SPECIFICUL DEZVOLTARIL PSIHICE A COPILULUI IN PERIOADA ANTESCOLARA* Conceptul, natura si functionalitatea copiliriei Tnainte de a deveni adult, dupa cum bine se stie, omul pareurge in dez= sa_bio-psiho-socio-culturali mai multe stadii, cicluri sau faze mari Yietii. Copilaria antescolard reprezinté prima etap’ — intensiva, normala TA — a acestei dezvoltari. In ce const semnificatia acestui fapt fun- tal? Cum trebuie inteles copilul si copildria in raport cu starea d adult? Ce loc ocupa si ce fel de functie indeplineste aceasta fafa si activitatea omului? In ce misurd particularitiile psihologice ale ei tin de natura esenfei umane; cum si le interpretim, si le influentaim Je dezvoltim in directa doriti? Raspunsul la toate aceste intrebari — pre- Je altele de naturé similar — presinta 0 important capitals pentra fatea instructiv-educativi in gradinite, in vederea realizarii optime a ivelor Programei. Conceptia actual despre copil se situeazi pe pozifil iei_genetice, dinamice, functionale, Este un adevir bine stabilit c& vine pe lume gataficut, preformat. Inflegerea lui exclude, din ocului, ,imanentismul psihologic". Injeles ca o fiinfa in devenire, copilul studiat si tratat la modul individualizat (diferentiat pe parcursul virstelor mica, mijlocie si mare), virste cind au loc schimbari evolutive sub fa medivlui institutionalizat din gridinite. Idea de copilarie ,. . .co- ‘eu perceperea constientd a clementelor specifice copildrici, a acelor care disting pe copil de adult..." (subl. ns. — A.Ch.). De aceea, conceputi ca o perioada ,,...cti particularitati proprii este funda- pentru orice sistem de educatic. .. (Ricks, D.F., p 317). Dar aceste titi trebuie si fie cumoscute, identificate si ,descoperite; particu- de fiecare dati altele, inedite in ipostazele devenirii copilului. Pentra eficienté, schimbarea relatiei .educatoare-copil" trebuie si se cenireze din urma. Drept urmare ,,.. .copilul devine soarele in jurul cAruia dispozitivele pedagogiei..."" (Devey J., p. 103). ‘antescolara este perioada primilor sase/sapte ani din viata copi i care se caracterizeazi prin cele mai profunde, durabile si productive ppsihice ale individualitatii. Aceasta este perioada une intensive re- fi. sensibilitati si flexibilitati psihice divergente. Dup& u t capitol a fost elaborat de prof. unly. dr. A. Chircev, Referingale bibligrafice sint inclese la ANEXA. Studlate temelnic, vor putea ionarea actvititl didactice © edveatoarelor.actualizarea potentialului intelectual, dezvoltarea inclinatiilor si capaciti cognitive se realizeaza in perioada antescolari intr-o proportie foarte ridics nemaiintilniti in etapele urmatoare de dezvoltare ontogenetici a psihica Se constati c& aproximativ 50%, din dezvoltarea inteligentei se produce p Ja virsta de 4 ani gi cam 30% intre 4 gi 8 ani Prin urmare, dezvoltarea int tual maximi are loc la virsta antescolara. Chiar daci aceste date procent ru trebuie acceptate in sens absolut, totusi ele atrag atenfia educatoan asupra necesitijii de a exersa si fructifica potenfialul creativ al prescolara de ai forma si dezvolta mlidifele eului cognitiv-afectiv-actional, de ai $i genera insusirile personalitafii in devenire. ‘in mod unanim se accept astizi ideea cio psihopedagogie pres stiintific practicat& in gridinifa devine posibild numai daca este in cone: cle psihologiet genetice (care studiazi etapele dezvoltarii copilulu), = su datele educafiei genctice. Adaptarea influentelor ... 1a mis adici progresivi, dinamici si prospectivi, orientativa in fiecare pa citre viitor“... constituie obiectul acestei discipline (Debesse, M. ps Fducatoarele beneficiazi de marele avantaj, deoarece pot aplica metoda cipiilor prime, potrivit careia devine posibil& studierea fenomenclor gice aga cum ele se produc in mod efectiv in gridinifele de copii (At D. P., Robinson, F.G., p. 37). Dezvoltarea ontogenetica a psihicului se produce potrivit legitifilor sig cipiilor pe care disciplinele mai sus-amintite le-au dezvaluit. Cunoastes respectarea strict’ a acestor legititi si principii in practica educatiei p: Tare este 0 conditie, sine qua non, a formirii copiilor potrivit cu titile lor individuale. De aceea, infelegerea copiliriei inseamn’ inteles facilitarea transformirilor ce survin la virsta antescolar’. Adulfii — in parinfii indrumafi de educatoare — vor putea influenfa pozitiv pe copil = daci stiu. ,de unde pomeste (starea actual a dezvoltirii) si_,incotro se dreapti* (zonele proximale ale dezvoltirii) copilul. Drept urmare, in i fia lor pedagogicd, adultii vor fi feriti si actioneze, asa cum se mai in ndincoace*, ,,dincolo" sau ,alituri" de copil. Corolarul pedagogic direct al acestui principiu psihogenetic este de = ort rtmarile desis prista-o acceerare artificial, de altel neprss de indati ce se fixeazi obiective formative, se transmite un confinut inf ional si se aplic& metode de predare-invatare care depilsesc posibilititile fale copilului, Aceasti predareinvitare prematurd este expresia tipici = cordanjei flagrante (deniuntati de numerosi specialisti in problem’) dintre ce doreste adultul si ceca ce poate si realizeze copilul. Considerat& sub 25 normativelor igienci mintale si al obiectivelor educafionale, invitarea 2 turd este sterili, infructuoasi, neeconomica si diunitoare. Copilul m fi ,maturizat* inainte de vreme. A nu tine seama de acest adevar ech cu faptul de a sili pe copil si faci ,salturi in gol", inseamn’ a nu c pe copil fn el fususi, asa cum este el, fard a raporta la ,,tiparele® ads Este cu totul inutil ,...s facem apel prea de timpuriu la facultati sm timente a ciror prezenti presupune experienfe pe care copilul nu le= tnch lace" (Clapatbde, Ed. p. 82 ~ sub) ns. A, Ch), S& ne inchipuim fntimpla cu un copil ,promovat” prematur din grupa prescolari mici is mijlocie? Sau, la fel, din grapa mijlocie, in grupa mare? In amindows ca $i in altele similare, inseamn4 si nu finem seama de ,realitatea ‘a copilului* (Mialaret, G., p. 38); inseammi a mu fine seama de legea = ni genctice, potzivit cireia ,copilulsse dezvolta in mod natural trecind numér de etape care se succed in ordine constanta (Clapartde, Ed., 3] 212iilor si cap portie foarte genetic a pi entei se produce! e, dezvoltarea este date pr atentia educate eativ al prescola actional, de af apedagogie si este in cone oltarii copilulaiy lor»... 