ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE
136 A COMUNICĂRII
Apoziția. Norme de punctuație
Evrard d’Espinques, Cavalerii Mesei Rotunde
(pictură de manuscris medieval, cca 1475)
Reflectează!
l  Relația apozitivă (de echivalență) se
deosebește de relația de subordonare ce
se stabilește între un atribut și regentul
său; așadar, apoziția este o funcție sintac-
tică de sine stătătoare, nu alt tip de atribut.
l  Fiind o structură detașată, are un ca-
racter facultativ, deci se poate elimina din
enunț, fără a-i schimba structura sintac-
tică, deși înțelesul poate fi afectat.
JOC
Org aniz ați-vă în echipe de câte
patru membri. Creați enunțuri în care să
existe apoziții pentru următoarele baze:
Mircea cel Bătrân, Roland, Vlad, mama, pri-
etenul meu.
Câștigă echipa care, în trei minute, al-
cătuiește cele mai multe enunțuri corecte.
UNITATEA 4
DESCOPERĂ!
Citește cu atenție următorul text, pentru a răspunde la cerințele de
mai jos:
Legendele regelui Arthur, celebrul conducător britanic, datează încă de la
sfârșitul secolului al V-lea și începutul secolului al VI-lea, întruchipând epoca
spiritului cavaleresc, atât în război, cât și pe timp de pace. Existența sa istori-
că este dezbătută și contestată de istoricii moderni, adepții dovezilor incon-
testabile. Folclorul și invenția literară îi completează figura legendară, adică
imaginea cavalerului ideal. Sabia sa magică, Excalibur, ordinul Cavalerilor
Mesei Rotunde, vrăjitorul Merlin, apărarea Britaniei de invadatorii saxoni,
aventurile magice la care iau parte anumiți cavaleri: Kay, Gawain, Lancelot,
Percival și Galahad, căutarea Sfântului Graal sunt teme centrale ale poveștilor
regelui Arthur.
1. Identifică, pentru fiecare cuvânt sau grup de cuvinte evidențiate în
textul de mai sus, termenul față de care se află într-o relație de echivalență.
Model: celebru conducător britanic — regele Arthur.
2. Ce poziție ocupă aceste structuri față de termenul cu care se află în
relație de echivalență?
REȚINE!
Două cuvinte sau două grupuri de cuvinte se pot afla într-o rela-
ție de echivalență. Apoziția este funcția sintactică prin care se exprimă
relația de echivalență între doi termeni.
Structurile regele Arthur (baza) și celebrul conducător britanic (apo-
ziția) se referă la aceeași persoană, cu scopul de a explica mai clar des-
pre cine este vorba. Apoziția stă întotdeauna după bază: istoricii mo-
derni (baza) + adepții dovezilor incontestabile (apoziția). Schimbarea
ordinii cuvintelor determină schimbarea rolurilor sintactice.
Cum recunoaștem apoziția? Apoziția se recunoaște ușor, deoarece
este întotdeauna izolată grafic prin virgule, două puncte, linie de pau-
ză. Uneori este însoțită de adverbe explicative, numite mărci apozitive
(adică, și anume, mai exact, respectiv).
APLICĂ!
1. Transcrie, în caiet, apozițiile din următoarele enunțuri.
a) „… vine iar părintele la școală cu moș Fotea, cojocarul satului…”
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
b) „Ar putea măcar să guste / Dânsul, gingașul, lăcuste?”
(Tudor Arghezi, Doi frumoși)
c) „Nănașul nostru și prietenul dumitale, cumătrul lup, se și arată în
prag!” (Ion Creangă, Capra cu trei iezi)
d) „Un biet poet latin, Ioan Salius, […] începuse a pune pe versuri
laudele sale …” (Alexandru Odobescu, Mihnea-Vodă cel Rău)
2. Precizează, pentru fiecare apoziție de la exercițiul 1, baza.
3. Explică punctuația apozițiilor de la exercițiul 1.
 ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE
UNITATEA 4 A COMUNICĂRII 137

