Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Cartea Definitiva

    Încărcat de

    NeytiriTskaha
    65 vizualizări304 pagini
    compressed

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    compressed

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    65 vizualizări304 pagini

    Cartea Definitiva

    Încărcat de

    NeytiriTskaha
    compressed

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 304
    MONICA H. COLUMBAN VICTORIA GAL MARIA LUPU LILIANA PAICU HORTA CORCHI MARILENA LASCAR ~ CARTEA DEFINITIVA PREGATIREA EXAMENULUL BACALAUREAT Sup ets Prefata Redastor: Florin Oancea ‘Prezenta jucrare urmiireste aborciarea structuraté a textelor iterare stuciate ‘Tehnoredacton: Vasile Ardeleant, Claudia [sopescul ‘in licen. Algoritmul propus pune in evident’ elementele caracteristice textului fiterar, dar gi aspecte specifice wnor genuri, speci! gi curente literaze sau vi- ‘iundi unui autor. Recunoasteres si interpretarea acestor particularitay ale tex: ‘tlt iterar sunt necesare eleviloratit in etapa de receptare a operei studiate, cftsitn etapa de redactare ennui eseu structural, argumentativ sau liber, “ints GE .CONESES A Structura unui capitol cuprinde formelaren cerinfet si redactaree eseuli co- respunzitor accstela, sugesti de cbordare a unor subiccte propuse pentru exa~ menul de bacalaureat din 2007-2012, cu trimiter! la secvenfe ale eseului redactat, si cateva aplicn}ii not. Penira textele epice gi dramatice au fost ela- borate snai multe eseuni cu algoritm specific, pent a releva particrdaritile die construchie a extatuilterar (1), @ personafu () gia dowd personaje ce ikas- treazi evolutia conflictului ori alcatuiesc un cuplu (Ii). Pentru opera liric’, se ofert cite un esew despre particularitfile de consiructiea textului poetic, cee ce constituie o Mlustrare pe baza unei poezil reprezentative pent autor si/ sau curent literat, iar in cazut Ji Mihai Eminescu gi George Bacovia cite dous ‘lust, care pot & valorificate in eseuti de tip paralela, Partcularitiile de con- structie ¢iextutul literar sunt organizate logic, in eseurile redactate, Astfel, in ‘introducer, este prezentati Incadsarea opere! Kiterare alese tn content (de exemplu: contextul operei autorulsi/ al epocit/ cadzul eoretic/ contextul spe- cieiliterare/ al curentutui literar/ al receptarii critice) fn cuprins, un prime srupai include incadrares opereiliterare into categotie (de exemphu: specie titeraré, viziune despre lume, perspectiva narativa), apoi elemente de cont- rut- feme gi motive lterare, elementole de struchur a operei gi elemente de limba. Incheierea se zeferd la aspectele care confer originalitate opere! literare alese/ a personajului ales sau rola sintetic elementele specifice relevate fs cuprinsul eseului, Blementele textului literaz, care pot fi identificate le analiz’, sunt semma- late ca subtitlusl in eseurile redactate. Corespunzator acestor subkiteri an fost Fowruza ART, 2012, pont precenta edie elaborate, pe cotoana laterals, formulaite unor itemi cate pot primi drept s- t 3 Descrierea CU? esie disponibilé la Biblioteca Najionali « Rominiei ISBN: 978-978-124-789-2 itv. pregat oe puns paragrafele pe care le vizeaz din esoul redactat, Aceast8 abondare este xutla, mai intai, din perspectiva activitati la clasa, intrucat ofer’ profesorilor un set de itemi de tip eseu cu rispuns restrans, care pot fi wilizati in lect, scurte secvenge de evaluace oral sat: seis ca nirebi pumciuale fe at doe Jea rand, profesoral poate alege cativa dintre aces itemi pentru ad organiza ca intsebari structurate, aplicate la un fragment dat din opera literari st diais, O alta utiltate a itemilor formulst! este aceea c& ofetd o imagine co- cerenti a elaborari eseitiai despre o oper’ lterari, fiecare paragraf sau grapaj de paragrafe avand wn zost precis in compozitie, acela dee explic,releve las- tre, prezenta saw preciza particularitajile de consteuctie 2 textuluiliterar sau a personajului/ a personajelor ‘Tabelele care contin sugesti de abordare a amor subiecte propuse sunt reali- zate astfe]incét sd ofere o vedere de ansamblu asupra onganizirii eseului de redactat ce raspuns la cerinfele date. Pe prima coloand sunt agezale reperele date in cazul unor eseuri structurate, respectiv argumentele ce urmeazi a ti dezvoltate in eseul de tip angumentativ. Corespunzator fiecSrni reper sau ar- gument, pe a dota coloana sunt indicate elemeniele textului literar care se regisescin tithurile unor secvente din eseu, Considertim cf aceste indicat nu reptezinta modele restrictive, ci sunt doar niste sugestif de abordare, dupa ‘cum gi eseurile oferite constituie doar exemple de redactare. In dou’ situalii, romanul Ultima noapte de dragoste, intdia noapte de riichot de Cami Pe= ‘rescu si nuvela Aletandiu Lapusncanul de C. Negruzzi, am atagat tabehulsi sin exemplu de redactare a eseului argumentativ, ca exemplifcare. A sreia coloand ofera cittonui posibilitaten de « urmari organizarea mvaterialului atat in ansambltd cdrti, cat sin cadrul fiecdru! capitol, pe baza une codificir. Aplicafiie sunt cetinte nok de eseuri structurale gi argumentative, care se pot valozitica in evaluarea suimativé, fa sférgitul ciclulai de hecti destinate studierii unei opere literare sau in teza de la farsitul semesteula Selectia opercior literare, organizate in lucrare pe principiul cronologic, a fost realizati fn concorciant& cu programele seoiare de lices gi cu precizarile programei pentru examenul de bacalaureat 2012, avind in vedere crteriul reprezentativitatii pentru epoci, curente literare gi specli terare, ca gi fap ea apartine, pe cat posibil, unula