1a ms atativ in fiecamel 32 (Debesse,, Mi it aplica metoda fenomenclor 1de ce este atit de important ca educatoarele si-si formeze o imagine cit clara si mai precisi despre fiecare copil din grupa, sk cunoasci staditle de dezvoltare a proceselor psihice intercorelate, implicate in dinamica isdrit $i wmanizérii naturii biologice a copilului. acelagi timp se cuvine si fie Iuate in considerare si efeciele secundare generate de nesocotirea nivelurilor de dezvoltare psibick a copiilor. cunoasterii acestor niveluri minimalizeazé $i poate chiar sd anuleze ele administrate copiilor de citre educatoare. Aceasta se intimpli in forme de suprasolicitare, cind continutul informational este supradozat , cind predarea dobindeste 0 caden{a accelerata fra a-i da copilului t rgaz pentru receptic si .gestatie mintalé", cind problemele de rezol- inaccesibile in raport ct. functiile cognitive ale prescolarului, cind de disciplinare sint dure, copilul fiind privat de cdldura afectivd in ‘eu educatoarea. Toate aceste situatii siresanfe pot si dea nastere la reac- tiv-impulsive si la atitudini comportamente dintre cele mai variate ‘educatoarea trebuie sd le observe, si si le explice si sd le rezolve cu tactul dc necesar. Caci, ce inseamn& ,.a fi educatoare” ? (ca de altfel, pedagog, 2), Realizarea rolului socio-profesional de pedagog deriva. din insisi de educatie. A educa inseamna a fine seama de natura proprie a co- inseamna a adapta copilul la mediul social adult (iar in gradinite acest ‘ste adaptat la posibilititile de asimilare ale prescolarilor) ; inseamn’ pel la mijloace, procedee si metode care se intemeiaz pe activitatea ‘munca spontana bazatd pe trebuinta si interesul personal al copiilor Hip. UA Explicatile gf Gemongteapule educatoail — a:% a le sub ‘totusi, rolul — niu au nici pe departe valoarea informativi si formativa junile proprii ale copilului. EI trebuie privit ca o flint activa, poli azestratd, iar nu ca un ,recipient vid" care ramine, doar, s& fie umplut mnatii despre naturi, anotimpuri, mediul inconjuritor, profesiunile adul- Adevirata educatie concepe copilul ca pe o entitate vitald, ca peo va- sine, iar nu ea pe tn mecanism inert care se pune in migcare la incita- G stimul extern. A educa inseamna a forma ,....un copil pind ce ajunge ind sprijinul educatorului copilul este in’stare ,si adauge ceva now jaman obignuit™. ,Educatia nul creeazi pe om, ¢a il ajuti si se creeze" M., p. 111-112). Educafia devine — in spiritul acestei conceptii — G creatoare, in misura in care fi permite copilului si-si cucereasc’ pro- itate constituit’ din ansamblul, organizat ierarhic, al insusirilor telectuale, afective, social-morale si volitiv-caracteriale. find si aplicind principiile pedagogiet creativitajii, educatoarea nu va ‘ectivitatea copilului la rolul’ unui simplu executant, ci fi va. asigura de a fi nu numai ,actorul" modelelor oferite spre ,copiere-imitare” riscA si duc& la formarea unui individ docil, dependent, lipsit de ini- ) Pantcularititile av prim c Pewvroze, far copilul care se joaca ramine un copil" (Chateau, Jap. 178). jocul pune in evident explicit forfele pe care trebuie si se bizuie educa se desfisoari inten re, Ele implici reguli 4 ex de 3—5 ani este re virsta de 5 ani creste Tscolari. Jocurile nu se desfisoard a intimpla iilor, Daci acestea sint incalcate, jocal ifime este de 6 cm. f i reguli nu existh joc (Dewey, J.» Pe 5 Mergind in direcfia clasificirii, unii autori stabilese tret forme diferite de sta. Din aceasti cauzi jocul explorator-manipulativ; jooul reprezentatio gi jocul cu regulé (Dienes, Z eit in stadiul primei sevoctbiy. Find. vorba de o cercetare experimentala, educatoars'e Wt Particularititile menfi Been “Gtalk indicatit valoroase pentru, formarea_clementclor_ gf = att loc in funetia gl 1M Jematice la. prescolari. O conceptie original a fost elaborata despre Sfici functia glandei Teaet'e nevote organich a copilulus ce poate fi satisficutd prin mune, ‘timusului, In accla provine si denumirea acestor jocuri: focuri-Munci. Copiii sint incitagi spre e Se fesuturilor tip de jocuri de accleasi nevoi si de aceleasi tendinte care justified $i eee cee ERihloe". Prin forma lor, prin profanzimen si inspiraia Tor, aceste Barrie wcce au fost numite Ji =i acesta sint create nu sint decit reminiscente ale muncii si, de aceea, Muncé (Freinet, C., p. 176—178). jor de semnalizare al Se stie ci in unititile noastre prescolare jocul este imbinat, la tot p Sonat verbal, implies cu formele muneii accesibile prescolarului. A ne pune intrebarea nde ce se copilul, inseamni a ne intreba de ce este copil*. Aproape orice activitate = Particularitajile psih joc pentru copil, anticipind conduitele supericare. Un copil care nu sti iui este condifionat joace reediteaz% imaginea unui ,mic Ditrin’ ‘Prin joc copiltl pune in mi silor programate (01 {nsusirile inerente structurii sale individuale. ‘Tot prin joc se actualizeazs pact. modelaj Jezvolta functile latente, nett ,flinta cea mai inzes Peis nce tenfele virtuale, se ca rsercoa care s¢ joacl cel mai mult. Pentru copil jocul are acelagi ol. Pe bre prescriu modul de comportare a ¢ F Gezorganizeaz’ sau se intreruy 220il are pentra adult. Gratie fanctilor sale, jocul mijloceste dobindirea ei, personalit&tii si chiar a modelelor practice care vor fi solicitate tvitatea lui do adult. Tstoria jocului infantil este ,istoria personalitifit Sp dezvolth si a voinfei care se formeaza treptat" (Chateau, J. p. 8, 9, 34, 35). Din propria experieni didactici, fiecare educatoare stie ba sity iiate copilul isi realizeaz rolul asumat in joc, cit de mult este absorbit upafia sa, cum se identifick eu personajul pe care fl joac& (sofer, aviator, etc). ‘Am insistat atit de mult asupra problematicii jocului, ‘pentra ia, inek o dati in plus, ci impotriva nor tendinfe extremiste, dest Be, de a transforma educafia prescolard intr-un invajimint de tip yooler, 1.2 fost, este si va rimine un instrument de autoafirmare a eulut este de activitate conducitoare in dezvoltarea psibick a copilului, Reglate de cerintele educatoarei, avind efecte positive in ceca ce priveste erea sociabilitiful (depisirea limitelor ,,imaginii-de-sine™ egocentnci), se areazi de pe acum elementele constiinfei social-morale, Prin imbinarea aden. @ jocului cu activitiile programate cu intreaga grup’ au loc insenmnate