Panait (Fisher) Alexandra Elena

PIPP An 3 – IF – Gr. 3
Managementul clasei/grupei

. Dimensiunea ergonomică a clasei de elevi

Dimensiunea ergonomică face parte din domeniul managementului clasei de elevi. Până
nu de mult, elementul ergonomic a fost considerat secundar în procesul instructiv-educativ, dar
conform ultimelor investigaţii moderne problemele acestei structuri sunt considerate ca fiind
fundamentale în economia generală a procesului didactic.
Dimensiunea ergonomică poate fi definită cel mai bine prin cele trei elemente care o
compun: dispunerea mobilierului din clasa, vizibilitatea si pavoazarea salii de clasa (Iucu).
Cand facem referire la dimensiunea ergonomica, avem in vedere urmatoarele probleme:
forma clasei, suprafata si volumul, luminarea si ventilarea, dispunerea mobilierului, vizibilitatea,
amenajarea salii de clasa, clasa orientata (spre nevoile copilului ), datoria Pedagogului.
Aceste probleme, nu pot fi considerate ca secundare sau lipsite de importanta pentru
succesul activitatii la catedra a cadrului didactic. Suporturile investigationale moderne aduc
probe certe in favoarea acestor dimensiuni, considerandu-le fundamentale in economia generala
a procesului didactic, ca proces managerial. Analiza unor subiecte, cum ar fi cele anterior
mentionate: dispunerea mobilierului din sala de clasa, vizibilitatea, in sensul pozitionarii elevilor
in banci si pavoazarea salii de clasa, au determinat reconsiderarea unor structuri dimensionale ale
managementului clasei de elevi.
Forma clasei: este determinată de câţiva factori : obţinerea unui ambient cât mai plăcut ;
asigurarea unei mobilări variate din punct de vedere funcţional ; obţinerea parametrilor igienici
recomandaţi de medici (ventilare , luminare naturală) şi asigurarea unei construcţii eficiente şi
durabile . Din analiza realizărilor de până acum rezultă că formele (geometrice) de clasă , cele
mai utilizate sunt pătratul şi dreptunghiul compact
Mobilierul şcolar reprezintă o componentă a bazei tehnico-materiale, compusă din
mobilier rezervat atât elevilor, cât şi cadrului didactic, care din punct de vedere ergonomic
trebuie să fie realizat corespunzător caracteristicilor psiho-somatice ale elevilor şi în
conformitate cu caracteristicile spaţiului clasei. Preocuparea pentru realizarea unui mobilier care

1
să corespundă tendinţelor moderne ale procesului instructiv – educativ, a condus la conturarea
unor atribute ale mobilierului sălii de clasă, cum ar fi: simplitatea, funcţionalitatea, durabilitatea,
instrucţionalitatea, modularitatea.(Ullrich,1995)
Realizarea unui mobilier care să respecte în acelaşi timp caracteristicile amintite, dar în
acelşi timp să permită organizarea şi reorganizarea acestuia în conformitate cu tipul de activitate
didactică, respectiv stilul educaţional al profesorului, reprezintă o preocupare continuă a
specialiştilor în ergonomia spaţiului şcolar. Astfel, aşezarea mobilierului în manieră tradiţională
favorizează mai mult centrarea activităţii pe profesor, facilitând mai mult comunicarea pe
verticală şi atitudinea pasivă a elevilor, pretându-se la activităţile tip predare, în care dominante
sunt strategiile expozitive. Dispunerea mobilierului în semicerc sau oval favorizează derularea
activităţilor didactice interactive, permiţând implicarea activă şi permanentă a elevilor, precum şi
crearea ocaziilor de învăţare temeinică.
Aşezarea mobilierului sub formă de module, iar în cadrul fiecărui modul scaunele să fie
aranjate în semicerc, cu deschiderea orientată către centru-faţă, permite o trecere mai uşoară şi
mai rapidă de la rezolvarea sarcinilor cu ajutorul strategiilor educaţionale de învăare prin
cooperare la abordarea expozitivă a activităţii didactice.
Suprafaţa şi volumul clasei: se determină în funcţie de numărul de elevi acceptat pentru
o grupă (rezultat al posibilităţilor economice şi de acoperire cu cadre didactice) . Se consideră că
suprafaţa optimă pentru un elev este în jurul a 1,5 mp şi că numărul de elevi într-o clasă variază
între 25 şi 40 pe plan mondial .
Luminarea şi ventilarea clasei: influenţează hotărâtor procesele educaţionale.
Luminarea naturală se poate asigura prin vitrarea unuia sau mai mulţi pereţi(adiacenţi sau opuşi)
ai clasei astfel încât să se realizeze o suprafaţă vitrată de 1/3 din suprafaţa pardoselii. Criteriul
principal care este urmărit în proiectarea unei săli de clasă este obţinerea unei luminări cât mai
uniforme pe suprafaţa de lucru.
Vizibilitatea reprezintă o constantă ergonomică ce presupune adaptarea spaţiului şcolar
al clasei, al mobilierului la necesităţile somato-fiziologice ale elevilor. Vizibilitatea este
condiţionată de dispunerea mobilierului în clasă şi de starea de sănătate a elevilor. Se are în
vedere atât respectarea normelor şi regulilor de psihoigiena muncii intelectuale (orientarea după
anumite susrse de lumină, care să permită păstrarea de către elevi a poziţiei corecte la scris şi citit
etc.) precum şi unele aspecte legate variabilitatea după înălţime a acopiilor sau manifestrea unor

