Sunteți pe pagina 1din 3

1.

Enumeră cât mai multe substantive care pot fi utilizate în îmbinări cu


verbul a semăna.
2. Explică sensul expresiilor: a semăna lumină, a semăna fapte bune, a
semăna cuvinte.
3. Citește textul. Ce semnifică semințele căzute în pământ bun?

Parabola sau pilda este o scurtă istorioară fictivă, dar verosimilă, prin
care se exprimă adevăruri și învățături cu caracter religios sau moral. Ea
evocă scene din viața cotidiană pentru a extrage, pe baza unei analogii,
semnificații cu valoare morală, adevăruri cu caracter general

Parabola semănătorului (Noul Testament, Marcu 4, 3-20)

„Iată, ieșit-a semănătorul să semene. Și pe când semăna el, o parte din


semințe a căzut lângă drum și păsările cerului au venit și au mâncat-o. Și altă parte
a căzut pe loc pietros, unde n-avea pământ mult, și a răsărit de îndată, pentru că nu
avea pământ adânc; și, când s-a ridicat soarele, s-a ofilit și, pentru că nu avea
rădăcină, s-a uscat. Altă parte a căzut între spini, și spinii au crescut și au înăbușit-
o și roade nu a dat. Și altele au căzut în pământul cel bun și, înălțându-se și
crescând, au dat roadă și au adus: una treizeci, alta șaizeci, alta o sută.” Și zicea:
„Cel ce are urechi de auzit să audă!” Iar când a fost singur, cei ce erau pe lângă El
împreună cu cei doisprezece L-au întrebat despre parabolă. Și El le-a zis: „Vouă vă
este dat să cunoașteți tainele împărăției lui Dumnezeu, dar celor din afară toate li
se fac în parabole, ca privind să privească și să nu vadă, și auzind să audă și să nu
înțeleagă, ca nu cumva să-și revină și să li se ierte”. Și le-a zis: „Nu pricepeți
parabola aceasta? Atunci cum veți înțelege toate parabolele? Semănătorul seamănă
cuvântul. Cele de lângă drum sunt aceia în care se seamănă cuvântul; și numai ce-l
aud că vine de îndată Satana și ia cuvântul semănat în ei. Tot așa, cele semănate pe
loc pietros sunt aceia care aud cuvântul și-l primesc de îndată cu bucurie, dar nu au
rădăcină întru ei și durează doar pân’ la un timp;

apoi, când se întâmplă strâmtorare sau prigoană din pricina cuvântului,


îndată se poticnesc. Și cele semănate între spini sunt cei care ascultă cuvântul, dar,
pătrunzând în ei grijile veacului acestuia și înșelăciunea bogăției și poftele după
celelalte, acestea înăbușă cuvântul și-l fac neroditor. Iar cele semănate pe pământul
cel bun sunt cei care aud cuvântul și-l primesc și aduc roade: unul treizeci, altul
șaizeci și altul o sută”.

4. Explică sensul propriu și cel figurat al cuvintelor: a înăbuși, a reveni, a


ierta, poftă, a primi, a se poticni.
5. Definește, cu ajutorul dicționarului explicativ, sensul cuvintelor:
parabolă, parabolic, morală, didactic. Alcătuiește propoziții cu ele.
6. Identifică în text cuvinte din familia lexicală a verbului a semăna.
Completeaz-o cu alte derivate.
7. Ce sens comportă în text secvențele: strâmtorare sau prigoană;
semănătorul seamănă cuvântul; loc pietros; pătrunzând în ei grijile veacului
acestuia?
8. Cine pot fi numiți semănători de cuvinte?
9. Comentează ortografierea cu majuscule a unor pronume din acest text.
10. Cum înțelegi afirmația: „Cel ce are urechi de auzit să audă”?

11. Cine sunt cei doisprezece menționați în text? Documentează-te și


prezintă o scurtă informație despre unul dintre ei.
12. Comentează fragmentul: „…cele semănate pe loc pietros sunt aceia care
aud cuvântul și-l primesc de îndată cu bucurie, dar nu au rădăcină întru ei și
durează doar pân’ la un timp; apoi, când se întâmplă strâmtorare sau prigoană din
pricina cuvântului, îndată se poticnesc”.
13. Despre care oameni se poate spune că sunt oameni fără rădăcină? De ce?

14.Citește Parabola semănătorului după Luca. Compară cele două


texte, identificând similitudini și diferențe. Sfântul Evanghelist Matei Sfântul
Evanghelist Luca Sfântul Evanghelist Ioan Parabola semănătorului (Noul
Testament, Luca 8, 5-15)

„Ieșit-a semănătorul să semene sămânța sa. Și pe când semăna el, una a


căzut lângă drum și a fost călcată în picioare și păsările cerului au mâncat-o. Și alta
a căzut pe piatră; și dacă a răsărit, s-a uscat, pentru că nu avea umezeală. Și alta a
căzut în mijlocul spinilor; și spinii, crescând împreună cu ea, au înăbușit-o. Și alta
a căzut pe pământul cel bun și a crescut și a făcut rod însutit.” Pe acestea
spunându-le, a strigat: „Cel ce are urechi de auzit să audă!” Și ucenicii Săi Îl
întrebau ce înseamnă această parabolă. Iar El a zis: „Vouă vă este dat să cunoașteți
tainele împărăției lui Dumnezeu; dar celorlalți, în parabole, ca văzând să nu vadă și
auzind să nu înțeleagă. Iar parabola aceasta înseamnă: Sămânța este cuvântul lui
Dumnezeu. Cea de lângă drum sunt cei care aud, apoi vine diavolul și ia cuvântul
din inima lor, ca nu cumva, crezând, să se mântuiască. Iar cea de pe piatră sunt
aceia care primesc cu bucurie cuvântul când îl aud, dar aceștia nu au rădăcină; ei
cred până la o vreme, iar la vreme de încercare se leapădă. Iar cea căzută între spini
sunt cei care aud, dar, umblând cu grijile și cu bogăția și cu plăcerile vieții, se
înăbușă și nu rodesc. Iar cea de pe pământ bun sunt cei care, auzind cuvântul cu
inimă curată și bună, îl păstrează și rodesc întru răbdare”
15. Redactează un text, pornind de la unul dintre începuturile date, la
alegere: a. Omul care seamănă înțelepciune… b. Omul care seamănă lumină… c.
Omul care seamănă cuvântul…

16. Realizează un desen în culori pe baza unui pasaj din text.

S-ar putea să vă placă și