bari in structura proceselor psihice. Datoriti acestel imbintri subject. egocentric cedeazi tot mai mult locul reflectirii objective a realitatil Ee rin perceptii, reprezentiri, limbaj, memorie ete. Sub influenta prow »predare-invifare*, fuziunea sincretici a elementului subiectiy ca fectiv dispare pe misura avansirii copilului de la o grup Ia cea unm 4n perioada prescolarititii. In acelasi timp so estompeazA si egocentrismal siaiiler emotiv-impalsive, a tendintelor si dorinjelor pe masura adap- opilului la realitatile sociale exterioare. In Yelul acesta se produce socke $4 acestor variabile psihice, respectiv formarea morald si umanisarca titi copilului. Particularitijile anatomofisiologice. Procesele reteri organismului co- Se (estigoari intensiv in perioada prescolara. ‘Totusi, ritmul eresteni de 3-9 ani este relativ mai incetinit comparativ cu etapa precedenth, .cum in gridinif’. In astf ss de actune comund intre cele -cazuri ,problem&", in general fa weatoarei informafii referitoare dle de tratare a acestuia etc. (Minn numeroase gi variate infls este, rispunind mal adecvat a trebuin{ei sale de a comunica, fi. Toate influentele gridinifei cr progrese in domeniul cognitiv, miei, mijlocie simare. Se P copilului functit formative ese E afectivi. si conativa a viefii p Finciti curiozitatea. Tot prin joc ssonale; prin imitarea ludic a ra crundi sensul activitifii prod tanta jocului ca tip fundament - Sages maximum. activitatea copiltl fearte puternici a invatirit la peal perceptiile, inteligenta, te Be. = (Piaget. Jp. 138). Jom Copilal care nut se joae Tan copil” (Chateau, J, p. 178). ccare trebuie si se. bizuic es E istimplare. le implick rg er. Daca acestea sint incileate, reculi nu exist joc (Dewey, J, Be iors stabilesc trei forme diferite io $i jocul cu reguli (Dienes, imentalt, educatoarle formarea_ element EBs a ost claboratt despa poste fi satisticutd prin muncin = Munci. Copii snt incitati i tendinte care justifick ea si inspiratia lor, aceste BG: de aceea, au fost mumite Eecolare jocul este imbinat, la tof A me pune intrebarea de ce copil*. Aprozpe orice acti ‘seperioare. Un copil care nu Prin joc copilul pune in Sdvale. Tot prin joc se actuali te, inctt ,flinta cea mai in copil jocul are acelasi rol fizice sint cauzate de schimbi- intern’. In aceasti, perioad’ se landei tiroide si a hipofizei, in schimb se diminueaat acti. in acelagi timp Se produce cresterea anatomici si functio- tuturor fesuturilor si organelor de bazi ‘ale copilului, Se mntensitig Ea Scheletului, crefte masa muscular8, se dezvoltX sistema respirator #f oF sanguin. Creierul crete in greutate, in medie intre 11101350 ¢. fioneazi structura lul microscopic siactivitatea nervoasi-superioary, acesta sint create premisele anatomo-fiziclogice pentru detvoltarca de semnalizare ale scoarfei cerebrale, pentra deavoltarea sistemullad Hat verbal, implicat in organizarea, reglarca si controlul conduitel Psilologice. Dupi cum s-a vazut, dezvoltarea psihick jonati de mai multi factori. Sub influenta jocului $i a rogramate (observarea fenomenelor din natura si a realitifilor onstruchii, modelaj, desen etc), precum si a indrumistlor educatosreh, apar particularitafi psihice noi. Experienfa lui cognitiva se amplifick, prezentirilor se extinde, operafiile gindirii se contureazi, memrarea 221si reproducerea_capati atributul jntentionalititi, tririle emofionale 2 $1 ZePresplexe. Toate aceste schimblrt jonsite altele conferd stadiilor preses Malegti particularitith speefice, care int iprezentate schematic in cele ol. wf 4, Virstapregcolard mich gi mijlocie (S—5 ani) x Comportamentul copiilor de 3 ani ee destul de aseminitor cu acd anteprescolarilor. Jocurle copiilor dim EFTPS, ‘mic’ constat Epi a migcarior s actiunilor simple. TePele predomin&. clementul, intel tpt finutul Tor este relativ sirac. Decl ‘activitatea ludici, predomi HTeonducatoare 2 virstel, presintl aceste Particularitafi_ incipiente. a) Procesele cognitive. Perceptiay memoria, imaginafia, gindirea, lim tes dul cua oa arstat — 56 desttpoart “gtuatii concrete $i In contes iSanilor practice, obiectuale, Important ‘cate ca educatoarea i, incura actinic wzpontane ale copiului...care °°) tt orice adevr ce trebuie cos ci fie reinventad... 530. cel pubin St fe a iri? gina doar transmis (Ps dnp fas nial “‘ys. A. Ch). Folosirea, exclusiva 2 mijloacelor audio-vizs Js Pia un fel de ,verbalism al imaginily Core Sn loc sf duct 1a activititi fentice, promovewt doar asociatiile, vi pstituind figurativul in locul obs tentie, Preuindurse in acest fel, nu S© oat ‘ajange 1a cultivarea imnaginilor vizuale Tec Uxplicare 1a copil a faptelor Pe care le percepe, a imag 2 oF Pe cane oh dezvoltarea gindirit explcaiies decit negativ in re i .apropicrile amicale © dan T,, p. 64). Fara tr Sve se’ datoreste influ stnse a desea sien ai de grupa, pers ptivationals foarte co lor. Toate acestea afectiv. ) Conduita voluntard Semeazi suita_migcér Scopul cctv stivele ei — interesele Activitatea inceput i, mai_ales Ta pr Escirile si actele impl oltare. La virsta pr ‘un caracter fluc un obiect atracti prin emotivitatea sale. Motivele imi continuitatea activ se accentueaz’ fur pra condite a ifioneaz’ ‘vine mecanismul ¢ p- 201—202), Mor ul mani im realizarea scopt Copilul percepe mai curind deoscbirle decit aseminirile, insusirile @ telor cial pronungate, mai_,bititoare, 1a chi", chiar daci sint netses (_Pasirea este aczea care board; reructele i Tegumele sint acelea Pe Definitii de acest fel am (oPaskegen"; Animalele stbatice muses ¢'°) Ie mine ince” san -psenaoooncepte” Deer Teavintele respective lenarteeagame etc.) ramin aceeagl 1h 6ocac¢ priveste structura size, {ruts Peat lor semantic se acim Te I si reflecte £3 It ‘noele eet ae objector, fenomendot iol vii, (P malt note ory corpul acopert cu pene’), OPETAIES rit Se 600 a : Hactivitatea practic’ nemijlocité Comat ‘elie un constructor activ al o eae copil turilor sale cognitiv Stiuni, concepte $1.9 sociale sale coMComplexe. Copilul memoreard $i 7c impresile care i alti autori obiec potenti Potential val uternic, mai ales pe acelea 1egate ‘de nevoile si dorin Ses actuale. er bb) Procesele.afectiv-otivationale. Jncarcktura impulsiv-explosiv’, prceldln sic. le Infesta instabalitaten, echilibeales onsecinti este = sade a copilitici, tor procese, adesea, foarte pronunt