dintre autorii canonicl recomandati: Mihai Enninescx, lon Creanigt, LL Caragiale, Titu Maiorescu, loan Siavici, C. Bacovie, Luciars Blaga, Tudor Arghen, fon Berbu, Mia! Sadooeanu, Liviu Rebrexn, Cami Petrescu, G. Calinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stinesey, Marie Sorescu. De asemenea au fost alese operele literare care ar fl putut constitu suport pentru elaborates eseurilor la probe scris8 a examenului de bacalaureat din 2007-2012, conform subiectelor formulate in variantele elaborate anual de cBire MECIT. De aceea considestm ci, pe baza unei analize hueide a Poa experiene! oferite de ,proba de foc” a examenului de bacalaureat, pute proptine o metoda utiia, verificaté in practica, de abordare a textului literar de citre elovti de iceu. Asadar,cartea noastra poate fi valorficats de profesori gi elevi din trei per- spective: 1h evaluarea si activitatea curenta, la clasd, prin seiul de itemt inscrigi pe banda lateral care insojeste eseurile gi prin cei propusi la Apicagtt: 2. In progatirea pentru redactarea eseurilor, ca nepere de organizare a mna- terialulets 3. in pregatires pentru otice subiect propus in cadrul probei scrise a exa- mennhai de bacalaureat, intrucat Iucrarea demonstreaz’ c# abordarea structuraté a textufui literar oferd nus numaé un algoritm logic gi viebit de analiza, ci si sofufii pentra majoritatea formulétilor posibile a itemi- Jor de tip eseu structurat sau argumentativ (ca in sectitinea Sugestf de abondare) ‘Conving find cB v8 oferim o carte realmente utilt — definiivi— pentru pre- _BbGérea probel de eraturd' roman de fa bacalaueat, va dorim succes la examen! Autoris Literatura romana in secolul al XDClea Perioada pagoptist’ Pagoptism, romantismy revista Dacia literart 1. Contextut epoctt Perioada payoptisté (1830-1960) are ca mucleu revolutia anuiltsi 1888. Moder- nizarea socistafii romAnegti, independenfa politica, Hbertatee nafional, cn rea provinciilor romane sunt obiectivele sociak-politice ale miseérii pasoptiste. Epoca pasoptistt: marcheazé inceputul Iiteraturli noastre modeme. Scrii- torif pagoptisti sunt nevoiti si arda etapele” care se desfiguraser’ succesiv {in literaturile occidentale, in decursul a mai bine de un secol gijumatate. Ca- reatele literare (iluminism, preromantism, romantism, clasicism, realism in~ cipient} sunt asimilate simultan, Principala trisdturd a iiteraturli pasoptiste consid in coexistenja curentelor literare, nu numai fn opera aceliagi scrii- tor ci chiar gin aceengi cteatie. 2. ideologia pasoptists Pasoptisnmal este o ideologie literard niciodaté sintetizata intreun program particular si supust unor comandamente exterioare: mestanism cultural gi revolutionar, spirit critic, deschidere spre Occident ¢f lupta penta impune- rea unui specific national, constiinia civicd si patrioties, constiinge pioniara- tultd ir mai tonte domenitie viet, 0 retoricd 2 entuziasmului gi a tre2iri la actiune, 3, Indrumatori ai fenomenulut cutturel-literar ‘Doua personalitifi au rolul de indrumstori al fenomenules culturab-literar Intr-o prim’ etapa, corespunzétoare primei generat pasoptiste, acest rol Sisevine iui fon Heliade-Rédulescu prin articolele din ziarul Cusierul rem ese, apirat Ia Bucuresti, Incepand cu 1898, cirula ti adaug’ din 1837 supik- ment literar Curierul de ambe sexe. ‘Oalid etapa este marcaté de contsibutio hsi Mihail Kogilniceana, nedac- torul revistel iesene Dacia literari, care are ca obiectiv exclusiy literatura. Programul revistei orienteazi literatura timpuhui; in cele trei numere aps- cute, se publics opere ale celor mai valorosi scriitori.ai vremii (C. Negruzzi, ‘Vasile Alecsandi, Grigore Alexandrescu 5.2}, dar directia imprimat& se te ‘lectS in toata literatura epocii. i Perigada pasoptists 4, Reviste Dacia Literaré articolu! Introductie, de Mihail Kogainiceans Constituirea deplind a romantismului pagoptist a fost marcata de progeamal leoretic Introductie, redactat de Mihail Kogalniceanu. Publicat in primul numa al revistei articolul-program reprezinta maniestul lterar al romantis- ‘mului romanese. ‘Kogainiceant: igi sastine intentia de a face din Dacia literard um repertt- rite genera a literature’ romanegti", prin cele patru puncte ale articolului-pro- gram, ce vizeasd: intemeierea spiritului critic in fiferatura romana pe principial estetic; afirmarea idealului de realizare a unititii mbit sa litera- turii romaine: combaterea imitatilor gia traducerilor mediocre; promovares ‘nei literaturi originale, prin indicarea unor surge de inspiratie in conformi- tate cu specificul national si cu estetica romantic: , stoi nostril are deste {fapteeroce, frumoasele east fr sunt destul de mari abicetrile nase sunt des- ‘ul de pitoesti gi de poctce pentru cx sl puter gis gfe no’ sujetur de cris, rd st caver pentru aceasta trebuinp ne inepranaction de ke alte nai”. Prin precizarea surselor de inspiratie /a temetor literare tn ultimul punct alarticolului, dar si prin diversele trimiteri spre teasatucile romantismului (as- ‘pitafia spre originalitate, refugiul in trecutu! istoric, aprecierea vaiorilor na- fionale $i a folcioruiui, imbogafires limbit literare prin termeni popular, arhaiei sau regionali),acesta devine un manifest lterar* manifest lterat~ text ‘cu valoare de document pentru inceputul unel migciriliterare / a unui curent literar, prin care se afirma o noua conceptieliterara, de obicei, in mod polemic ‘afd de migcarea anterioara al romantismulai romanese. 