radiaii UV fluorescente i la ap
39. SR EN ISO 11890- Vopsele i lacuri. Determinarea coninutului de compui
1:2007 organici volatili (COV). Partea 1: Metoda prin diferen
40. SR EN ISO 11890- Vopsele i lacuri. Determinarea coninutului de compui
2:2007 organici volatili (COV). Partea 2: Metoda prin cromatografie
56/63
59

crt.
de gaze
41. SR EN 13300:2002 Vopsele i lacuri. Produse de vopsire i sisteme de acoperire pe
baz de ap pentru perei i tavane interioare. Clasificare.

57/63
60
Anexa nr.2
Valorile limit maxime ale coninutului de compui organici volatili

pentru vopsele i lacuri 1
Faza I Faza II
[g/l] (*) [g/l] (*)
Tip
Subcategoria produsului
(de la data de (de la data de
01.01.2007) 01.01.2010)
Acoperiri mate pentru perei interiori SBA (**) 75 30

i tavane (luciu 25 la 600) SBS (***) 400 30
Acoperiri lucioase pentru perei SBA 150 100

interiori i tavane (luciu >25 la 600) SBS 400 100
Acoperiri pentru perei exteriori pe SBA 75 40

substrat mineral SBS 450 430
Vopsele de interior/exterior pentru SBA 150 130

decorare, pentru lemn, metal SBS 400 300
Lacuri pentru lemn i lacuri pentru SBA 150 130

interior/exterior, incluzând lacuri
opace pentru lemn SBS 500 400
Lacuri colorate de interior/exterior SBA 150 130

pentru lemn SBS 700 700
SBA 50 30
Grunduri
SBS 450 350
SBA 50 30
Grunduri de impregnare
SBS 750 750
Acoperiri performante - SBA 140 140

monocomponente SBS 600 500
58/63
61
Faza I Faza II
[g/l] (*) [g/l] (*)
Tip
Subcategoria produsului
(de la data de (de la data de
01.01.2007) 01.01.2010)
Acoperiri performante reactive- SBA 140 140

bicomponente cu destinaie special
(de ex. pentru pardoseli SBS 550 500
SBA 150 100

Acoperiri multicolore
SBS 400 100
SBA 300 200

Acoperiri cu efect decorativ
SBS 500 200
(*) g/l produs gata pentru utilizare

(**) strat de acoperire pe baz de ap
(***) strat de acoperire pe baz de solvent
_________________
1 - Conform Anexei nr. 2 - Valori limit maxime ale coninutului de compui organici volatili pentru
vopsele, lacuri i produse de refinisare a suprafeelor vehiculelor, cap. A – Valorile limit maxime ale
coninutului de compui organici volatili pentru vopsele i lacuri, din Hotrârea Guvernului nr. 735/2006
privind limitarea emisiilor de compui organici volatili datorate utilizrii solvenilor organici în anumite
vopsele, lacuri i în produsele de refinisare a suprafeelor vehiculelor, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 521 din 16 iunie 2006, cu modificrile i completrile ulterioare.
59/63
62
ANEXA nr.3 - INFORMATIV
ZUGRVELI TRADIIONALE DECORATIVE

A 3.1. Zugrveli cu desene, liniaturi i stropite
A 3.1.1. Zugrvelile cu desene, liniaturile i zugrvelile stropite, se vor executa pe suprafee

pregtite în prealabil într-o singur culoare, care constituie fondul. Zugrveala simpl de fond se
execut în conformitate cu pct. 5.3.3.1. i 5.3.4.
A 3.1.2. Compoziia se prepar din soluie de clei cu adaos de ap i pigmeni minerali.
Soluia de clei preparat în conformitate cu pct. 5.3.3.1.4. se dilueaz cu ap în proporie de 100 g
soluie de clei la 1 litru de ap. În locul soluiei de clei se poate folosi lapte animal în aceeai
proporie. Pigmenii se adaug pân la obinerea nuanei dorite.
A 3.1.3. Desenele rezultate cu compoziiile preparate conform A 3.1.2. pot fi completate cu
un desen în culoare de bronz (galben sau alb).
A 3.2. Executarea desenului cu rola
A 3.2.1. Compoziia de zugrveal se aplic pe cilindrul rolei confecionat din burete, cu

