Lucrare de Control

Mihaela Cumpătă

grupa 1, anul III

Întreprinderea, funcțiile și
tipurile ei.
Întreprinderea reprezintă o componență de baza a economiei contemporane în care are loc
producerea de bunuri, prestarea de servicii, combinarea factorilor de producție conform cerințelor
pieței, cu scopul de a obține profit. Ea poate avea orice formă organizatorică a unei activități, avînd
patrimoniu, fiind autonomă și autorizată potrivit legislației. Ea execută acte și fapte de producere și
de comerț cu scopul obținerii unui profit în urma vânzării pe piața bunurilor, în condiții de
concurență.

Actualitatea temei. La ora actuală, în condițiile specifice formate în majoritatea economiilor

naționale, întreprinderea ocupă un loc determinant în dezvoltarea și prosperarea activității
economice. Am ales această temă, deoarece doresc sa mă aprofundez în esența ei, pentru că
întreprinderea poate deveni pentru mine cadrul perfect de afirmare profesionala.

CAPITOLUL I
Întreprinderea este o organizație umană în care se combină factori de producție în vederea
obținerii de bunuri și servicii. Ea reprezintă un agent economic, persoană juridică, în care
elementele de natură materială, financiară și umană se combină în scopul realizării unor obiective.

Întreprinderile, în societate, sunt definite și abordate în diferite moduri, cauza a acestui fapt fiind
diversificarea punctelor de vedere existente. Astfel:
 Din punct de vedere economic: întreprinderea este o formă de organizare umană autonomă,
care reunește resursele materiale, umane și financiare,
 Din punct de vedere juridic: întreprinderea este fie un obiect de drept, adică un ansamblu de
bunuri, drepturi și obligații, fie un subiect de drept, adică o unitate dotată cu personalitate în
numele căreia se vor realiza acte și fapte juridice;
 Din punct de vedere sociologic: întreprinderea este o organizație care reunește diferiți actori
Având scopul de bază de a utiliza rațional resursele, pentru a obține maximum rezultat cu
minimum cheltuieli, întreprinderea exercită următoarele funcții:
 Funcția de producere: întreprinderea produce bunuri și le plasează pe piață;
 Funcția de gestiune(managerială): constă în organizarea, coordonarea, și controlarea
activității în cadrul unității economice respective;
 Funcția financiar-contabilă: al cărei rol este de a aduna, a utiliza, a gestiona și a
duce evidența capitalului pe care îl are la dispoziție;
  Funcția socială: care are misiunea de a gestiona, de a încadra resursele umane
implicate în afacere;
 Funcția de aprovizionare: constă în procurarea bunurilor necesare pentru activitatea
economică și gestionarea lor;
 Funcția tehnică și de inovare: constă în modernizarea capitalului fix, introducerea
de inovații;
 Funcția de repartiție: rolul de a repartiza bunurile, veniturile, de a achita taxele și
impozitele impuse;
 Funcția comercială: constă în studierea pieței și comercializarea bunurilor și a
serviciilor produse;
 Funcția educativă: constă în consolidarea relațiilor de grup în cadrul întreprinderii
(componenta de grup).

În economia contemporană există o diversificare complexă a întreprinderilor, care poate fi

structurată după anumite criterii:
➔ în dependență de proprietate există întreprinderi publice, private și mixte;
➔ după gradul de răspundere patrimonială există întreprinderi ale persoanelor fizice
și a celor juridice;
➔ după obiectivul urmărit exista întreprinderi cu scop lucrativ și nonlucrativ;
➔ după natura activității se disting întreprinderi agricole, industriale, chimice etc…;
➔ după dimensiunea lor există micro întreprinderi (până la 9 persoane), mici (9-49
persoane), medii(50-249 persoane), mari (mai mult de 250 persoane);
➔ după nivelul de specializare se disting întreprinderi producătoare de bunuri
omogene, de bunuri unice și de bunuri complexe;
➔ după volumul și cifra de afaceri există micro-întreprinderi (3 milioane lei),
medii(circa 25 milioane lei), mari(mai mult de 50 milioane lei);
➔ după forma organizatorico-juridică se disting întreprinderi individuale, societăți cu
răspundere limitată (S.R.L),societăți pe acțiuni (S.A), gospodărie țărănească, societate
în comandită, societate obștească, întreprindere de consalding, asociație de
antreprenori/ întreprinzători etc…

Organizarea reprezintă un proces esențial al activității într-o întreprindere și depinde de capacitatea

întreprinzătorului de a asigura gruparea proceselor de muncă pe formații de lucru, compartimente
pentru simplificarea realizării lor și creșterea eficienții.

