Limba și literatura română

clasa a VIII-a

Subiectul:
Doina. Codrule, codruţule sau despre
comunicarea omului cu sufletul
Nenescu Nina,
profesoară de limba și literatura română, grad didactic I
Să audiem o frumoasă melodie la nai, interpretată de Gheorghe Zamfir

https://www.youtube.com/watch?v=D7POnrQfSuw
Pag.2
 Să continuăm gândul:
îmi provoacă stări de tristețe,
Această melodie… de nostalgie, de dor...

îmi recreează amintiri demult uitate.

mă provoacă la meditații despre rostul vieții, existenței, despre suflet.

Pag. 3
 Ce comunități există între melodia lui
Gheorghe Zamfir și fragmentul de mai jos?
„Suferă și pătimește
și-ai s-auzi iarba cum crește.”
text cules de Mihai Eminescu

• Doar un suflet trecut prin încercările vieții poate fi sensibil la

frumusețea ce-l înconjoară;
• O inimă însingurată meditează asupra tainelor ascunse ale lumii.
Pag. 4
 Lucian Blaga – suflet sensibil

• Lucian Blaga a fost o personalitate

notorie a culturii române din
perioada interbelică.
• A fost un filosof și un scriitor
apreciat pentru originalitatea sa,
profesor universitar și diplomat.
• În 1956, a fost nominalizat la
Premiul Nobel pentru literatură.

Lucian Blaga (n. 9 mai 1895, Lancrăm, Alba

– d. 6 mai 1961 Cluj, România)
https://bibliorebreanu.files.wordpress.com/2015/11/89955-blbv.jpg
Pag. 5
 https://mcdn.elefant.ro/.jpg
a.1919 a.1921 a.1924 a.1929 a.1919

https://lh3.googleusercontent.com/proxy/w_5fWJJYlLI
a.1943 a.1944 a.1946 a.1965 a.1990
https://www.bestseller.md/media.jpg https://i.gr-a.goodreads.com/books/1430131321i/6491723._UY475_SS475_.jpg
Pag.6
https://www.libris.ro/img/pozeprod/59/1001/89/11045147.jpg https://humanitas.ro/assets/images/products/978-973-50-6068-8.jpg
 Datată în 1954 în manuscris și
publicată în 1966, „Antologia de
poezie populară” este rodul muncii
lui Lucian Blaga de a reuni creații
populare originale.
 L. Blaga le-a găsit în diverse culegeri,
în ziare sau reviste, ori le-a adunat de
la colegi și studenți.
 Creația în versuri, specifică satului
românesc, se învârte în jurul unor
teme ca dragostea, dorul, natura,
„urâtul”, jalea, norocul.

https://anticariatalbert.com/24790-home_default/antologie-de-poezie-populara.jpg
Pag. 7
 CODRULE, CODRUŢULE

Codrule, codruțule,
Plouă, plouă, iarba crește
Bunule, drăguțule,
Dorul mândrei mă topește;
Ian desfă-ți cărările,
Plouă, plouă iarba-nspică,
Să-mi duc supărările,
Dorul mândrei rău mă strică,
Dorul mândrei arzător,
Inima mi se despică.
Ce mă face călător.

Lucian Blaga, Antologie de poezie populară

Pag. 8
 Impresii postlecturale:
a.M-a impresionat...
b. Am simţit, la lectura poeziei...
c.Poezia redă o stare de...
d. Părerea mea este că...

Pag. 9
Literatura populară este o parte semnificativă
a folclorului românesc, care înseamnă totalitatea
producțiilor înțelepciunii unui popor (artistice, literare,
muzicale, plastice, coregrafice, dramatice), create și
transmise prin cuvânt și practici, de către popor.

Doina – este o specie a literaturii populare,

care exprimă, în mod direct, un sentiment, o
convingere față de unele probleme ale vieții,
față de timp, natură și față de sine însăși .
Pag. 10
 Analiza lexicului
• Avem în text utilizate foarte puține arhaisme
(„mândră”, cu sens de iubită), lipsesc regionalismele și
neologismele. Prevalează limbajul popular (construcția
„rău mă strică”, interjecția verbală „ian”).

• Acest fapt demonstrează circulația doinei în timp și

în spațiu, caracterul colectiv al acesteia.
• De asemenea, indică sentimentele comune întregului
neam, din care este culeasă creația folclorică.

Pag. 11
 Interjecția „ian”
IAN interj. (Popular)
1. (Înaintea unei propoziții imperative) Ia.
2. sinonime: iacă, ian, iată, poftim, ține, uite, vezi.

Această interjecție verbală indică caracterul oral al doinei, dar și

stilul profund afectiv al acesteia, eul liric manifestând atitudine
familială față de codru, căruia îi mărturisește cele mai intime trăiri.