Hondl al copilului, exprimata frecvent Pr ‘strigite, plins, acte oe ee final cs la prescolarul de 34 ani aceste reacts ‘Sint ined difuze, nedife basse Mh Mad larizears wor, dar aduc dupé sine wh Tne Eedueatonrea fi va feri pe copii Ce Eifel de manifestixi diundtoare Feaaeaiai afective. Cu toate acestea, in genera), ‘sociabilicarea afectiod 1a esta preseolard m mintale # Srpduce destul de intensiv. La incepyt Gnteractiunea. PEE vies se DiPeate relativ limitatd. deoaroce el ef fined absorbit, de ened ce 5 2 progrese in cel GHapal sass el yexprima o nevoie real {44 de tovirigia co abil de 0 prietenie adevirat® si © Goreste" (Dimitrovsky Ls, P- 259% Pa nick tind sf se joace mai moult wal nga ‘alt, decit anu ct alied- Mendenfi si de educatia lor in familie, in ‘gradinifa ei se manifest mai cesele cognitive, 1 = intermediul a opilul doreste s 222,nfionalititii, trlirile emofionale é s orate aitele confers stadilor Sie presentate schematic in cele @ ie (3-5 ani) K i de aseminitor cu 8 se Sih const in tepetarea fn ele. predomind elementul, int “Deci, activitatea ludicé, predom sie particularititi incipiente. ia, imaginafia, gindirea. part in situat coins si catoarca at ee ate Se Ereconsiruit $0 oat transmis tea exclusiva a mijloacelor audio. Si care, in lo aX duct 1a activi Sobstituind figuration! in 1c Se poate ajange 12 cultivarca Ne percepe, 2 imaginilor vizval Eek dezveltarea gindirii expli Girile decit aseminitile, insugirile ia chi", chiar Gack int hee 4 tegamele sin etc). Definifii de acest fel =" Desigur, cuvintele resp fn ceca. ce priveste structura Esch le Inco 2 refiete fesomenclor si fintelor vii pene’), Operatille gindirit se este un constructor acti ‘iodal lor nofuni, concepts $i 3 si rfine impresile care & Moccea legate de nevoile st dos Tncircitura impulsiv-exploziva, Be atest instabilitatea ‘prin strigite, plins, acte eactiisint ine& difuze, ned ‘un mare consum de energie Ge manifestiri diunitoare: general socahilior ee inceput initeractiunea. pre srece el este inch absorbit de a de tovirigia cu ei. see (Dimitroveky Ls. Tinga aliul, dectt wnul cw ‘in gridinija ei se manifesta it iv in relatile lor interindividuale. Odati cu fnaintarea in irle amicale dint copiterese in detent apropierilor ostile® » P. 64). Fark indoiali, descresterea ostilititilor si a manifestirilor se_ditorete influen{elor educative din gridinif& ‘cu condifia cola. ai strinse a acesteia cu familiile copiilor. Atasamentul afectiv fata de tila, simpatia, compasiunea, dragostea fati'de altul (parinti, educa. ii de grupi, personajele din basme, povestiri etc.) sint procese afec- iwationale foarte complexe pe care Ie insuseste marea majoritate a ilor. Toate acestea atest progresul realizat in sociabilizarea dome: Conduita voluntard si comporiamentul social-moral. Condvita volun Germeazi suta migcinlor sf actelor organizate Ie nivel es iui Scopul activitifii fl constituie mai ales obiectul perceput nemijocit, ivele ei — interesele sensorio-motrice, procesele afective, interesele Iu fivitatea inceputi adesca isi schimb& cursul, se intrerupe, riminind eat, mai ales la prescolarii din grupa mici. Arile si actele implicate in conduita voluntard ating trepte ascendente pltare. La virsta prescolari mic& scopul urmfrit in realizarea mised sun caracter fluctuant. Copilul isi piriseste, de pilda, constructile wun obiect atractiv la un alt copil. Caracterul fluctuant al scopului EA prin emotivitatea deosebit& a copilului si prin particularitatile repre- br sale. Motivele imediate ale activititii se inlocuiese rapid, fapt tare gontinuitatea activitafii si stabilizarea scopului, La virsta’preycolard Se accentueazi funcfia reglatoare a sistemului verbal cu influente evi pra conduitei voluntare, Are loc semnalizarea verbala proprie a co. condifioneaz4 organizarea, independentaé a activitSjii, Limbajul Sevine mecanismul esenfial de dezvoltare a conduitei voluntare (Char- P. 201-202). Momentul de cotituri se produce in jurul virstel de copilul manifest’ mai multi independent, inijiativg, stipinire fin realizarea scopurilor. ate transformiri si prefigurdri apar si in comportamentul social- enstatim la copil ceea ce unii autori numese ,nevoia de ordine", ea regulilor sociale care guverneazi cele mai simple conduite $i con. frumente de afirmare a eudui si a personalitajis (Chateau, J. p. 79 alli autori obiectivul central al formarii morale, considerati. prin meticd, ar fi educarea caracterului copilului. Fiecarei etape a deavol. pund morale succesive", pornind de la ,...morala obignuinjelor regulilor etc." apoi la cea a exigenjei si la’cea a dalorici (subl ® consecinti este gresit a menfine o singuri moral de-a lungul in. ade a copiliriei, ar insemna si-l considerim pe copil_un sadult muri (Debesse, M., pi 13), Se ) ie Siti influenelor formative administrate copiilor, pe fondal activi- interrelationat’ cu activit3til prosramate in gridiniss, se inre- Boi progrese in cele trei domenii ale activita ice. esele cognitive. Perceptia se detaseaz’ de situatiile concrete dife- intermediul acfiunilor obiectuale. Rolul lor insijnu trebuie sub lul doreste si stie cit mai mult, pune nenumfrate intrebiri, esta prescolari mare (5—6/7 ani) . 223‘imenteazi, e mina pe toate, ridicindu-se de fiecare dati d eitiv-afectiva, trait’ de Jur insusi (Acbli, HL, p. 35). Analiza si sinteza insusirilor obiectulus preg proces de dragoste mut © poate realiza’firk participarea analizatorului motric (explordrile man ee pe copii si-i fac : ci numai in planul rercepfiei ‘vizuale. (Dar educatoarea trebuie si contra Re pentru fiecare dintr fn ce misurd copilul observa ceca ce este de vdrut, atunci cind se wit la aféctive au rezonante obiect.) Copilul este in stare si detaseze un obiect pe fondul altor obiex S2 — antipatia, frica — 1 Si descompuni mintal insusirile obiectului analizat si si-l recompun’ pow Biluri interioare ale actiu cu raporturile pirtilor componente ale acestuia. Eli i = se traduce in fapt un tele operind cu diverse criterii: al formei, culorii, mArimii su (Rosca, Al., p. 418). I Tomulai, numfrvlui etc. Invafi si observe raporturile intre vitezs si elibereze pe copil de in seers ‘obiectelor: raporturile spatial-pozitionale ale obiectelor “apreciere $i autoapreciere fn ordine crescatoare-descrescitoare a sirului numeric (aspect foarte it trebuie si si simed cee