ajutorul unei pensule. Aplicarea desenului se face purtând rola pe perete de sus în jos. Trebuie s se
asigure uniformitatea desenului în cazul finisrilor interioare executate cu rola, trafaletul, paclu etc. Nu
sunt admise pete sau srituri i nici suprapuneri sau lipituri ale desenului; se admite lipsa desenului numai la
legtura a dou fâii vecine, pe o lime de cel mult 1 mm. Se va avea grij ca benzile cu desene obinute
s fie perfect verticale i s nu apar zone de suprapunere a desenului sau zone neacoperite între
benzile cu desen.
A 3.3. Executarea desenului cu pânz de sac, de in sau cu piele de cprioar
A 3.3.1. Pânza de sac, de in sau de piele de cprioar, se înmoaie în prealabil în vasul cu

compoziia de zugrvit i se stoarce uor, rsucindu-se ca s formeze un sul. Prin rostogolirea pe
perete a sulului astfel format se obine un desen neregulat, indicat în special pentru lambriuri. Se pot
aplica cu acest sistem desene în mai multe culori.
A 3.4. Executarea desenului cu abloane
A 3.4.1. Pentru folosirea abloanelor se vor trasa în prealabil linii de reper, una orizonatal
la partea superioar a peretelui i altele verticale la colurile camerei. Liniile de reper se vor trasa cu
o sfoar trecut prin praf de pigmeni. Centrarea abloanelor pe liniile de reper se face cu ajutorul
unor semne tiate în colurile lor.
A 3.4.2. Modul de lucru cu ablonul este urmtorul:
a). se aplic ablonul pe perete;
b). se aplic culoarea cu ajutorul unei bidinele cu prul fin i scurt, lungime de 2cm…3 cm, peste
locurile tiate ale ablonului, prin micri circulare ale bidinelei.
A 3.4.3. Desenele compuse din câteva culori se realizeaz cu abloane diferite, cu desene
corespunztoare fiecrei culori.
60/63
63
A 3.4.4. Liniaturile se vor executa pentru a delimita tavanul, lambriurile, soclurile sau
pentru completarea ori încadrarea lucrrilor decorative. Liniile simple sau grupurile de linii trebuie
s corespund, în ceea ce privete dimensiunile i coloritul detaliului, desenului de zugrveal.
A 3.4.5. Poziia liniilor se va trasa cu ajutorul unei sfori subiri, bine rsucit, tras prin praf
de cear sau pigment (care nu pteaz suprafaa), iar trasarea se va face pe semne marcate în
prealabil.
A 3.4.6. Liniatura se realizeaz cu pensule speciale de diferite grosimi. Tragerea liniilor se
face prin sprijinirea i deplasarea pensulei pe un dreptar subire i elastic (din lemn sau material
plastic).
A 3.4.7. În cazul când detaliul desenului de zugrveal prevede desprirea tavanelor de
perei printr-o baghet de lemn, aceasta se va monta dup o linie trasat în mod similar ca mai sus,
prin prindere cu inte btute în dibluri; diblurile vor fi montate în tencuial din 50 în 50 cm.
Baghetele de lemn vor fi vopsite sau lcuite în prealabil.
A 3.5. Executarea zugrvelilor stropite
A 3.5.1. Zugrvelile stropite se execut pe suprafeele pe care s-a aplicat în prealabil o