2
deficienţe de auz, văz, ale scheletului etc. Se recomandă, de asemenea, stimularea dinamicii
poziţiilor ocupate în bănci de către elevi. În selectarea şi poziţionarea elevilor în bănci,
profesorii ar trebui să îmbine armonios toate categoriile de criterii, toate acestea contribuind la
creşterea randamentului şcolar al elevilor.
Amenajarea sălii de clasă are în vedere atât variabilele de mediu cultural – estetice ale
sălii de clasă, cât şi manifestarea culturii grupale prin promovarea unor elemente de
individualizare (mascota clasei, un simbol al clasei, o melodie preferata, un joc preferat, o
poveste reprezentativa pentru clasa, câteva seturi de fotografii cu membrii clasei) sau a celor de
eficientizare a structurii grupale interioare prin intermediul unui spaţiu (pereţii sălii de clasă, alte
piese de mobilier decât cele strict şcolare). O atenţie deosebită ar trebui acordată şi coloraturii
cromatice a spaţiului şcolar, care poate contribui simţitor la crearea unei ambianţe plăcute şi
confortabile pentru activitatea de învăţare.
În mod logic, clasa ar trebui organizată pe centre de învăţare, care, unele din ele sunt
esenţiale pentru o clasă sau pentru disciplinele opţionale: centrul de lectură, centrul de scriere,
centrul de ştiinţă, centrul de artă, centrul de matematică, centrul de descoperiri, etc. O atenţie
deosebită trebuie acordată distribuirii acestor centre în sala de clasă şi, implicit distribuirii
materialelor didactice în mod treptat şi metodic. Copiii trebuie învăţaţi să folosească materialele
corespunzător pentru a asigura reuşita activităţilor desfăşurate.
Învăţătorul e dator să educe copiii pentru a se comporta adecvat în procesul învăţării şi
să-i implice în luarea deciziilor referitoare la clasă. Timpul trebuie dozat astfel încât elevii să
aibă mai curând voie să exploreze, dă discute şi să descopere, decât să-l asculte pe învăţător. De
asemenea, el trebuie să fie un bun manager al clasei de elevi pentru a putea obţine un profit
intelectual (satisfacţia profesională). De aceea trebuie să fie cât mai conştient de ştiinţa şi arta
conducerii în domeniul său specific, adică să-şi însuşească managementul educaţional.
Datoria Pedagogului : este să educe copiii pentru a se comporta adecvat în procesul
învăţării şi să-i implice în luarea deciziilor referitoare la clasă .Timpul trebuie dozat astfel încât
elevii să aibă mai curând voie să exploreze , să discute şi să descopere , decât să-l asculte pasivi .
Pentru crearea unui microclimat spiritual de compensare şi contracarare a unor stări de
nelinişte, oboseală sau stres datorate activităţilor algoritmice, rutiniere, pe de o parte şi, pe de
alta, datorate ritmului accelerat al dinamicii impuse vieţii şcolare de ştiinţele şi tehnologiile de
vârf, profesorii ar trebui să ţină cont de trebuinţele estetice ale elevilor.

3
 Se poate observa că fiecare element ergonomic are importanța sa: mobilierul din sala de
clasă trebuie aranjat astfel încân raporturile dintre profesor și elevi și ale elevilor între ei să fie
cât mai ușor de realizat; vizibilitatea trebuie să se realizeze cât se poate de bine pentru a facilita
transmiterea respectiv primirea informațiilor, într-un mod cât mai util; aranjarea sălii de clasă are
ca scop crearea unei personalități de grup, a unui mediu cât mai familial și stimularea învățării
prin diferite metode estetice.
În concluzie, așa cum rezultă din cele prezentate mai sus, elementul ergonomic are o
importanță deosebită în procesul de învățare și impune profesorului datoria de a organiza clasa
de elevi cât mai bine în vederea obținerii performanței și creării unei relații de colaborare elev-
profesor.

BIBLIOGRAFIE
1. Ciolan L., Managementul clasei/grupei. O perspectivă conceptuală. UPB, FPSE, 2019-
2020
2. Iucu, Romiţă (2006) - Managementul clasei de elevi. Aplicaţii pentru gestionarea
situaţiilor de criză educaţională, Editura Polirom, Iaşi;
3. Stanciu, Gh., Vlăsceanu, L., (1988) - Cercetare şi inovaţie în învăţământ, în Curs de
pedagogie, Universitatea din Bucureşti.