tant pentru psihogeneza elementelor gindirii matematice). Ca urmare = sSzate ci este rdu. In fel loragiactitni educative, devine posibild aparitia scopului ‘mnemic — nota ecard intre cunostinfe — | iutovie a momordrit si reproducerii voluntare. La inceput, in conditiile j pare morali a prescola Tir mal tiraiu pe baza instructajului verbal, copilul tnfclege legatura a ‘cele dou’ procese: pentru a putea fi reproduse, datele respective treb _©) Dezvoltarea voinfei si fie tee jabil_memorizate. adeste si conduita vol itl calitativ ce se produce in formarea proceselor cognitive se = si renunte la unele d ca 0 motivafie social-n prin dezvoltarea limbajului vorbit (exterior si intern). Ajuns la acest ti s Be dezvoltare, copilul poate si efectueze operatii in plan minal verbs i renuntind la joc, oa fctiuni si raporturi pe care le-a sivirgit pe flan concret (obiectual). i actitnile co aeeaatea,verbald. Gobindeste calititi noi. Pronuntia copilului se e realizirii scopului. or ce se ivesc pe parct [ecienl devine mai bogat, iar propozitillesint formulate potrivit regulilor ge oe ; ticale. Limbajul vorbit devine un instrument simbolic de dobindire a ezvolta la copil capacit tintelor noi. Intrebarilenumeroase adresate educatoarei confirma nevoia. = atractiv si mult do pentru comunicare afectiva, pentru contactul social cu Altul, pentra ss volitiv asupra tr&in Ae semnificatii si confirmarea c& aw fost insusite corect. Limbajul Iai Sami elementele periecions, ise va limpezi, va deveni clar si corect dacd mobilul pentrs dependent si de fectionarea lui... este o trebuinf& interioari: trebuinfa de a se ae departe in gradir ‘a comunica” (Claparéde, Ed., p. 168). ivid care e forfat. si ‘Este interesant de observat c&, potrivit datelor cercetirilor care en ia zeari convorbirile dintre copil si adult, ,inifiatorul dialogul ee ee ori mai mare din partea copilului. Copilul nu numai c& inifiaz’ cons ? aaa insusi si de od ‘mai elaboreazA si forma dialogului pe care ill conduce, ar adultal viata" (Montes adapteazs la demersul acestuia (McKenna, A., p. 7—9). Copilul este a conchide autorul — care solicit reactii ‘verbaie din partea adultul et eee arile cei sint adresate pot oferi, prin rispunsurile primite, acl aa adel spun i modele de struciuri verbale, conditie necesar’ pentru dezvolt aco efectelo oe? Secmtece Limbajul mijloceste dezveltarea gindirii, mum opp i Cercetrt a ads valoroase contsibui in cea ce priveste relia dite & rere ay Slime} Piaget, J. Inhelder B., p. 78102; Wallon, HL, p. 183-213; Rcieraerat re Ju p- 39-64, 108-119; Rogea, AL, Slama-Cazacu, T., p- 963 ae ne Soni, M.,p. 257—268). ee 1) Procesele afectiv-motivafionale, Viata afectiva a copilului atings corespunzitor pregitirii Ini pentru scoala. Emofiile, si_sentimentele sorFPogate in continat, Ele se onganizeaza si se stabilizeaz’. axato pe Securillor la locul lor, Uikectes situatii, evenimente, persoane etc. Sentimentele de integrane de flori si de legu side prietenie sint mai accentuate decit cele de dominare gi de ag: Be Toate egut Tricks, D-F., p. 328). Relatile de ostilitate fitist cedeazi celor de Toate aceste manif competifie, cooperare si prictenie. Datorit’ ‘vecinitatii copiilor din si in cel cogmitiv si « combretului .cotla cot” si opfiunii preferentiale, se dezvolti seoali. Spre stirgitul 224——— parteneri cao atractie, atagament impért salt. Se creeazi ,arli afinitare ne ee we entina relafii interindividuale, izvor de proc Pa Hecare Gintre et (Maisonneuve, J., p. 134—197)- Aceste Ppaferice. au rezonante de ordin moticaional. Atractia x repulsia fortes Sti, fica —minia etc. pot in amumite imprejurdri s¥ con fare sh detaeze 1m A _ lari inerivar le ac Dar elf se pune tp Ses invers: ssirile obiectul : ee iierecta fapt un motiv saw altul poate genera o anumita tei mmponent fa sh examines (Rosca, AL., p. 418). Important este ca in gradinifi ‘relatiile socioa enter ‘calorii, mérimii suprafe} “pil se egocentrismul subiectiv, si-i formexe capa invati : i oe ait mai objectiva potrivit cerinfelor moral fonale richocisa i simtd ceca. ce stic ch este bine gsi evite st facd eee aie etyde. in felul acesta, inca in gradinita se cultiv’s conc ile afective — acfinnile savtrsite, in proc ri intre cunostinfe — trdi moral a prescolaru ©) Dezvolvarcavoinfei $i a conduitei socia-morale, Evoletia. accesibill te a Conduita voluntaré. a preyeolarului mare. Copilul este age infe la unele dorinte imediate gi personale, in favoares Ms sca o motivafie social-morald. De pilda, si confectioneze fun 200%) i Fvitate pentru el cu mult mai atractiva. I Saye actiuaile copilului sint tot mai bine planificte i oi seivirit topudui. Efortul voluntar se exerseaz& prin depis aoa sc ge parcurs si prin Gucerea, pink la capat a loerulti x or Se i corid capacitatea de a amina, de a aylepia si chiar de @ se ctiv fi mult dort, Aceasti capacitate exprima intensiics = wife auupra ‘Sirilor_afectiv-egocentrice. Fenomenul, doves itului autocritic. ce adres Bie pectin ‘ Ulamentele constiintei social-morale, a spirit aie siscipina, Incepott in familie diseplin tiv, pent contac ea jos me ~ : z pea, ea « jul i init. Splinarea trebuie si fie si of trebuinta interioard: tre sk st t ca un mut, nemigcat ca UN J de, Ed., p. 168)- ‘1 ine pentru copii migcarea § de abservat ch, potrivit dateloy ce ce : te ndisciplinat ate ntre copil $200 Sa a i e Pee ee PM pe 90), insusirea regulilor de, co copilulut p ra dezvoltarea vointei si a conduit ful ‘precolarulti, Adoptind indicafile formulate pentru pr Tess putem spune cl ,aceste relafii nu sint dopersonalica ful efectelor pozitiv negative..." (Chircev, A-, SePinde faptul de a promova in relafie cu copii wn comp eminator san de i ‘ntegrat social, Numai acest tip de comp erratic sree ia prescolari a initiative, independents, a respons —t' on; Wi . =r voluntar ~ toate late fmprean fins expres nero j., Slama-Cazact, a oeaior morale, obiectivate in. acfiuni, voluntare si compc ag ee. al gentra formarea acestor actitini si comportamente. n inedrcinari primite de copii in gradinita: sortanta diferitele i ect Se is colful naturii vi, pistrarea in ordine a hainelor in ve coal. e ot la locul lor, prestarea unor munci (de sipat, plivit coxganizear ise sable ig Se flor si de legume din curtea gridinifel, antoservirea ete. erie dominare si 4° Toate aceste manifestiri se risfring