culoare de fond. Pentru zugrvirea în mai multe culori stropite, operaiile se execut succesiv,
stropirea unei culori fcându-se dup ce s-a uscat culoarea precedent. Prin stropirea a 3…4 culori,
se pot realiza imitaii de mozaic, granit etc.
A 3.5.2. Aplicarea zugrvelilor stropite se face cu ajutorul unei bidinele cu prul scurt (6
cm), sau cu un dispozitiv special (indicat la pct. A 3.6.7.). Nu se vor folosi bidinele cu prul lung
deoarece zugrveala va rezulta neuniform, cu pete. Pentru a se evita ptarea suprafeei, se va
stoarce bidineaua de surplusul de compoziie.
A 3.5.3. Stropirea se execut prin lovirea uoar a bidinelei de mân sau de o rigl,
pstrându-se acelai sens de aplicare, astfel ca s se obin o acoperire cât mai uniform a suprafeei
ce se zugrvete. Poriunile care nu trebuie stropite se acoper cu hârtie, panouri sau rigle de
protecie.
A 3.5.4. Stropirea se poate executa i cu praf de mtase. Prepararea compoziiei se face în
mod similar cu cea pentru bronzare, cu deosebirea c în loc de 100 g praf de bronz se pune 50 g
praf de mtase.
A 3.6. Zugrveli în relief
A 3.6.1. Calcio-vecchio cu bob mrunt se aplic în general pe pereii gletuii; se mai poate
aplica i pe perei tencuii i dricuii fin. Înainte de stropirea pastei pentru calcio, se aplic pe
perete un grund din soluie de clei preparat ca la pct. 5.3.3.1.4.
A 3.6.2. Calcio-vecchio cu bob mrunt se obine prin stropirea pe perete a unei paste cu
urmtoarea compoziie (cantitile sunt date pentru 1 m2 de suprafaa executat):
a). ipsos 1,000 kg;
b). hum 0,500 kg;
c). clei de oase 0,100 kg;
d). ap 1,000 litru.
A 3.6.3. Cantitile pot prezenta mici variaii (±5%), în funcie de calitatea materialelor, a
suprafeelor suport, a uneltelor cu care se face aplicarea i a îndemânrii lucrtorilor.
61/63
64
A 3.6.4. Huma se piseaz i se pune într-un vas cu ap iar dup ce s-a dizolvat complet se
amestec i se strecoar. Se adaug cleiul, continuându-se amestecarea, apoi se adaug ipsosul,
pân la consistena necesar.
A 3.6.5. Soluia de hum i clei se poate prepara în cantiti necesare pentru executarea de
lucrri pe durat mai mare (1…2 zile). Adaosul de ipsos se va face numai pentru cantiti ce se pot
consuma în 30…60 minute de la preparare.
A 3.6.6. Aplicarea pastei se face fie cu ajutorul unei bidinele din pr de porc, care se lovete
de mân, fie cu o bidinea din paie de orez i o bucat de tabl îndoit în form de „S”, în acest caz
o margine a tablei inându- se cu o mân iar de cealalt margine se bate prul bidinelei.
A 3.6.7. Stropirea pastei de calcio se poate face i cu ajutorul unui dispozitiv de stropit
compus dintr-o cutie de metal în interiorul creia se rotete o perie cilindric acionat de la exterior
cu o manivel. În cutie se toarn compoziia de zugrveal, care prin rotirea periei i lovirea
acesteia de o plcu rigid montat deasupra ei, împrtie stropii uniform pe perei.
A 3.6.8. Primul strat se formeaz prin aplicarea unor stropi mai rari, dup care se aplic înc
2-3 straturi pân se uniformizeaz întreaga suprafa.
A 3.6.9. Colorarea pereilor pe care s-a aplicat calcio-vecchio mrunt se face în general prin
aplicarea pe deasupra a unei zugrveli colorate, cu ajutorul unei pompe de zugrvit. În cazul în care
se cere executarea unui calcio cu boabe colorate diferit, pasta se nuaneaz pentru fiecare strat în
parte înainte de aplicare. Calcio-vecchio mrunt nu se patineaz.
A 3.6.10. Calcio-vecchio cu relief mare se aplic pe perei negletuii, tencuii i dricuii fin.
A 3.6.11. Pe tencuial se aplic un grund dintr-o soluie de clei, preparat dup cum s-a
indicat la pct. 5.3.3.1.4. Dup aplicarea i uscarea grundului se aplic pasta de ipsos cu o pensul
lat. Pasta se poate prelucra în diferite modele, cu un burete de cauciuc, cu un rulou de cauciuc care
are aplicat pe el un desen în relief sau prin simpla învârtire a pensulei perpendicular pe suprafaa
peretelui i smulgerea pensulei de pe suprafa.
A 3.6.12. Pasta se prepar în mod similar ca la calcio-vecchio cu bob mrunt, în care se
adaug 0,020 kg/m2 ulei de in.
A 3.6.13. Dup uscarea pastei se aplic o zugrveal, care dup uscare poate rmâne
nepatinat sau poate fi patinat pentru obinerea unor efecte estetice superioare.
A 3.6.14. Operaia de patinare const în aplicarea pe vârfurile reliefului de calcio-vecchio a
unei culori mai deschise sau mai închise decât culoarea de fond din adâncituri. Patinarea se poate
face i cu cear colorat, preparat din cear de albine diluat cu benzin în proporie de 1,5 kg
cear la 8 litri benzin, la care se adaug colorant pân la nuana cerut. Soluia de cear în benzin
preparat cu cantitile de mai sus este suficient pentru patinarea a 10 m2 de suprafa. Coloranii
folosii vor fi colorani speciali solubili în grsimi i se vor prepara prin amestecarea în prealabil cu
puin ulei. Aplicarea stratului de cear se face cu o cârp moale, curat i uscat.
A 3.6.15. În lipsa coloranilor speciali pentru cear, suprafaa se poate patina cu o cârp
înmuiat într-o zugrveal colorat cu adaos de clei, dup uscarea creia se lustruiete cu cear
necolorat.
62/63
65
ANEXA nr. 4
FIA TEHNIC DE SECURITATE (SAFETY DATA SHEET)
„Fia tehnic de securitate” (Safety Data Sheet) transmite informaii referitoare la