Pentru a rezista la lupta de concurență și a obține profituri mari în economia de piață contemporană,
se păstrează tendința de concentrare a capitalului în baza integrării economice a întreprinderilor

Fiecare întreprindere este determinată de către unii indicatori care prezintă activitatea economică.
Principalii indicatori care caracterizează activitatea economică a întreprinderii sunt:
 cifra de afaceri;
 valoare adăugată;
 profitul brut;
 profitul net.

Capitolul II

În Republica Moldova întreprinderile sunt foarte răspândite, desfășurându-se în majoritatea

localităților țării. Deși Moldova se confruntă cu o criză economică adâncă, cu rădăcini în fosta
Uniune Sovietică, observăm o tendință sporită a creșterii numărului de întreprinderi mici și mijlocii
pe teritoriul Republicii.

Putem afirma că în prezent pe teritoriul țării activează circa 50,9 mii întreprinderi sau cu 1,5 mii
întreprinderi(cu 3%) mai mult față de anul 2013. Sectorul ÎMM (întreprinderi mici și mijlocii)
reprezintă circa 97,4% din numărul total de întreprinderi.

Numărul persoanelor care au activat în IMM în perioada dată a constituit 298,4 mii persoane,
deținând 56,9% din nr. total de angajați ai întreprinderilor. Veniturile din vânzări ale IMM în această
perioadă au însumat 77413,2 mil. lei sau 33,4% din veniturile din vânzări în total pe economi
Făcând o analiză a unor date statistice privind activitatea întreprinderilor mici și mijlocii în
Republica Moldova, pot spune că numărul lor este în continuă creștere. Consider că numărul lor va
crește și în anii următori, ca rezultat al progresului economic și al eventualului impact pozitiv al
integrării în Uniunea Europeană. Cu părere de rău, observ o ineficiență a acestor întreprinderi, fapt
ce se datorează insuficienței și capacității scăzute a întreprinzătorului de a gestiona, controla și
coordona o întreprinderii
CAPITOLUL III

PROBLEME
Atunci când vine vorba despre problemele cu care se confruntă în activitatea de zi cu zi,
întreprinzătorii indică, în primul rând, piedicile birocratice:
I. sutele de acte normative și instrucțiuni, depășite de timp, protejează traiul liniștit al
funcționarilor publici și favorizează abuzurile și corupția organelor de control;
II. politica fiscala nechibzuită cu multiple impozite, taxe, penalități și amenzi;

Altă piedică în calea dezvoltării ÎMM constă în insuficiența mijloacelor financiare proprii ale
întreprinderilor, atât pe termen scurt (capital circulant), cât și pe termen lung (pentru investiții) și
accesul limitat la sursele externe de finanțare.
Drept urmare ÎMM continuă să întâmpine dificultăți în accesul la finanțe. O dovadă este și faptul că
ponderea creditelor direcționate pentru sectorul ÎMM nu depășește 15 la sută din totalul de credite,
iar majoritatea creditelor sunt acordate agenților economici din raza municipiului Chișinău.

SOLUȚII
Înlăturarea diferit-or bariere, în mare parte, depinde de voința statului de a realiza reforme reale în
direcția optimizării cadrului regula toriu al ÎMM și perfecționării politicii fiscale: reforme
implementate în paza Programului de Stat de susținere a ÎMM pentru anii 2011-2014 și principiilor
Cartei Europene pentru întreprinderile mici, la care Republica Moldova a aderat în anul 2004.

Pentru a eficientiza activitatea întreprinderilor în Republica Moldova, propun citeva soluții sau
obiective ce ar fi benefice de realizat:

➔ perfecționarea activității organelor de control;

➔ reorientarea funcțiilor de sancționare spre acordarea ajutorului și motivației îndeplinirii

corecte a prevederilor legislației în vigoare;

➔ dezvoltarea schemelor inovative de finanțare a ÎMM-urilor;

➔ asigurarea eficientizării transferului de remitente;

 ➔ atragerea liniilor de credit pe termen lung de la instituțiile financiare internaționale;

➔ dezvoltarea sistemului de garantare a creditelor pentru ÎMM-uri;

➔ facilitarea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la achizițiile publice.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Analizând situația întreprinderilor în Republica Moldova am observat rolul lor primordial în

activitatea economica statală. Reieșind din funcțiile sale observăm că în majoritatea cazurilor
întreprinderile cel puțin încearcă sa se conducă de un plan de organizare intern.
Consider că întreprinzătorii autohtoni vor realiza responsabilitatea și gradul de risc la care sunt
dispuși, și se vor perfecționa, vor participa la twinning-uri pentru a căpăta experiență și a înțelege cu
adevărat principiile de organizare și desfășurare a unei întreprinderi.
În final pot afirma că acest lucru individual este o scurtă prezentare a conceptului de întreprindere,
ce se bazează pe funcțiile, tipurile și rolul ei în economia mondială și națională. Datorită acestei
lucrări, am putut să îmi creez o părere proprie asupra activității întreprinderilor în Republica
Moldova.