favorabil nu numai in cedeaza celor gi in cel cognitio si afectiv, ‘constituind premise ale pregatiri c fi. Spre sfirsitul perioadei, prescolaral incepe si resimésfie foarte puternic& spre scoala, spre .rolul de gcolar". Imaginea, de sine pro- tie reer Riltor exereita o influent’ proactiod pozitiva asupra, dimensiunilor sect ine individualitijiicopilului. Faptal acesta atest un indice si un c anna act nMblectiv a maturizirii psihologice a copilului, in sensul capacitits sele mintale, dupit care tide a desfisura ctu succes 0 now forma de tnodjare, de ntip scolar". socializate” (Piaget, J. de plecare si de sosire, freazl, EI este subiect toate interventile forma nei ,autocducatii asst continutului, metodelor + Ps 159). (C 6. Climatul educativ al pregitirii prescolarului pentru scoala Starea de ,pregitire psihologici prin care este asigurati integrarea adaptarea copilului Ia mediul scolar institutionalizat este rezultatul dezve 186). tirh multilaterale a copilului in gridinita. Educatia prescolari fiind prime Indicatiile program: treapti a subsistemului nostra scolar, in mod implicit pregdtirea pentru cltss seazi tocmai aplicarea 1 prescolarulul se inscrie ca un obiectiv major pentru fiecare educatoare: Com area prediii wniform Se cuvine conceput si asigurat climatul educativ in grAdinite, in vederea imps edarea devine inefici Rink -acestui obiectiv? Potrivit tendintelor novatoare ale educatiel pres Tata de ce apare x Inve se pot detasa citeva principii ciliuritcare, de ordin teoretic practi particularititile indi aplicatit, de cate educatoarele trebuie si fini neapivrat seams: Sub aspect motivafi 2) Inainte de toate se euvine sf cimoaslem copiul, pentru ci numa na planificdrit activi vom putea si-l fortim ¢i si-l dezvoltim. Copilul este 0 flinta cu 0 _Jume pe Beate, in concordanta ¢ prie*,o fiinta activa, cao mentalitate proprie ireductibili la Logica adultes interesele copiilor. Si Potivalent dotata, aceasta fiint& se afli intr-o permanent schimbare, iar td cerinf este pe tun simplu agent” pasiv-receptiv. S-a aritat mai inainte, ci aceast& trans mee" cu intreaga gruy mare se produce in trepte psthogenetice succesive, Pentru a] putea influ stupe de niveuré evo Optimal educatoarea trebuie si. ,redescopere” mereu copilul in dinamica ee turclor inedite ale individualitatii Ini in devenire, sub toate aspectele. P fe ale motivatiei Eceasta insti, educatoarea se cuvine si-gi cultive numeroase apiitudini pede °) ‘pentrua obfine eficienta maxima a activitatii didactice desfayurate (Re 1 ‘AL. Zorg, p. 111—120). Prima cerinta, de important’ capital’, este ca educatoarea si inv observe copilul. Accast& aptitudine inseama de a privi copilul si de ad = fet functional’, de de a aseulta copitl si de a avsi, de a sesiza prompt momentul cind ss institutia prescolari Solicit ajutorul si de a #1 acorda s.a.m.d. Procedindu-se in acest fel, com omic incipient’, in insugi va invita s4 priveasc&, si asculte si si verbalizeze ceea ce'a vizut, = sare —+ auterealizare. fia fécut, El invafi, pe aceasti.cale, sd conmunice eu cei din jur. Capac sere $i 0 aplicare Ye comunicare constituie o achizitie’ fundamentala a copilului sub a5 recurge la opozitit pregatirt Tui pentra scoalé. In clasa I el va fi pus in situatia si soul ow relatii: dependenf Te explicatile invatatorului, sd privescd si sf observe ceea ce i se demonste ati de educatoare Objectivele educative ale ,sistemului pre-elementar* constau in plan intel sau liberarca lui de a achizitiona cunostinte, in plan socioafectio ~ de a dobindi mijloac E climat de constring expresie gi de control al trlirilor emotive, in. planul consiinjei — cucesy catice, in relafiile ec Stuorealizirii personale, precum si a relatiilor de interdependent, de pune problema fr $i de solidaritate (Bandet, J., p. 83). tceze unitatea diale — m z em se reflect’ in p care copil ca ,entitate vitala” este un ,wtica!" cu particule : originole tiguros individualizate, Principiul tratarii diferentiat-individual fare. Aga cum a ar Copiilor se intemeiazA pe acest adevar. Sub aspect cognitiv, predar mi pe calea indep diferentiat-individualizata fine seama de faptul ci fiecare copil dis entiei educational riimuri broprit de asimilare + formare + dezvoltare. In dozarea. con ee Gi aplicarea mefodelor educatoarea va actiona potrivit ritmurilor fiecirat eS th parte. Sinu se nite ci din punct de vedere intelectual — copilul = © singur, fri a in ate musa i cael mete adaptat i reaiiile sociale ext Be entice as Gridinita este lo opredat-invatat”, orale, relatiile int te de-sine-statittoare, 226este precumpinitor dependent fat% de modelele oferite de educatoare. Cu timp {nsi, ‘si in mod progresiv, are loc emanciparea jui fafi de aceste me dele, in direct raport cu adaptarea lui psibosociald ascendent’. Autono 51 personalizarea prescolarului se produce pe misur& ce el_ inva si perceapa &4 observe, si-gi imagineze rolurile asumate in joc, si gindeasci aducind ;mumitor comun impresiile multiforme, s4 inteleagi tot mai adecvat fapte Tealitifii obiective. ,...A intelege ceva inseamna al recunoaste ca 0 man festare a ceva cu care sintem familiarizati mai inainte* (Thyne, J.M., p. 185) Pentru dezvoltarea capacitifii de infclegere 1a copil este deosebit de importan ca educatoarea sd controleze elapele pe care le parcurge si nivelurile la care idied acest proces cognitiv. Injelegerea are loc atunci cind subiectul noaste fenomenul general al c&rui exemplificare este fenomenul. partic (Op. cit. p. 186). De pild’, copilul ilustreaz’ nofiunea de legum’ (fenomen general), prin referinfe verbalizate la mazire, fasole, spanac ete. (fenomes particulare). Tot printr-o sintezi de initiativa personal a copilului si de indrum din partea educatoarei evoluea74 personalizarea si autonomizarea in sie socioafectivi si volitiv-actional-caracterial’. La toate aceste rezultate educatoarea va ajunge numai daci incurajes modalitifile de expresie personal-originale ale copilului: imaginativ-com tive, verbo-motrice orale, grafice-figurale, muzicale, coregrafice etc. Dato relatiilor permisiv-creative copilul va fi eliberat de supunerea generat modelul traditional de predare-invifare, fai de prescriptiile unilaterale educatoarei. Se stie ci in functie de natura climatului educational, pot actioneze factori faciliafori sau, dimpotrivi, inhibitivi in ccea ce prives formarea capacititilor ereatoare la copii (Rosca, Al., p. 79—80). Prin fap ©& educatoarea sugercazd $i propune dar nu impune — cum si vorbeasci, gindeascl, si actioneze copilul — acesta inceteazi de a mai fi consirins si doreasci altceva decit ceea ce este silit si faci. Dimpotriva, asa cum subling Ed. Claparéde (p. 165), ,copiii si facd cea ce vor, ccea ce este favo propriei lor dezvoltiri", sk doreasci ceea ce fac si 3% actioneze dar nus actionafi*, potrivit imperativului Asa si faci!