substanele i produsele clasificate ca ageni chimici periculoi, inclusiv informaii consistente i
precise din „ Raportul Chimic de siguran”( Chemical Safety Report), astfel încât prevederile din
„Fia tehnic de securitate” s poat asigura utilizatorilor msurile necesare pentru protecia
sntii oamenilor, siguran la locul de munc i în exploatare i protecia mediului ambiant.
Informaiile prevzute în „Fia tehnic de securitate” permit evaluarea riscurilor , ca i stabilirea i

realizarea msurilor de prevenire i protecie a sntii oamenilor i mediului conform prevederilor
din Anexa II a Regulamentului (CE) nr 1907/2006, al Parlamentului european si al Consiliului
privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea si restricionarea substanelor chimice ( REACH); cu
modificarile si completarile ulterioare, astfel:
Cap. 1 – Identificarea substanei/amestecului i a societii;

Cap. 2 – Identificarea pericolelor;
Cap. 3 – Compoziie/informaii privind componeni(ingredientele);
Cap. 4 – Msuri de prim ajutor;
Cap.5 – Msuri de stingere a incendiilor;
Cap.6 – Msuri în cazul pierderilor accidentale;
Cap.7 – Manipulare i depozitare;
Cap. 8 – Controlul expunerii/protecia personal;
Cap.9 – Proprieti fizice i chimice;
Cap. 10 – Stabilitate i reactivitate;
Cap. 11 – Informaii toxicologice;
Cap. 12 – Informaii ecologice;
Cap. 13 – Consideraii privind eliminarea;
Cap. 14 – Informaii privind transportul;
Cap. 15 - Informaii privind reglementarea;
Cap. 16 – Alte informaii .
Furnizorul unui produs are obligaia de a comunica informaii privind substanele aflate în
concentraii de peste 0,1% din greutate i care fac parte din categoria substanelor care trebuie
introduse în Anexa XIV din Regulamentul (CE) nr 1907/2006 (CMR categoria 1 i 2, persistente,
bioacumulative , toxice, etc).
„Fia tehnic de securitate” va trebui pus la dispoziie i pentru produsele care nu sunt
clasificate ca periculoase, în sensul prevederilor Regulamentul (CE) nr 1907/2006.
63/63

10 06 Ge 056 2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

10 06 Ge 056 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHID

PRIVIND PRODUSE DE FINISARE PELICULOGENE

5.1. Condiii generale

5.2. Zugrveli cu lapte de var

5.3. Zugrveli cu hum

1.4. Documentele de referin sunt enumerate în Anexa nr.1.

2.1. Prevederile prezentului ghid se adreseaz productorilor, proiectanilor, executanilor,

4. PRODUSE PELICULOGENE POLIMERICE UTILIZATE LA VOPSITORII

4.1. CLASIFICARE GENERAL A PRODUSELOR PELICULOGENE POLIMERICE

Produsele peliculogene polimerice utilizate în construcii se clasific dup criteriile menionate în

3. Modul de uscare Uscare fizic Rini vinilice Temperatura necesar

b) uscare la cuptor Rini ureo- 100-200oC

c) produse în doi componeni Rini >70oC

Lacuri i Dispersii apoase Rini pe baz Grunduri

7. Aspectul peliculei, funcia Grund

11. Clasificare în funcie de Clasa G1 - Luciosa

18. Clasificarea în funcie Clasa 1 <5 μm dup 200 cicluri de splare

4.2. CERINE, CRITERII I NIVELURI DE PERFORMAN PENTRU

4.2.1. Criterii de alegere a proteciilor cu produse peliculogene polimerice.

4.2.3. Cerinele de calitate, criteriile i nivelurile de performan ale produselor peliculogene

Performan Referenial pentru

9 Permeabilitate la Coeficientul de Clasa C0 - Nu exist nici o cerin SR EN Pentru produsele peliculogene

Grosimea echivalent >50

Rezistena la frecare SR EN ISO Pentru toate tipurile de

12 Aderena Rezistena la >0,5 SR EN ISO Pentru toate tipurile de

16 Rezistena la Vizual, exprimat în 50 - 500 SR EN ISO Pentru toate produsele

Beton suprafa poroas

25. Rezistena la umiditate

- , simbol care se refer la expunere în mediu natural urban-industrial;

NOT: Pentru caracteristicile în dreptul crora nu exist simbol, nu se fac încercri.