5, Romantismu! in literature pagoptist Literatura pasoptisté se dezvoltt sub semnul romantismului european si par ‘cage un drum sinuos, Dupa titeratura andlor 1825-1830, care abunda in adap- ‘iri dup8 autorit stréini, in special francezi, remarcim sincronizares dintre aparitia menifestudui romantismudal francez (Prefata la drama Cromuell, de ‘Victor Hugo, in 1827) sia articolulul-program Introduce, publicat de Ko- ‘géinicean in 1840. Scriitori zoméni ai epocilasimileazi rapid manifestal r0- mantismului francez si aplici principiile acestuia, cu particularititile corentulti national-popular dee revista Dacia literard. ‘Primi nogtri scitori modemi, precum C. Negruzzi, Vasile Alecsandi, Ge, ‘Alexandresca g.., se afiome in cadral curentului nafional-popular de la Dacia iterart. \deile enuniate th artcolul-program si promovate de revistt se reflect fn fiteratura romana de la mifiocut secoluhui al XD. 2 Dace ered { Apucatn}... 1. (30 de puncte) Realizeaz# un eseu, de 1-2 pagini in care si demonstrezi cl articolal lui Mihail Kogsiniceany, Introducfie, aparat in 1840 in revista Dacia literoré, veprerinta manifestul literae al comantisrmalut roménesc In claborarea eseului, vel avea in vedere urmatoarele repere: + prezentarea conceptului rommtism (apariie, asaturi, reprezentanti): + evidentierea contextului social si eultuzal in care a aparut revista Dacie Herard: pagoptismal; + prezentarea celor patra principii promovate de revista, enunfate in ert= colul introduectic; + exemplificarea unet teme/ temefor romantice recomandate in Introduce ie, prin opera unui seritor care apartine generatiei pagoptiste, NOTAL Ir claborarea eseull, vei respeciastructua textulu de tp arguments: tiv: pce’ prema (exptimazas propre’ opinit).argumiestafa (eu minimum 5 ar gamrente yro gi/ sau conta / rafionamente criice/ exemple concrete) $i conclucia!soteaz. Pentra confinatel eseutui vei primi 16 puncte, iat peste sedaciaces i Vel primi 1a puncte Reaizeazi context ele [az reczeszi 2-4 comctensi ale uel, pan ene ‘poe mova Eendranes operet Sn spec eras, Pagoptism, romantism Nuvela romantici de inspiratie istorick Alexandru Lipugnemud de Costncre Necruzes Particuiarititi ale textuiui narativ sou despre particularitatile unet mivele studiate: nupela ‘stort /romantict (din perionda pasoptisa (de exemplu: fem, viaiume despre lume, construcfia subiechilut,particularit ale compozitiei, perspectioi norctivb, teluici narative, secvenga navattt, episod, relat temporale si spatiale, persona, modalshfs de caracterizare 9 personajili etc) > INTRODUCERE 1. Incadrare in context (opera autorului, epoca, specie titerard) Opera titeraré Alexandru Lapusneamul este o navela ro- mantict de inspiratie istorica Nuvela Alesandru Lapusnearat este prima nuveli isto- icd din literature romani, 0 eapodoperd a speciei si un ‘model pentru autorti care au cuttivat-o ulterior. Publicat’ in perioada pasoptista, in primal nemir al Dacieé Hiterare (1840), nvela ilustreaz una dintre sursele literaturii romantice,istoria nafionalé (Eval Mediu}, potri- vit recomandarilor fui Mihail KogSiniceanu din articolul- program al revistei,intitulat Introductie, care constitute gi smanifestul Literar al romantismulu romanesc. Ulterior,nuavela Alecandrt Liprigneanl «fost inchusi in - dul Fragnente storice, din volun Pdeatele Hneretitor (1857) CUPRINS 2.1, incadrare in specie gi curent fiterar: nuveta a. Este 0 nuvela deoatece este o specie epicd in prozi, cue ‘onstructie riguroasa, avand un fir aarativ cenital. Se ob- serva concizia intrgi, tendinta de obiectivate a perspec 5 tivel narative si verosimilitatea fapteior prezentate, Perso- najele sunt relativ putine, caracterizate succint gi graviteazi {in jural personajului principal. b. Este onuveld romantics datoritt mai mulior trsstur: specie; inspiratia din istoria nationals (Evul Mediu); tema; conflict; narafitine liniar’; personaje excepjionale in situatit excepfionale: personaje construe in antitezs (doamna Ru- xandra bland, supust influentabila, iar Lapusneanl, crud, ‘iran, rizbunitor); culoarea epocii in descrieri cu vaioare docurnentara, nt cu valoare epick (descrieri aminungite ale vestimentafiei si aie obiceiurilor: deserierea vestimentaliel Jui Lapugneane in biseric& si a mesei domnest);Hniartate psihologiet in constructia persomajelor (Nicolae Manolescu, Istoria criticd a literaturié romane), gestui si repli taculoase gi memorabile. =e <. Nuvela istotied este o specie Literara cultivati de ro- ‘mantic, care se inspirk din trecutulistoric (Evul Mediu}: tema, personajele si culoarea epocit (mentalititi, comporta- mente, relafi sociale, obiceinsi, vestimentatie, limbaf. ae. 2.2, Viziunea despre lume Preszcart Scritorii pagoptisti se inspir’ din ctonici gi din folelor, con- fiAnes despre form esteticii romantice si recomandarilor din Introduce la twevels stain, Dacia Terai: tora noastr are destule fate ercice [1 pentru cast puter gis si la noi sujeturi de seri, first aoem penir ceastatrebuingt st ne tmprumutam dele ate na Costache Negrazzi intemeietorul nuveletistorice somé- nest, este primal scriltor care valorificd int-o creatie lite- rar’ cronicile moldovenesti(Letopisetul Tari! Moldocei de Grigore Ureche si de Miron Costin) Nuvela de inspiratie istorici aduce in momentul apari- fiei nu tun model de patriotism, ci un antimodel de condu- cator c@ un avertisment adresat contemporanilor intr-o perioad’ de efervescenti revolutionar’ aa 2.8. Relafia reatitate-fictiune Preset laa Din cronica Jui Ureche, Negruz2i preiaimaginea personali- ‘alin fete t3fi5 domnitorulu Alexandru Lapusneanul, ca si scene, fapte east. ‘sixeplici (de exemphu: motteu! capitolului I gi al IV-lea), dar se distanteazi de realitatea istoricd prin apetul le fictiune gi ptin viziunea romantici asupra istoriei, influentati