* Este o obligatie cate ‘aceea de ari da copilului sentimentul propriei sale dezvoltiri si a. pro sale capacititi de a progresa prin salturi* (Bruner, J., p. 336). Conceputa in acest fel si realizata in acord cu cerinfele Programei, dependenfa educatoarea — copilul va pune in suspensie dependenfa si va f riza dobindirea treptat% a independenjei prescolarului, canalizat&. spre formare asistat&, spre audocxprimare nestinjenit’, spre autonomizare sé lizat si spre individualizare wmanizald. In oporitie cu tipul non-creatio, catoarea va adopta fipul creativ de relafii interpersonale, singurul in m ‘i satisfaci indeplinirea obiectivelor de naturi cognitiva, socioafectiva, m si volitiv-actionala, a pregitirii prescolarului pentru scoal’.* Hi, Didactica puihologicd, By SUBEL, D. P., ROBINSON, F. goticd, Bucuresti, E-D.E DRAUD, A., Cum ed facom exorsit SSDET, J., Le niveau priscelai dour a six ons. Yn: D gogiques, PUR, Paris, BULESCU, D., NANU GHICA } ape etetice a copia lark. Rev. ped., 1978, 1 ERGER, G., Omul modern $i educa SETI, E., Activitayile de. observa ‘uals a copiilor pregelar SDAN, T., STANCULESCU, 1.1. Bucuresti, 1968, GDAN, T,, Probleme de peiologie AIU, EM, Provenirea gi corecta Bucuresti, 1973 © Indrani pentru desettarca » Botyai", Cluj-Napoca, AIU, EM, MUCEA, M., Dersolt. { dezveltarea vorbis, A. T., Preaenives gi corectarea nares activititt metodi R, J., Despre frodfaree matem tmatematic fa lumea cont WU, Ju Copia pi jocnd, EDP. LU, Ju Jooul copitutwi. In: D adolescentd, EDP, Bucs OLL, J.B, Limbaj si gtndire,E V, Au, Detottarea activi w [red Psihologia copie Deswaltarea psihiculu La cop, In 1976, p. 175—199, _ Aspecte teordice si metodalgice ‘if In gcoull, CM, Rev. Probleme ale eduedrié copiludwi de iv-edveative in gradinita, | Sinadarea fotenfalulad eveati al Rev. ped, 1977, p. 3-9 WO tncercare experimentalt de pred o prodare-tnvitare 1a lec [Ge privive la problematica gcotaia CM, Rev. ped., 1979, p. ‘Tn afark de indicatile referitoare la progatire cuprinse tn capitol de fap, tt finala prezint& articole, studii gi cercetiri speciale on privice la proghtirea pregclarulsi pooald. sv. prege. = Editara Didactiod si Pedagoy 228Jele oferite de educatoare. Cu timpul a jarului fafa de aceste mo- pes en a oe fpe mitsurd. ce el invat si perceapis Ete in joc, $4 gindeasck aducind 1a fnjeleagé tot mai adecvat faptele fmseamna al recunoaste ca 0 mani- mai inainte” (Thyne, JM. p. 185); la copil este deosebit de important ee le parcurge 5i nivelurile la care se ce Toc atunci_cind subjectul recu- pplificare este fenomensi_particulat ceazi nofiunen de leguma (fenomenti sazire, fasole, spanac etc. (fenomene . AEDLI, I, Didactica psihologicd, Bucuresti, ED.P., 1973. AUSUBEL, D. P,, ROBINSON, F. G., Intdjara tx scald. O intvoducere tn psibcogie peda gxpich, Bucuresti, EDP, 1981 ANDRAUD, Au, Cu ab facim exrifile de vorbire fn erSdinifa de cop. Bucurest, E.D.P, 1980. BANDET, J., Le niveau préscolaire: avant Mgt de Uetligation secaive des éecles pour let “eur six ans. Tos Debesse M., Mialazet, G., (re, Traits des siences péda- gopighes, PLUF., Paris, 1972. BARBULESCU, D., NANU GHICA K., Influen Ais ettice @copiided procoar. es tard. Rev. ped., 1978, p. 17-24 BERGER, G., Onmal modern pi educaio $8, Puiologie fi educaie, E.D.P., Bucoregs, 1973: BIRSETI, E., Activitajie de. cbservare — mijlc de invetgare « ealitfii. tx: Edseataintlec- tala a copii pregcolari, CM. Rev. ped, 1975, p. $4— 100. BOGDAN, 7, STANCULESCU, 1.1, Paihlogia copladui pt pathlogia pedagogies, EDP., Bucuresti, 1968. BOGDAN, T., Probleme de priologe juridics, Eaitura Stine, Bucuresti, 1973. BOSCAIU, EM., Provenira yi corectarea tulburdilr de vorbive tm grdinifee de copit, E-D.P. Bucarpti, 1973, + + Dutramator pentru desoltarca vorbirt tn colectivitayite de copii, Universitatea ,Babey- Bolyai", Cluj-Napoca, 1983. 1U, EM., MUCEA, M, Dervoltaea latwrit fonstice ¢ Timbajelui. tn: Copibel progcolar i dervoltarea vorbint, CM, Rev. ped, 1980, p. 9-29. RUDA, T., Prevonraa yi corectarea devirlor dela conduitaverbald, La prepslari. tn: Pextectc conarea activitatit metodice tn gradinije, CM., Rev. ped, 1982, p. 99— 107. LUNER, J., Desgre tnudjarea matematici. Yn: Caicte de pedagosie modern’, TavGtémtutal rmatematic in lomea contemporand, p. 328336, EDP, Bucuresti, 1971. HATEAU, J., Copilul yi jooul, E-D.P., traducere: D. Réutu]. Bucuresti, 1979, HATEAU, J., Jocu! eopludui. Yn: Debess, M. (el, Psilepla cpiluud. De la mayer la ‘adctescona, E.D.P., Bucaregti, 1970, p. 164-179 RROLL, J.B, Limba) si gindire, E.D-P.. Bucuresti, 1979. IRCEV, A., Derotarea activité sluntare pind ta fra selard, Yn: Rosca, Al, Chir, A. [red.], Peiologia copilulai, E.D.P., Bucureyti, 1962, p. 199-202, +» Demvitares peihiculs Ja cop. Ia: Rogea, Al. (red), Pibologie goaerals,E-D.P., Bucuresti, 1976, p. 173199. “5 + Aspucte teortice si metcdlopice ale dervoltévt erativtait ta prgclar. Ya: De Ya grkdi- itd Ia gcoald, CM., Rev. ped, 1975, p. 11-16. + Prottome ale educritcopiadud de vrata preycand. Tn: Perechonarea setiitait instroc- tiveducative in gridiniti, CM, Rev. ped, 1975, p. $—12, + Stimudarea potetilului ceatv ol cpiiler fn contested activator din erdiniga. tu: CM, Rev. ped., 1977, p. 3-9. + 0 tircare experimentala de predare diferentiatt a Testun imaginilor, Tn: Metode active de predare-tnvajare la lectl, Tirgu-Mures, 1977, p. 31—44. + Gu privie la problematic poarisavi copitudui de pate ani. Ta: Cop, grSdinia x coal, CM, Rev. ped., 1979, p. 3-3. init din pictord stimularca receptivic . Integrarca cepillui fn activitatea 5c0- a copilului si de indra si autonomizarea in sfe "ya ajunge numai dac& incurajeazi ‘ale copilului: imaginativ-const ‘iuricale, coregrafice etc. Datorité ‘diberai de supunerea generath o th de prescriptiile unilaterale ‘climatului educational, pot 3 fnhiitiot in cea ce prves ‘AL, p. 79-80). Prin fapty sane ‘— cum si: vorbeascl, de a mai fi consirins sh nt spre Tn opozitie cu tipul non-creatio, interpersonale, singurul in mii ‘saturi cognitiva, socioafectiv’, mo i pentra gcoali.