4.3. EXECUTAREA LUCRRILOR DE FINISARE CU PRODUSE

4.3.1. Condiii de începere a lucrrilor de vopsitorii

4.3.1.1. Înainte de începerea lucrrilor de vopsitorii trebuie terminate toate lucrrile i

4.3.1.6. Înainte de începerea lucrrilor de vopsitorii se va verifica dac suprafeele suport au

4.3.1.7. Diferena de temperatur între aerul înconjurtor i suprafeele care se finiseaz nu

4.3.2. Principalele etape ce trebuie parcurse la punerea în oper a produselor

a) pregtirea suprafeei suport nou;

4.3.2.1. Pregtirea suprafeei suport nou

4.3.2.1.1.3. Vopsitoriile i zugrvelile pereilor i tavanelor se vor începe numai la o

4.3.2.1.1.4. Umiditatea relativ a mediului trebuie s fie de maxim 70%.

4.3.2.1.1.5. Temperatura suportului trebuie s fie +50C pân la +350C.

4.3.2.1.1.6. Umiditatea suprafeelor va fi de:

4.3.2.1.2. Pregtirea suprafeei suport de lemn (rinoase/foioase)

4.3.2.1.2.1. Tâmplria va fi verificat în privina bunei execuii i funcionri.

4.3.2.1.2.3. Suprafeele corectate, dup uscare, se vor mirghelui, se va îndeprta

4.3.2.1.2.5. Umiditatea suportului de lemn (rinoase i foioase) trebuie s fie de 10-12%,

4.3.2.1.2.7. În cazul aplicrii produselor pe parchet, pregtirea parchetului se face

4.3.2.1.3. Pregtirea suprafeei suport de metal (feros/neferos)

4.3.2.1.3.1. Suprafeele metalice nu trebuie s prezinte pete de rugin, under / zgur de la

4.3.2.1.3.2. Se realizeaz o îndeprtare chimic a murdriei grosiere prin splare cu solvent

4.3.2.1.3.5. Verificarea degresrii suprafeelor se face prin aplicarea pe suprafa a câtorva

4.3.2.1.3.6. Verificarea cltirii suprafeei se face cu hîrtie indicatoare de pH, cltirea

4.3.2.2. Pregtirea suprafeei suport cu vopsitorie veche

4.3.2.3. Modul de pregtire al suprafeelor în vederea aplicrii de produse peliculogene

BETON/TENCUIAL/GLET LEMN METAL

NOU VECHI NOU VECHI NOU VECHI

Corectarea Îndeprtarea Curarea chimic a Îndeprtarea

4.3.2.4. Pregtirea produselor peliculogene în vederea punerii în oper

4.3.2.5. Aplicarea amorsei/grundului

4.3.2.6. Aplicarea propriu-zis a produselor

4.3.2.6.1. Aplicarea succesiv a straturilor din alctuirea proteciilor cu produse

4.3.3. Tipul de produse care intr în alctuire a proteciilor cu produse peliculogene

4.3.4. Modul de alctuire al proteciilor cu produse peliculogene este prezentat în

Performan Referenial pentru

Beton suprafa poroas

- , simbol care se refer la expunere în mediu natural urban-industrial;

4.3.1. Condiii de începere a lucrrilor de vopsitorii

4.3.2. Principalele etape ce trebuie parcurse la punerea în oper a produselor

4.3.3. Tipul de produse care intr în alctuire a proteciilor cu produse peliculogene

4.3.4. Modul de alctuire al proteciilor cu produse peliculogene este prezentat în

Suprafaa suport din:

4.3.5. Procedeele de aplicare ale produselor peliculogene de finisare-protecie

Suprafaa suport din:

5.1 Condiii generale de execuie

5.2. Zugrveli cu lapte de var

5.3. Zugrveli cu hum

6.2. Scule i dispozitive

7.1. Cerine generale privind calitatea lucrrilor realizate cu produse utilizate la

7.2. Condiii tehnice privind verificarea calitii i recepia lucrrilor

7.3. Verificarea lucrrilor realizate cu produse peliculogene polimerice i produse

7.4. Verificarea lucrrilor de vopsitorii realizate cu produse peliculogene polimerice

7.5. Ambalarea, transportul i depozitarea materialelor pe antier