de ideo- P naatva auvela [ston slags aint emare Jedestastar, ) decumpeniegise ‘praises ‘hl diveuvela | Preaba patel | atic composite: logia pasoptista. Transfigurarea aztistic8 a fapteloristorice este motivatt estetie: gradarea tensitnii natative, reliefatea caractereior personajelor in relatie cu spectaculosul activ- ni, mesajul textului narativ. ,.Negruzzi a iyeles spiitul cro- ric! vamdne sf a pus bazele uni romartism pocitin, seit de naive idenlts{i” (G. CSiinescu, Iatorin Hiteraturit romaine de fa origiwi pina in prezent). Nu trebuie confandate persoane / personalftiistorice, a cdror existenfi este consemnat’é in cronicl sau in Lucrés! stinfifice, gi pensonajele literate, care siustreaza anumite spurt umane, ‘ar antoru ie atvibuie destine si profluri psi- hologice car sustin coerenta mata 2.4, Perspective narativé aratorat este omniscient, omniprezent, sobru,datasat, pre- lominant obiectiv, dar intervine direct prin cdteva epitete cle caracterizare (ce exempt gira”, curtezan, , ijt Soier”, degintata cuaintarc”), Nazatianea la persoana a Ts {ex focalizare zero, viciunea .dindérat”) aminieste, prin cbiectivitate si conciziune, de relatares contcerilor Nluvela are ca Gems fupia pentra puiere fn epaca medieval {in Moldova, la miflocul secohulu af XVEiea). Evocatea ar- tistick a celei Gea doua dom a lui Aleendre Lapagnes- mul (1564-1569) evidentiazs lapta pentru impunerea auionitadi domnesti si consecintele definerti puterti de un domnitor crud, tiran 3. Elemente de structure gi comporitie 4.4, Particulscitaitie compozitist 4.4.4. Relajis incipit-tinal Incipital si finalul se remarc& prin sobrietatea auctoriala. Asifel, paragraful inifial rezumt evenimenteie care moti- veaza revenirea Ia trom 2 ini Lapugneanal gf atitudines iui vindicativa, Erazele finale consemneazi sfirgital txantihut in mod concis,lapidar gi obiectiv, amintin de stilul cron’ carului, iar prin menfionarea portretulii vetiv se realizeaz caracteru! verosimil, specific nuvelei:,,Acest fel fe sférgitt Parr fete FA] T [EL SNBGRURZt /Nuvels romantics [Ar ee Prezines | constuci subioc- fll (arent subtle, one (uti porate sisi be Ii Aleeandra Lapusnenad, care list 0 past de sige tr itoria ‘Moliaics. La monastree Slatna,zidita dee, unde e ingromat se ‘ee sf ast portretul lui gi al familie sale”. 4.1.2. Constructis discursului naretiv / elements de ‘compozitie Naratiunea se desfigoars linear, cronalogic, prin inbangut- tea secventelor natative sia episoadelor, particulatitatena- rativa romantic&, potrivit criticului Nicolae Manolesc _Antriga liana si previsibilaest0 particutaritate a prozeinara- thee cave den multd artificiatiate” Echitibrul compozifional este realizat prin organizarca textulu navativ in patra capitole, care Sxeaz’ momentele subiectalui. Capitoicle poarta cite un moito ea ol rezuma- fiv, care constituie replici memorabile ale personaielor: Incapitobul } ,.Dact coi nu mii ore, ew ud ore...” este ris- puns dat de Lapuyneanul solie! de boiert care ii cerusera 88 se intoared de unde a venit pentru cé ,horedul” mit vrex, invcapitotu al Hie, Ai si di sami, Doan” este aver. tismentul pe care viduva unui boier decapitat tadveseazs oamnei Ruxanda, pentru ci nu ia atitudine fat de crimele sot st in capitohil al k-leo, .Copul iui Mojoc orem...” este cere rea vindicativ’ a norodului care giseste i Motoc vinovatut entre toate nemaltumirile In capitotul al 1V-tea, ,.De mi vo scala, pre matt! am st pe- pesc sie...” este ameninfarea rostité de LApugnearad care, boinay, frsese célugirit potrivit cbicefului wremii. dar piee- use astiel puteree dommeasc’. 4, 2. Constructia subiectului 4.2.1, Momentele sublectulul Capitolul I cuprinde expozitiunea (Intoarcezea Iai Alexan- dru Lipusneanul la tronul Moldovel, in 1568, in frumtea ‘nel armate turcesti gi intainirea cu solia format din cei -patru boieri trimigi de Tomga: Veverit’, Motoc, Spancios, ‘Stroici) i intriga (hotictrea domunitonulul de a-gizelua tro- nul si doringa sa de tizbunare fats de boierii tradatori). Capitol al Hen corespunde, ca moment al sabiectulii,des- ‘Sigurd acfiunii sicuprinde o serie de evenimente declangate dereluares domme de cite Alexandr Lapugneanul fuga bal “Tomga in’ Munlenia, incendierea etait, desfinjarea armatei pAmantene,confiscatea averilor boieregt, uciderea mor boiert, inierventia doamnei Ruxanda pe lings domnizor pentru ¢ in- ‘cota cu cmon si promisiunes pe care acesta fo face, Capitolul al i-lea confine mai multe scene romantice cu caracter memorabil sau exceptional: participarea gi discur- sul domnitoraitt la slufba religioasé de la mitropotie, osp- ful de le palat gi uciderea celor 47 de boiesi, omorarea lai “Motoc de citre multimea revaltat8 si leacul de frie” pen- ‘tru doamas Ruxanda, Capitolul cuprinde punctal culm nant, Ledirgpltile nyerctse a aiveasirafiuné docurtenior® a fa rivenga prood sori le romantit;caracterl astra ese “ident” (Nicolae Manolescit op-cit.) {n capitolud af TV-lea, este infafiet deznodimantal, moar- tea ficanalut prin otvivire. Dupi patra ani de la cumplitele ‘evenimente, Lapusneanul se retrage fn cetatea Hotinul. Bol- nav de friguri, domnitorul este cllugérit, dupa obiceiul vre- smi, Eaptul o3, atunci cind isi revine, ameninS si-i ucidla pe {ol finclusiv pe propeiul fu, urmagul siu la tron}, determin pe doamna Ruxanda si accepte sfatul boiailor de a otravi 4.2.2. Conflictul Conflictul nuvelei este complex st pune in lumin’ perso- nralitatea putemica a personajula principal. Principalul conflict, exterlor, este de ordin politi: tupta pentru putere'iscati intre domnitor gt boieri. Impunerea ae torititii centrale / domnesti in fata