* : CM, Rev. ped. — Calegere metodicA editath de Revista de pedagogie: Rev. soph tay. presc. = Revista de pedagogic. Supliment pentru tnySfimintal preselar; , = Editura Didacticd si Pedagogict. coprinse tn eapitotol de faa, bil ccm privire la pregitirea, pregelarsisi p 229se = Demullaven ovlogenctiod « psikicului. In: Probleme fundamentale ale psihclogiel coord. Zrg6, 13}, Edit. Acad. RSR., 1980, p. 104112. coor site ormarii notiveiler,cowvingerilor si aitudinilor morale ix relafie cu compere ie at es Pulhologia edscate\ gi dexvoltri (coord. 1. Radu}, Edit. Acad. KS 1983, p. 164-181 CHIRCEY, E., CHIRCEY, A. Gradinita de copi i xoata, In: Pedagogia preseolara, Manat iontra liceie pedagosice de educatoare, ED... Bucoret, 1971, p. #2343) CLAPAREDE, ED., Edueajia funcfionald, E:D-P., Bucuresti, 1973. ERAANTINESCU, Pe Prikodiognostcnt educofinal in_prapetioa interarit sale, Tn ‘Gradinita, familie, coals, CM, Rev. ped., 1976, p. 35-47. e+ + Goordonate fundameniale ale integrrii sociale gi yeolare, In: Invagamintel pregelar outa, Rev. de ped, Bucuresti, 1981, p. 5—8. DEBESSE, M, Let etapes de l'éducation, PAU», Paris, 1938. + e+ Prikologia eopiludui [red], EDP. Bucuresti, 1970, s+ Blopele educatié, ED.P,, Bocoresti, 1981. DEWEY, J. Tre srieri despre educafie, E.D.P., Boourest, 1977 EES, Ep, Un sudin experimental asupra (noiarii malematiit, E-D.P., Bucuresti, 197% DIUTTROWSICY, Les Dewvollarea dim punct de vedere social o coptuiwi. ta: Penologs, proce: ee, educational fed. Davitz, J. Ry, Ball, S.J, EDP. Bucuresti, 1978, p 221-255, DRAGAN, 1, Aspecte pathologie ale pregatiritprescolar ‘gol, CM, Rev, ped., 1976, p. 30-34. DRAGHICT, L, NISTOR, V., Modalitati de tratare diferentiats ition matematice, Yo: Hersyimnintal preseolar, p. 47-38. ELKONIN, D. B., Psihologia jcului, E.D.P., Bucuresti, 1980, FAURE, E. A imodje af fit, ED.P., Bucwresti, 197 Ay Scoula atiod, EDP, Bucuresti, 1973. 1 Jos da eraje — mijlc important al desotdit intelectual tcale pi morate "S capiedud. Yas Rev, de pod. sup. inv. prey, ar. 1. 1970, p. 2429 iiclatea creatoare a copitutui. In: Rev. ped dud pentru scoala. Yes Grid, fame, «+ copiilr de 6 ani fn cada acti- CML, Rev. ped 1977, e+ + Raportul dint indrwmarea educatoare $4 fsupl, Ine. pregesnr. 3, 1971, p. 26~S1 Rotel Limbajului in formarca fmaginilor mintale despre nifh Ta gcoal. C.M., Rev. ped; 1975, p. 31-38. ae + Problematica ineedigdrit procenitui educational im gridinifé. In: Probleme actuate de ‘pathologie gcolack, Cluj-Napoca, 1976 emisivnd de TAY. integratd, In: CM, Rev. ped patie si muned. Ya: De ta grii- + 0+ Din experienta pihodidactiod 9 wnet 1977, p. 132—139, a €-» Consiiud de condu ere — factor de sporire a muncit tn gr&dinitd, Yo Aotivititi metodice fa gridinits, 1980, p. 99-106. #8» Particwariifile prihologice ale representdrilor 3i nofiwni mari, Rev. ped. nr. 7, 1982. FILIMON, VFILIMON 1, Probe de deton penis diaghosa pi exersarea flexbilitarié lade a: Copita, geBdiniga gi fecala. CML, Rov. peda 1979, p. 50—36 1 = Din espringa activi gruplor Soimii pai" in medial wrbon 3 rural. Ti: Bess Pemotick pein. activitsgie.ponieret. Consiial judeean Cis} Napoca at Orie Raaatici pionierilor, Cluj-Napoca, 1978, p.. 65-73 FLOREL, E., Considerajt psiho-pedagogice ow privie 1a emisiunite de TV. "gotar, Ya: CAL, Rev. ped, 1977, p. 123~ 129. Lait — factori determinanti ai petsonalitafit copitutad. Rev. pods, 1979, po T2=77. ior social-morele 1a. prescotaris tn tuod dint pre + + Deswitarea intligentei si ere fn: Gradinifa 41 educatia copitulut presoolar, 230 EREINET, C., Pour V'école du pew + + Jocurile Mund. In: Comnbon porani, ED.P., Buew GEISLER, EE, Mijleace de 0 GIURGEA, M., Funcfia majoré a ¢ cafia intelectual @ c TEPTIME, GH., Aspecte metodetog activitatil instructive KRAMAR, M., Divergenid si conve copiluled propelar. EAZAR, A, Implicatile fatorul ped. supl. inv. pres. LEFRANG, R,, Mileacele audiow LEONTIEV, A.N., ZAPOROJET, Stat, 1951 LEROY, G,, Dialogul in eduestie, LINTON, R., Fundamentul cultura LOVINESCU, A. V., Detemal decor inv. preyen 3, 1971, MAISONNEUVE, J., Psthosoiclon logie intocmitt de Ai MARE, V., Limbajad, In: Ropea, p. 313-348, » Dezsltarca inte sdititard. Yn: Edacat p. 24-30. MATEIAS, A., Valente formative al de ped., Invayamtata MeKENNA, A., Tart rebeonka: oS! OMEP, Warseava,_ 2 MELEAN, Metodologic ceretdrié fia procesului educa MIALARET, G., l'éducation prése MIHAILESCU ,E., Sugetié pontn fn grédinita. In: Gu 49-31 w+» Educarca patritica a copie ionarea activitati m: MINNE, B,, Problemele psibopedas ‘copilului. De la nagte MONTESSORI, M., Descoperivea MUCEA, M, Structura dinamicd i seonla. CM, Bucus MUCEA, M., FILIMON, V., Initio itis. Ia: CME, Pert 15-23, MUSTER, D., Fipd pedagogic pen dinifa de copii. In: R NOVEANU, E.P., [coord], Prob 6. EDP., Bucuresti MATEI, N.robleme fundamentale ale psibologiet 104 112. “atitudinilor morale tn rd eitarii (coord. I, Radu], Edit cw comportas ‘Acad. RR, ‘poala, In: Pedagogia prescolard, Manual = EDP, Bucuresti, 1971, p. 23-431, ‘Bocuresti, 1973. onal in perapectica integrdrit solare, Yn: ped. 1976, p. 35-47, Fi peoare, In: Invigienintul prescolar #1 1p 5-8. Pacis, 1958. ee Boceresti, 1977. febrii matematicit, E-D.P., Bucuresti, 1973. Ueeial a copiluui. Yn: Psihologia prove: Sar Sf"Epe, mere Ov Saratet ponte scoala. Yn: Grins, fam SijerefiatS a copiitor de 6 ani fn cad act- gab preyolar, CM, Rev. ped. 1977, 1880. 13. fat deli incetnale, sitesi morale _ peese.. ar. 1, 1970, p. 24-29. Tatar opin Yas er: pe despre patrie si munca Yn: De ta ardic Probleme actuale de integratt, Ins CMy Rev pay su pradinig. ta: Aciitatt metoice f meiilor scia-morcte a preset pi exercarea flexibilitays plastice Rev. pad, 1979, p. 50-56. din medint wrban gi rural. Tn: Eda “Consiint judetean Cluj-Napoca al Orga: > 6-73. Ia emisinnile de T.Y. to tno dmintal pr derminanji ai personatitagitcopitil Rey. pod, 1979, p. 72-77 FREINET, C, Pow Mole du peuple. Fe. Maspero, Peis, 1972 + + Jocurite Mined. In: Combon, J. si colb, (red, Antologia pedagotilor frances conter- porani, EDP. Bucuresti, 197, p. 176178 GEISSLER, EE, Mijleace de educafie, EDP, