Prof.

Raluca Marian

UNIVERSUL EPIC. Repere de analiză

1. FIXEZ OPERA STUDIATĂ

2. O ÎNCADREZ ÎN PERIOADĂ . FIXEZ CURENTUL
LITERAR(nume, trăsături generale). FIXEZ TRĂSĂTURILE
CARE APAR ÎN OPERA STUDIATĂ( le anticipez) ( 2-3)
3. NUMESC SPECIA CĂREIA ÎI APARȚINE OPERA
STUDIATĂ(definesc, enumăr trăsăturile)
4. ANALIZEZ TITLUL OPEREI. FIXEZ TEMATICA
5. *STABILESC ARHITECTONICA TEXTULUI(
compartimentarea clasică/ inelul compozițional etc)
6. ANALIZEZ INCIPITUL ( numesc tipul de incipit, nuanțez
C.N.P.-ul)
7. PREZINT ACȚIUNEA=DIEGEZA( INSIST PE ANALIZA A
DOUĂ SECVENȚE NARATIVE; fixez tipul de conflict,registrele
stilistice utilizate, planurile narative în roman)
8. ANALIZEZ FINALUL( numesc tipul de final:închis/deschis,
explic în ce constă, arăt relația cu incipitul:
simetrie/antiteză/evoluție a protagonistului/involuție)
9. REPLASEZ OPERA ÎN CURENTUL LITERAR ȘI PUNCTEZ
TOATE TRĂSĂTURILOR ACESTUIA PREZENTE ÎN
TEXTUL STUDIAT
10. CONCLUZIONEZ: clarific cerința, inserez un citat critic, îmi
asum opinia.

Observații: utilizez conectori ( pe de o parte, concomitent, totodată, o

altă idee esențială, așadar etc.)
2.2. Universul basmic:
” Povestea lui Harap-Alb”, Ion Creangă. Basmul cult

a. Ion Creangă: Epoca Marilor Clasici( sec. al XIX-lea), alături de Mihai

Eminescu, I.L. Caragiale, Ioan Slavici; realismul-popular, fabulos
b.
Basmul( lb. slavă: BASNÎ=născocire, invenție, minciună):
- specie epică
- narațiune deliberat fantastic-miraculoasă
-ilustrează un conflict moral( lupta dintre bine și rău)
- implicand personaje reale și ireale
-confirmând victoria binelui și finalul fericit
- astfel ” Basmul devine oglindire a vieții în moduri fabuloase”.( George
Călinescu)

Aceste elemente surprinse în definiție sunt completate de stereotipia

specifică, ilustrată de prezența:
- clișeelor compoziționale ( formulele specific: inițiale, mediane și
finale)
- cifrelor magice(3,4, 7, 9, 12, 24): simboluri ale perfecțiunii/ciclicității
- obiectelor magice= rol apotropaic, rol protector
- personaje adjuvante=ajutătoare( donatoare, mistagog=maestru
spiritual)
- inițierii( traseului inițiatic), statutul de bildungsroman
- unor motive specifice: mezinul, călătoria( ilustrează un model narativ
odiseic), împăratul fără urmaș, probele, lupta, nunta
- schemă narativă: situația de echilibru- element perturbator-calătoria
cu rol reparatoriu-recuperarea echilibrului initial
- unor elemente fixe, stabile numite FUNCȚII ( Vladimir Propp, 31)
- cronotopul ambiguu, nedeterminat, vag ( atemporalitate= illo
tempore= timp al începuturilor, mitic; aspațialitate; A = FĂRĂ)

Basmul cunoaște două ipostaze fundamentale(tipologie):

-basmul popular
- basmul cult: prezența autorului imprimă un stil original,( limbaj ,
atitudine, construcția personajelor si a discursului narativ), autentic
!!!Observație:

-mărcile oralității: dialogul, adresarea directă, imperativele, vocativele,

exclamații, interogații, interjecții, expresiile populare(
PAREMIOLOGIE=studiul expresiilorpopulare și al proverbelor), limbajul
popular și regional, colocvial
- arhaismele=puls al trecutului; ipostaze: arhaisme semantice( rost=gură;
prost=om simplu, carte=scrisoare); arhaisme fonetice( pre=pe,
acuma=acum); arhaisme lexicale: logofăt, paharnic, împărat.
- firul de ață( firul poveștii): două semnificații/doua analogii- Moirele sau
zeițele destinului care controlează firul vieții; firul Ariadnei-firul salvator
din situații dificile(labirintice)

Elementele culte asumate de către basmul lui Creangă sunt:

- umanizarea personajelor; eroul ilustrează un tip uman, oglindire a
omului obișnuit( fără trăsături supranaturale); a omului ADEVĂRAT,
dominat de OMENIE ( respectă tiparul kalokagathiei: adevărul ,
binele și frumosul)
- utilzarea dialogului abundent ( marcă a oralității, a dinamismului, a
dramatizării, a caracterizării personajelor)
- adaptarea formulelor specific
- inventarea/crearea personajelor grotești
- limbajul regional, paremiologic; umorul, ironia-forme de jovialitate,
de optimism

4. Titlul.Tema
- construcție substantivală
- două substantive-simbol
- Harap-Alb: personaj eponim, include un oximoron( rob negru-alb),
confirmă involuția socială, fixează a doua identitate a eroului,
anticipează lupta dintre bine și rău, ilustrează statutul de neofit,
naivitatea acestuia
 - povestea: evidențiază modelul narativ odiseic, dezvoltarea
motivului literar al călătoriei ce oglindește dimensiunea de
bildungsroman; fuziunea dintre Realia și Utopia
- tema: lupta dintre bine și rău; călătoria; inițierea; procesul devenirii

5. Incipitul:

- Restrângere a perpectivei personajului reflector: strada-

casa(descriere detaliată-anticipare a universului familial, dar și a
atmosferei prin nivelul auditiv: ”scârțâitul îngrozitor” și
”Schelelăitorul metalic” al ușii și al clopoțelului=vocație dialogică a
lucrurilor, a obiectelor care devin ființă; se produce o inversare a
lumii, obiectualizarea ființei)-interiorul casei( tehnica detaliului):
deconspirarea personajelor si anticiparea celor două planuri
narative:
1. Destinul lui Felix( neofit-inițiat): inițierea acestuia(
dimensiunea de bildungsroman)
2. Destinul clanului/familiei: lupta pentru moștenire
 Totodată, se evidențiază /se dezvăluie două categorii de
personaje: NIMENI ( Care vor fi ”înghițite”) și STRĂINII
( supraviețuitorii).