oligarhie: boieresti a constituit, secohul al Vi-lea, un factor de progres, dar ijloacele alese de Lapugneanat sunt sangeroase, caracte- ristice tixanubui feudal, insé actele personajului sunt moti- vate psihologic: cruzimea devine expresia dlorinje! de réebunare pentru tridarea boterilor in prims sa donwiie. Conslictul secundar, intre domnnitor si Motoc (boierul care il tridase), particularizeszé doringa de zizbunare a dommitoruiui, Sind anunfat in primal capitol $i inchelat ix capitoled al I-lea ‘Conilictal sociat,intre boier gi popor, se limiteaz’ Is re- volta malyimit din capftotut al Wlea, w In proza romantica, tensitnile exierioare plaseaza per sonajele intr-o relatie de antiteza. Din acest punct de ve dere, se poate vorbi despre contrastui dintre Lapusneanul si doamna Ruxanda, evidentiat in capitotul ai I-iea, 4.2.3, Relatii temporal $i spatiale ‘Timpul ¢i spafittl acfiunii sunt precizate $i conferé verosi- nulitate narafiunit: intoarcerea [ut Lipugneanul pe trou, ‘Moldovei, in a doua sa domunie. In primele tei capitole, eve- nnimeniele se desfigoata indati dupa reveninee la tron, iar in ultimul capitol se trece, prin rezumare, lz secvenia mortii domnitoruiui patra ani mai tarziu. 4.3. Construcfia personajeior Pasi ah tv cai tere, care i csthuzeste actiunile, Crud, hotarat, vielean, di ‘simula, inieligent, bun canoscator al psiholegiei umane, abil politic, personajul este puternic individualizat si me- morabil. Este caracterizat dinect (de citre narator, de alte personaje, autocaracterizatea) si indirect (prin fapte, tim- bai, comportament, relafii cu alte personaje, gesturi,atitu- dine, vestimentatie). Forja exceptionala a personajulut comin’ relatille cu clelaite personaje, care, in general, sunt manipulate de domnitor. ‘Avind ,omptcintea de a it sprinde, itt mod convingl- for”, Lapusreanl este un personal, fur”, spre deoscbice de calelate persongje individuale din nuvelt, personaje .piate’, _ovstrute fa jurul unel singure ie! smu ealtf” (EM, Forster). 4.3.4, Constructia personajelor secundare : a fate fa 4.3.1, Constructia personajeior in nuvela romantica | Pesci Doamna Rexanda este un personaj secundar, de tip ro- | Pessina Personajele sunt realizate potrivitesteticil romantice: TSESINR. mantic, construit in antitez’ ew Lapugneanel: blandete ~ Pama petsonaje exceptionale (aw calititi si defece fesite din comin} ‘amare ccurime, caracter slab ~ caracter tare, Ea mu actionea2a din uraives in situagii exceptionale, utilizarea antiteze! ca proceden de Seem voint praprie nici cind ti cere sotului sau si inceteze cu 4 romanseh, constructe, liniaritatea psihologict, replicile memorabile. omorerile, nici cind il otriveste, Desi in Eval Mediu femeia ea | palogee (ieatt _ddniaviate pathologic’ se vede in constructia personajelor [1 Gesture gi cecitele personajelor ae ment te a fi concn." (Nicolse Manolescu, opcit.) 4.3.2. Statutul social, psihologte gi moral ai personajului principal Alexandru Lipnsneanul este personaitd principal al nisve- Jet, personaj romantic, exceptional, care actionsazA in situatit cexceptionale (de exemple: scena uciderti boiertor, a pedepst- Hii Ini Mofoc. scena mortii domnitorujuj oinivit}, Eabuchi- peazi tipul domnitoralui singeros, tran sé cud. Fate consteuit din contraste gi are opsihologie comple’, calital defecte puternice, 2 daravat” romantic (G. Calinesca. 4.3.3. Trasdturlle personajutui principal; miioace de caraeterizare Echilibrul dintre conventia romanticé i realitatea indivi- ddului se realizeaza prin mocul de construire a personajulk subordonarea tristiturilor uneia principale, voinia de pu- sotie wee prea multe dreprri, oamna Rexanda tnftigeazé tn novell un caracter slab, care ‘pune in lumning, prin contrast, voinja personajului principal. ‘Boieral Mojoc reprecinta tipul hoiemltt! tidstor, viclean, Jag, inteigant, Nu urmiresie decit propriie interese, De aceen si tiidase pe Lapugneantl in prima domme. iar ia intoarcerea acestula, dupa refurul de renunta la tron, 1 Hingugeste ,ose- snenes offnelud care floc i msec, Hinge maw care bate”, Este 1g i fala peimejdici, comporténdw-ee grotesc ta timp cen ‘cearck sil delermine pe domn 58 nul dea nwtin 4.35. Personsje eplsadice in antitead cu boieru! tridator sunt personajele episodice Spancioe gi Stoic, cu x0! justifiar, reprezentind boierimea inbri, pve buni patriot”, apabili & anticipeze migcAvile ad- versarului, Elostesc replica premonitorie:,puseficeltd ceo cari, trig toe oi Spancio, ok ne com ede nar me © sfftuiesc pe doammna Ruxanda si-l oiraveascli pe tiran si asista cu cruzime a ultimele clipe ale acestuis, adresindix? 0 all replic& sugestivit nant a mri a cre gti muna orton fas f comantears laren | pesmi | Sct paras {pra dtm 4 erate rami Prssinth tinal stl nara at vee' stile, 4.3.8, Pereonajui colectiv Personajul cotectiv, mulfimea revoltaté de térgoveti,apare ‘pentru prima dati in literatura noastra, Psihologia multi ‘mii este surprins cu finete, in mod realist: siringeres no- sodulai fa portile curtii darmesti din cauza unot vesti olamurite, descumpanizea gloatei cae .ienise fini sf tie pentru ce au verit si ce ure” in fata intrebasl armagulu, giar surile izolate care exprims nermultumiiie, ir sfazgit, rostizes namelu! Mojoc, in care toti vid un vinovar pent toate st ferintele: - Mojoc sf moari! - Captd lui Mojoe orem”. Se ob- serv capacitatea hui Lapusneanul de manipulare si de dominare 2 gloatei. El oriemieaza miscarea haoticd a ntulg- iii spre exprimares tnei singute dorinie, in acedagi timp rizbunandu-se penira tradarea de odinioar’ a vornictilut Motoc slimplinind amenintarea / planul iniial, dats ce rerea satisficutd, muljimea ,rdgiminduese de asti jereft se imprigti", ca. $i cand ar & Vent anume pantra acest fucrt. Ata naratoruln’ este de a surprinde gradat starile psiholo- gice ale maltindi prin notatii scurte, care separé replicite persongjelor, asemenea indicafilor scenice dintt-o drama: -Prostiniea rdmasit cu gua scat” 1 Acest din rma cunt géstnd un eo tc tate iil, fit o@ oschintie electri. Toute glastrde se ficurt un glas, i acest gtos striga: «Caput lui Mofoc aremo" _ Tielfosut boier czu ins brafele ive acestei cw muti cnpete care intro cipal A fl buck". 