C.N.„I.L.

Caragiale”
Prof. Ileana Georgescu

Plumb
de G.Bacovia
-schema analizei literare-

1. Context :
- Poezie ce deschide volumul de debut al autorului (emblematică pt întreaga
creație)
- Trăsături simboliste: corespondențe macro-microcosmos; laitmotivul / simbolul
central; muzicalitatea textului; tema și motivele literare; tehnica sugestiei

2. Gen și specie:
- Gen liric – lirism subiectiv (sugestia – formă de transmitere a ideilor, emoțiilor în
textul simbolist)
- Specie: elegie (Bacovia – poetul tristeții), artă poetică ? (relația eu-lume), pastel
simbolist

3. Teme și motive:
- Moartea, eșecul existențial, teama de neant, tristețea / depresia, singurătatea,
plumbul (simbol), cavoul, mineralizarea naturii, îngerul decăzut etc.
- Poetul trăiește premoniția morții, contemplă eterna și lenta împietrire a naturii,
umanității, a spiritului, fapt ce îi provoacă sentimentul de depresie adâncă și îi
accentuează starea de izolare (claustrofobie)
- Relația eu-lume (temă specifică artei poetice moderne): pentru eul solitar,
universul este un spațiu ostil; lipsa confortului, frigul lăuntric, culoarea ternă și
inerția materiei, caracterul sufocant al spațiul închis sunt detalii care subliniază o
viziune tragică asupra ontologicului
- Titlul: simbol central și laitmotiv, cu multiple semnificații (apăsarea sufletească,
monocromia și monotonia lumii, răceala morții, toxicitatea)

4. Structura textului:
- mărcile eului liric: vb la pers I sg (stam)
 - 2 secvențe poetice construite în simetrie – corespondență simbolistă: paralelism
sintactic, repetiții (în poziții cheie a simbolului), elemente de prozodie, semnele
de punctuație (pauzele în intonație)
(!!!! Vezi poemul Corespondențe de Charles Baudelaire)
- Secvența 1: spațiul exterior – cimitirul; simbolul somnului de veci; percepția
sinestezică a universului; mineralizarea naturii; izolare în spațiul închis al cavoului
(camera, orașul) etc.
verbul dormeau + epitet verbal adânc - somnul de veci, prelungit la infinit, definitiv…
sicriele de plumb - metaforă / reificare - societatea / oamenii sunt reduși la aspectul lor
fizic, material
flori de plumb - imagine vizuală, oximoron - natura mineralizată
câmpul semantic al morții: funerar, cavou, sicrie, coroane - tema, univers apocaliptic
vântul - prezență dinamică și sonoră - accentuează starea de pustietate a lumii și haosul
interior al individului
cavou - sp închis (camera, orașul / târgul provincial, universul, corpul)
descrierea sinestezică a universului: imag cromatică - flori de plumb; imag auditivă -
scârțâiau coroanele de plumb; imagine tactilă - era vânt
- Secvența 2: spațiul interior – moartea iubirii; simbolul mortului (ambiguitate:
persoană dragă / propriul eu / reprezentare simbolică a iubirii); ideea inutilității
salvării; simbolul aripilor / al zborului în jos
amorul meu de plumb - metaforă / oximoron - iubirea / totalitate sentimentelor
poetului - eșecul iubirii, lipsa de speranță
dormea întors - epitet verbal - moartea iubirii / sentimentelor / spiritualității; pierderea
șanselor pe care le-ar putea oferi iubirea
și-am început să-l strig - constr verbală - strigătul = manifestare a dorinței de salvare,
imposibilitatea salvării, căci actul de a striga rămâne la stadiul de intenție
mort - persoană dragă / propriul trup / îngerul iubirii/ îngerul morții
atârnau aripile de plumb - deznădejde, starea de prăbușire luciferică, imposibilitatea
zborului = imposibilitatea elevării

Repere:
- ilustrarea a 2 trăsături specifice curentului literar / orientării tematice
- prezentarea temei / temelor, prin referire la 2 idei poetice
- comentarea a două procedee compoziționale (titlul, secvențele poetice, tipul de
lirism, figurile de stil, elementele de prozodie)