Pag. 12
 Atestarea diminutivelor în text
Diminutivele
„codruțule”, „drăguțule”
sugerează legătura
afectivă dintre tânărul
care își mărturisește
direct stările și codrul,
spațiul spiritual identitar
al românului.
diminutiv
1-2 s.n., care se formează cu un afix
și care arată că obiectele, ființele
sau însușirile denumite sunt
considerate (în mod real sau
afectiv) mai mici decât cele
exprimate de cuvântul de bază.
Pag. 13
 Să raportăm imaginile la spectrul de idei ale poeziei.

https://www.reginamaria.ro/sites/default/files/articol.jpg
Pag.14
 Imagini vizuale/ spațiul doinei

• codrul; • invocația retorică;

• cărările; • personificarea
• „iarba crește”; naturii;
• „plouă, plouă”. • inversiunea etc.

• motivul comuniunii om –
Se observă: natură;
• participarea naturii la • motivul plaiului – rai;
stările interioare ale • motivul codrului;
eului. • elemente ale spațiului
identitar românesc,
sacralizat.
Pag. 15
 Structura doinei
• rimele sunt împerecheate: rimează câte 2
versuri (ultimele 3 formează monorima).
• ritm trohaic: prima silabă – accentuată, a
doua - neaccentuată.
• construcția versurilor coincide – 7-8 silabe.
• versurile se construiesc pe paralelism și
imagini fonice, ceea ce denotă caracterul
tradițional al versului folcloric, dar și
armonia interioară a versului popular,
astfel producând asupra cititorului impresii Inima de codru
răvășitoare. Tablou de Marian Ionescu

Pag. 16
Imagini auditive/ fonice
• preponderența vocalelor
închise - semideschise – o, â, • asonanța
u, ă, i. • aliterația
• prevalarea rimelor feminine –
deschise.

Se delimitează:
• melodicitatea versurilor, fapt ce demonstrează că
doina se cântă, deci are caracter sincretic.
• Vocalele închise denotă trăiri interiorizate, stări
răvășitoare de dragoste și dor.

Pag. 17
 Imagini senzitive Se desprinde:
• motivul dorului;
• „bunule, drăguțule” • motivul dragostei;
• „să-mi duc supărările” • starea de suferință a
• „dorul mândrei arzător” eului liric;
• „inima mi se despică” • afecțiunea pentru
natura - confident,
martoră a stărilor
eului.
• Prezența pers. I a pronumelui personal (mi-) indică vocea eului
liric care comunică în mod direct stările și sentimentele.
• Ipostaza masculină de tânăr îndrăgostit se identifică prin
prezența „mândrei” care, în accepție populară, arhaică, însemna
iubită.
https://www.reginamaria.ro/sites/default/files/articol.jpg
Pag. 18
  Conturarea motivului central în poezie:
• „Codrule”
• „Dorul mândrei
mă topește” • „Dorul
• „ Inima mi se mândrei...”
despică” • „Plouă,
• „Ian desfă-ți Paralelis plouă...”
cărările/ Să-mi duc
Personificări: m:
supărările”
• „Dorul mândrei Motivul
rău mă strică” dorului
Epitete: Repetiţii:
• „Dorul mândrei • „Plouă,
arzător!” Plouă...”

Pag. 19
În funcție de sentimentul/motivul dominant sau tematică, doinele sunt:

de dor

păstorești de jale

doine
de tristețe haiducești

de
de iubire
înstrăinare

Prevalarea, pe tot parcursul textului, a motivului dorului, demonstrează că doina

populară, culeasă de Lucian Blaga, este una de dragoste și dor.
Pag.20
 Doina exprimă direct, profund
și intens o varietate de
sentimente, idei, aspirații.
 Ea se inspiră din viața
românilor din cele mai diverse
zone locuite de ei;
 reflectă comuniunea omului cu
natura;
 atitudinea omului față de viață
și moarte;
 atitudinea față de scurgerea Constantin Brâncuși. Sărutul

timpului.
Pag.21
 Atenție!
• Folclorul este parte integrantă a culturii naționale și
definește spiritul unui popor.
• La UNESCO, România, ca națiune, este reprezentată prin
trei cuvinte:
dor, doină și colind.
• Cele trei noțiuni definesc spiritul neamului românesc .

Pag.22
 Folclorul are caracter:

anonim oral colectiv sincretic tradițional

Pag.23
Să revenim la motto. Acasă vom elabora un eseu
reflexiv, raportându-l la doina culeasă de Lucian Blaga.

„Suferă și pătimește
și-ai s-auzi iarba cum crește.”
text cules de Mihai Eminescu

Pag.24
Scrieți pe fiecare petală a florii câte o stare, pe
care ați trăit-o azi, în cadrul lecției.

Pag.25
 Biblio- și webografie:

1. Lucreția Sochircă, Dicționar de motive, teme și simboluri literare, ARC,

Chișinău, 2014;
2. Literatura română, Dicționar de istorie și teorie literară, Coordonator: Iurie
Colesnic, ediția a IV-a, Museum, Chișinău, 2005;
3. Tatiana Cartaleanu, Mircea Ciobanu, Olga Cosovan, Limba și literatura
română, Manual, clasa a VIII-a, Știința, 2019;
4. Curriculum, Limba și literatura română, ediția 2019;
5. Curriculum școlar, Limba și literatura română, Chișinău, 2010;
6. https://ppli.ie/wp-content/uploads/2019/02/literatura_populara.pdf.