5 Limajat confine expresii popullare (,riviasd cx gra cis cet regionatisme fonetice (ylipale”, .gsind”), dar fortt Ge sugestie au neologismele care conserva forma de secoi XIX, unele fiind integrate in Sgguri de sti cho”, compara fia ,Acest in urmitcuent/..] fu cao sohinteie electric”, me- tafora , bral det aceste ex multe capete”. Still narativ se remarci prin sobrietate, concizie, echi- libru intre termenif arhaici si neologici,o mare frecvertS a gerunciului, simplitatee topic. Stal indivect alterneaz cx stiful direct, wealizat prin dialog si interventie izolat Marcle prezentei naratoralut sunt: topica afectvé (anle- unerea adjectivelor, de exemple degdfatd cusirtare”, Limbajut sf stilut narativ heey | Beienazd rot | mosurter de expanse | Shanice ‘Paraculosii le letuia nati flee foier”, ,menerociful damn”) utilizat’ in caracteriza- tea direct8 sau pentrti notarea gesturilor / a defaliflor sem. nificative,Jexicul combinat (athaisme si regionalisoe pentrz 2 conferi culoatea tovala; neologisme cu forme de secol XIX), Regionalismele (de exemmphu: pind”, ,gepte") si arhaismele ‘sunt utilizate pentru culoarea localé (exhaisme lexicale: ,.p2- Ii, pherad ttaclor”, comic”, , spirit”; aehaisme seman ces ,prostl” cts Sere canton’ sin, at fini” cw sense @ obiige ia plata davior; arhaisme fonetice: ,ntprotivire’, 12”, _ jtonghi”; achaieme gramaticale folosirea formetor de phuzel cca sens de singuilas:, Venise ir st gte pentru cau ven”). Pufinele neologisme mu influen{eazd Claxitatea stilului, ciexprima concis kieea: ,cwrizam”, ,regent”, sschintete ele: tries”, he” Limbajul personajeler este unt! dintre principalete mij- loace de caracterizare gi concentreaas atitudini, recs trisd turin mod indirect, prin replicile memorabile (de exempt; Dict voi me mat ovefi, exe vl oreau, mispunse Liipusmenatl, a cul echt scdmtion’ co un flger 9 dad to nite mi bi, eet iubese pre poi size merge oni cu voi, ori fri win voastri. St eh Sntore? Mai degrabit-si on frtontoe Dundrea curs! faite”) 5.2. Rotul modurilor de expunere Narafiunea si descrierea sunt seduse, naratorul obiectiv f- mitandu-st interventiile, Caracterul dramatical textuhui este dat de roiul capitoielor in ansambiu! textului (esemenca ac- telor dintr-o pies de featru}, de realizarea scenicd a sec- ‘venjelornarative, de utitizarea predominanti a dlaiogutat side minima interventie a naratoralui prin consideratii per- sorale. Descrierile (vestimentatia sl oblcelurile: portretul fizis al doamnei in capitolul al T-lee, vestimentagia lud Lapus- sneanttin biserica, masa domnease®, ceremania zelafilor cu domnitorul ete.) ,au waloare documentart, nw vataare epic” (cl. Nicolae Manolescu, op.ci.) gi confer culoarea focal: adie Moldoma, pe oremen aceea, mse intredusese inet eda mie ciruritoralese. Cel mui mare ospat se cupriaden te exiena eturi sie bucate, Dut barge polonez, veneau mincini srecest ferke cit ‘verdopuri care phuteaw in sent, apoi plafl hurcese, gi, sfirgi, “Fripturite cosmopolite, Pina mest 9 seroefelele ora de flac B ecu ale sul ara Jesuits fe cast, Tipsite pe care aducene bueatele, talgerite si pe huipuio mai perfect sintei de gesturipatetie adc, de cuvinte arele ent de argint” i eriorable, ce abseroatie nsikologica gi sociclogict acutl de ati- Fancfia simbolics 2 descrietii este realixat’ prin des tudini romantic si intuite ratis” (6, Clinesce, op. cf.) ccierea cetétii Motinului, cu motive romantice feetatea pus ste, stincile, crepusculul) ,Cetatea era mu gi patie oe wre? 7. Mai mut. mori de ries, Nu 5e acca decd murmmira abril Nistre— Exprimates unor opinit argumentate Jui ce fzber regulat stdnconsele ei coaste, sure si gant, 9 striga- fl monoton a osisifor de sna, cart Ptr ema crepuscxsh 1s 7-1, Exprimarea unul punet de vedere argumentat des- ‘se alienate langile tor Tance.”" | pyran pfe modiul In care se refiectl o idee sau teme in stu F puncte vedere vela aleass | Regumens der Dresmodul case Iouatene {serecnoidse — Afexaden Lipnsgremnatl este o ruwveld dl inepieagie ston REEMA sit, ce ilustreaz’ principiile ideologiei pagoptiste $i ale r0- ie 6. Aspect ale estate romance in muvee least LS. antomutsomnene Foca spinel a doa jae | Peezinidaspectele Prima nuvela istorick din literatura roman’ nu aduce fr fata : a secolulul at XVi-lea, in Moldova ~ este reinviat prin va- SS SEERS contemporanilor un model de pattiotism, ci un antimodel orizarea si transfigurtates adevarulut istoric. Costache Ne-~ a + de conducator (ca unavertisment adzesat contemporanilor gruzzi face din Aleandmu Lapugneanul un dorenitor crud, intoo perioada de eieryescenis revolutionars) gi reconsti- Un tivan, sugerdind!sstfel caractent exceptional al dome: fuie culsarea de epoct, in aspectul ei documentar. sele, desi comportamentul sax it este prea diferit de com- Coaxistenja elementelor romantice ct elemente casi pportomentul celostaly domnitori din Evad Medi, intr-o opera Literard este o irésatur a literati pagopsiste eo ~ Flind @ nuvel istosic’ in contextul literaturii pagoptisie, ER 7.2, Trasaturiie perioadel pagopileta, relevante