DESCOPERĂ!
Observă!
1. Citește fragmentele pentru a răspunde la cerințele de mai jos:
l „El, Sobieski, […] să fie nevoit pentru a doua oară să dea pas turcilor...” Substantivul, pronumele sau numera-
(Costache Negruzzi, Sobieski și românii) lul cu rol de apoziție pot fi în cazul nomi-
nativ, indiferent de cazul bazei „împreună
l „Au ăștia, bogătanii, pământ.” (Zaharia Stancu, Desculț)
cu bădița Vasile, dascălul bisericii”, sau pot
l „Dar ea striga pe celălalt, pe mort.” (Mihail Sadoveanu, Baltagul) relua cazul și prepoziția bazei: „pe celălalt,
l „… umbla prin sat din casă în casă, împreună cu bădița Vasile, das- pe mort”.
călul bisericii, un holtei zdravăn, frumos și voinic.”
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
a) Completează, în caiet, următorul tabel cu informațiile potrivite:

Baza apoziției Ce parte de vorbire este; cazul Apoziția

b) În ce caz sunt apozițiile identificate la punctul a)?

2. Prin ce se realizează apozițiile evidențiate?
a) Prietena mea, Andreea, este pasionată de pictură.
b) Copiii calificați, adică ei, vor fi trecuți pe listă.
c) Elevii întârziați, al patrulea și al cincilea, nu mai au loc în sală.
d) D-l. Goe este un copil răsfățat, adică obraznic.
e) A venit la noi alergând, adică grăbindu-se.
f) Au ales calea cea mai ușoară: să meargă împreună la gară.
g) Fetița a primit o păpușă, adică ce iubește cel mai mult.

REȚINE!

Apoziția se poate realiza prin:

„Au ăștia, bogătanii, pământ.” (Zaharia Stancu, Desculț)
substantiv comun sau propriu „El, Sobieski, […] să fie nevoit pentru a doua oară să dea pas turcilor...”
(Costache Negruzzi, Sobieski și românii)
pronume Copiii calificați, adică ei, vor fi trecuți pe listă.
numeral cu valoare pronominală Elevii întârziați, al patrulea și al cincilea, nu mai au loc în sală.
adjectiv D-l. Goe este un copil răsfățat, adică obraznic.
formă verbală nepersonală – gerunziu A venit la noi alergând, adică grăbindu-se.
Au ales calea cea mai ușoară: să meargă împreună la gară.
propoziție
Fetița a primit în dar o păpușă, adică ce iubește cel mai mult.
Apoziția poate fi simplă, când se realizează printr-un singur cuvânt („ăștia, bogătanii,”) sau dezvoltată,
când se realizează printr-un substantiv însoțit de termeni subordonați („dascălul bisericii, un holtei zdra-
văn, frumos și voinic”). În interiorul structurii, adjectivele zdravăn, frumos și voinic au funcția de atribut și se
acordă în gen, număr și caz cu substantivul regent (un holtei).
Apoziția poate relua baza, descompunând-o în elementele componente (Elevii întârziați, al patrulea și al
cincilea…) sau o poate rezuma (A încercat ceaiuri, pastile, sirop de tuse, adică tot.).

EXERSEAZĂ!

1. Identifică apozițiile în fragmentele următoare, c) „... venim să ne închinăm noului Domn ales de
transcriindu-le în caiet. obşte, lui Mihnea-Vodă”.
a) „Intră în codru, în patria verde.” (Alexandru Odobescu, Mihnea-Vodă cel Rău)
(Lucian Blaga, Haiducul) 2. Analizează morfologic fiecare apoziție descope-
b) „... tatăl său, Cosma Florii Căzacului, seamănă cu rită la exercițiul 1.
dânsul.” (Ioan Slavici, Gura satului)