pentru Alexandru Lapugneanul este 9i o navel de facturi roman- 1 ecainth ‘teme gi viziunee despre lume din nuvela aleass licd prin respectares principflal romantic enunfat it f= seas asoptismul este un curent ideciogie cage exprima viziue troductie la Dacia Hiterard~ inspirofia din istoria national’, Pee aa painalilelstgea de spina partcspanor la Rev prin specie, tema, personaje exceptionaie in situatii excep- fionale, personajel principal alcstuit din contraste, anbiteza ‘event sies juin de le 1648, condigurat in perionda 1830 ~ 18 : a Soe ioes rine in migeren de vite de dup 1621 gana de angelic-demonic, culoarea epost, spectaculosul gestulior, Slnaisstprincipittlumniniste, preluate de Ia Scoels Ardeleand, al al replicilor gl alscenelor. cre! mobil esenfial fusese constiinfa rationals. Flementeleromantice se impletese cu elemente clase: ovals seipnmatea sp wa ce poate dente chiral compere construct Smetic, aspect! vero- fica pe dowd coordonate: politics $ calturala. n plan pall sirmil,credibil a faptelor, caracterul obiectv al naratianit tic, principle se afirma in studi ale revohutionarlor, is {nferesul romantic pentru specificnational si culoarsiocalt articole publicaiein diverse periodice in coresponden, in Geschide drumul observatiel realiste prin telmica detaliu discursuti gin peocamai. Printre principatcle revendicti Ismet, trl pict! nce seer Seats ncependenf legit gf amistad fa de met . imperiul Otoman gi Rusia, abolirea Regulamentului Orga Valoarea nuvele este exprimats prin firma(la crifculit nic, improprietixirea clacagilor, dezrobirea figanior, edu- G. CAlinescu: smucela istoricd Alexandra Lapusneanul ar f catie egala pentra tot. in plan cultural, se intemeiacé devenitosertere cold co 34 Hamlet dct literature rom ar Fusing salon tetra st pre fi aout in ajuior prestigiul unci limbi universale, Nv.se. poate fn- — LE NEGRUZZ / Nuvela romantics fel {n pertoada pagoptisti, un rol tot mai important in cadrul vies spirttuale il ocua literatura, care incepe st se difenon- fieze treptat de celelaite domenii ale activity culkurale. Serik ‘osiéimportang aiepocii~V. Alcesanclri, M-Kogatniceanu N. Baloescu, D. Bolintineanu, Alecu Russo, lon Ghica ~ sunt tn ‘prim vind luptitor pentra crearea unei constiinfe nationale ‘putemioe in randul maselorlargi de oament girmmaiin al doi- lea rand autori de beletristict. Prencupati de probleme ideo- logic si impiical in. viaa politics, soritort paguptist tec peste otice divergenfe ¢. adopt o pozitie de monolit in éomentul cultural, Un rol esentia! fn stabiirea unel dinectii unitare re- ‘vine celor trei mari reviste ale epocit: Dats itera (conside- rai promotoarea ,directiei nationale”, Propisiren si Romania literard Articolul Ini Miheil Kogtlniceanu, introduetie Ia prism! nuumir al revistei Daca litera (1840) considerat program romantisnulii romanesc, cuprinde zecomandazea unot surse de inspiratie: storia nafionala, natura gi obiceiuile. a fenomen litere, pagoptismul este una dint ipostazele romantismulud tomanese, caracterizats prin spit socal sina- Sonal, militantism si mesianism, ford a exclude insi temation Vefilintime, pesonale, confemplaga gt cultvarea ptorescului, [ fFEUGRITI DE ABORBARE t A UNOR SUBIECTE PROPUSE! + « « 4. {Variante 9, Bac, 2008, 2008) Serie un wseu structurat de 2-3 pagin degone partic late macele, prin ceferre lao oper leraré sda, In elaboraren eeu vel sea in vedere wnttoselerepee (pe colcana din singe): SS INTRODUCERE ‘Tncadsore in conte (opera stoma epoct, specie Mera}, | CUPRING [Bi Caracershel ale miock ale | rc ois ale aves romantce | Precizaree a dova carats | la lope) : ale specie itera stl, eee | studi "| i 1 i | ‘articulate en Prezentavea, prinveferivela | Oxicave patru dintee usmitoarele ve- navelastadiats,< patra | pece elemente rle constructie a Ee 24, Perspectiva narativ’. rtd soubiactole gi / sau ale | e compozitel (de exemple: | 4.1. Compote: gfe, sever navi, 4.11 Relaiaincipst-inal: ceoflict, relat tempurale g | 43.2. Elemente de comporitic. | spupiile, cumstrucpia persomeietor, | 4.2. Constructia subiectului: ae | t,o, orp nara, | 42.1, Moments sublecal : tell nares ete). 422. Confical. 423, Relat tomporale gi spatiale. | 43, Constmuctia personajelor: . 4334, Consteuesia persorajelor in ant nuvela romantic 432. Statutul socal, psthologicsi | ATt ‘moral al personajults principal: 4133, Trasatunle personajli 88 | silaace de caracterizare; : 4.34. Constructia personajelor ane | secundare; , | | 435. Personae episodice; ae | | 430, Personaju colectiv Ae | Boidentiorea relator dintce | Personal prnepal: dow personajeroprezeniative | 432. Stautul social, paihologicgi | E9 pentru navela shudiats ‘moral al personajalsi principal; " 33, Trdssturile persenajului wa rifloace de caracieszare : {La alegere, unul dintre urmitorele: | 434. Constructia personajelor Asa secundare: [495.Pewonaje episode ood ‘Exprimavea unui punctde | 7.1, Panctal de vedere argumentat, ae verare argumentat despre | despre modul in care se reflect 0 idee modu in care se reflect 0 idee | sau tema in ravela aleast [stemmamnoaeai, | INCHEIERS: | 6, Aspecte ale estetici romantice in rary rruvela ales SA [aeons | Partcnineiit ale exit naratir 2. (Varianta 5, Bas. august 2010} RedacteazA un eseu de 2-3 paginitncaresi pre, [RTRODUCERE Pk Facndeare bv comtentlopea TO) 2 ee cemnneeedmiencinelne beers | | NIRODUCERE Thodam coaneagea | Fi | seul, vei aves in vedere urmatoarele epere (pe coloana din stinga}: i | V epoch Pe i | PORES em ~ i | CUPRINS 72.1. Caracteristici ale m fat | INTRODUCERE 1-Tneadrave in context (opera AT] || Bvidenserea tiputuide nuvers | nuneisistorice fale meoelei vmnntice | | | autorulul, epacs, specieTitersrd). | ales sia trisieurllor care fac | (ia alegere} | = posibilé incadiaceR nt UO | Ge pot valoiin idl in 7.2. Tene L Jogie. inéwun curent cuitws! / | torte perioadei pasoptiste,relevante |_| isra, nto perondt sa int | Sau tama gi isos dpe lume © |eonentare tematic i Sevnevela abssa COPRNS Zi. Caracteristicl ale race Fale Evidengirca a dus caractoris. | navel storie /ale cle romentice | tei ale muneiei egisite in ext. | (la alegere}. Prezentaven, prin teferize la | Oricare rei dinize urmatoarele separe. | 1 nubele stadia, tei lemente | 4.1. Compoziie: 2B ‘de structurd ale textulu naratiy, | 4.1.1, Relaia inciit-fnal; | ‘semficative pentra ilustrarea | 41.2. Elemente de compozitc. Prozentarea temel ruvelel, | 3. Tema nuvelet reflecatd in textul naratiy aes, | 42.2, Momentele subiectului (se aleg | peinseferire la doud episoade / | doua episoade/ secvenie narative) seoeeranes ey ce 44 amet come Seonuunbe fapttimtroscer’ [Gite eT ca RnR [dete ato |422 Conti (| [atten 2S Siete area eee arene ee wntetspie serene ama ne eer ‘ul, purticulurtfi cle comepncife, | 43. Constracia personajelor. ‘Viziuaii despre lume a | autoruiui/ araratorukii Ge | 4.2, Elemente de compozitie 42.1 Relafia incipitlinal; constracfr personal, model | 4.1. Constracta personajelor in navela ii emacteriere ete) renal || [autora araratoru de 4-2 " | ; ° Uy | [ecm grammy jf becom atta [Sereda pm k |t || nee ec ay | {Hoace de caractorizate; 1 I oubiect. orticetnritty ale | 429. Conftioul, | 434 Constanta psenaeorsecundaze, | 22 | Compocic, perspec rates | 42.3. Relai tempos spite Tussarce eafilor due dous [434 Consteucjapenouujdorsuun | 5 ‘cena cmstruitn | 43 Construct pessonalos ersten prince scene | daw, Ce ee easement Fever Haz viziunea despre lume in | 43.6, Perwonaful coleciv. | navel suit ni 432. Statund soci, psihologic moral al peronejnini principal i | £33. Trasituile pessonsjlu i | mijoace de caracterizare; | | 434. Constructia personajelor secundare: ‘Susfinerea un panct de vedere | 71. Punciad de vedere argumentat dee | fe personal despre moet in care_| spre medal in carese raecoidee ou | serefieté intext viriunea despre | tema inmavela less’. i Hume a aulcrului/ a unwia ditt | i } ersonajele nivel! pent ore | | SAS Percale epsosice Sopa | i | Se Femorajlcoeare [INCHETERE Te Aspen clecsetci romanticrinne- | AI | «= EXpalmama uncloplnifargi Tt Panda ae venee argumentay, vel fate despre medal ineare [espe modl neve se refecttofdee | feoivitinencegpre tune pau tome inauela sens, | 23, {¥atiaata 10, Bac. 2009, 2005) Serie u-eseu siruchurat de 2-3 agi nce st sunt reflectate in textul ales. H prez te sine enrol in cel studi bornea SCRE, ———— HEE RE | Soul, vel aves n vedere mde repere (je colane cin sting p ERE ae RESET ORE | EE | 4 (asian 8, Bas 2005, 2006) Serie un seu srucurat Ge 23 agi fn cre 38 re i sn rune, eed nran fx pic saa et at studiat, apartinand perioadet yagoptiste. in elaborarea eseului vei aves In vedere: trmiorele epee (pe cloana din stn ga 8. (Varianta 26, Bac. 2008, 2008) Serie an eseu de fap angumentativ, de? - 3 pagini, despre raportul realtate~ fictione Jucteat inte-un text narasfv studiat, poring de ia delle exprimate in urmatoares aftnatie: ,Flefiuman mu este viajs tri, ci ala vidi, Smuoralt rate oferite se pra if de care viaja alta arf vai soi smal siSeivioast decd exe". (Mario Vargas Llosa, Serisor eftre wm tani zomancier) worezh “ASirmafia ul Mario Vargas Llosa despre raportal realitate~ lcune in ieraturs | surpeinde aspecicle defiitor ale celar dow concepte si poate f fastretS pe ace | rraveleistorce Alexandra Lipusrearil ce Costache Negrazzt i Ficfunea presupune utlzarea unos elsmentereale pentru crearea nc ate | luni, care nurse suprapane peste realilate cio concuteazs.Caracteristic acres aintce cone oferéluaia une emt /intazplil adevirate, deg. ese o pltemaiee | |= imagine tora pans impli proce do les rename g | terprofae a dateor cealtER Ea opereaz la diverse nivel al actuiui de crea, | | dela conepie pin a sl apis eignaiatea creas ‘slotic, Reabatea este existenin obiactva, viata thith’,cfreiz | cititorul, persoanele rele / personalitileistorice, | ARGUMENTARE | Argument 1, Relafia sursi / document istoric~ fctiune, : ‘Angument2, Transfigurarea artistic a faptelor istocice este motivatt estete, 3. Distintiaintre persoana / personaliiatea ‘storie si personajulliterar. ‘Argument. Nuvela reconsttuie culoares epoci CONCLUDE i Fras urmare,afrmatia lal Mario Vargas Loss este tuscat,nnuvelsiatoricd Ales | ‘sander Lipupucane, sa ria in ceea ce privesie raportul dinte realtate lfc | jfune, cig din punctul de vedere al maiestries amatice al capaciaft de evocare a | tel por, pe care nina, ibogstind-o cu no semnifiaicenp| ciple umane memarsbie 4. (Warianta 26, Bac. 2009} Exempiu de redactare: IPOTEZA ‘Afra lui Mario Vargos Llosa despre seporta eaiate~ fine teat sur prinde acpectele defnitori ale clor dova concept si poate fi slustats pe baza ni ‘tie istosice Alexandru Lipugncanul de Costache Negrzz Fines presupune ublizarea unorelomonte reale panini creareaunet ate kas, cave ni se suprapune peste realitale, cio concureazd, Caraceristicl a creagiel arti sve, care afer Hz Une him /intamplan adevaate, lei este plasmuiseaima- inal autorulu,ficunea implick procesul de selecti,reorganizare i interpretare 2 datelor realtiti. Ex opercazd a diverse nivelut ale actus de eceati, dle la cone ‘epye pnd lst implica originalalaa creatorlusimmstegt un seopesttic.Ren- litetes esto existenfa obieciva, .via(a tala’, cteia H apart autor,

    S-ar putea să vă placă și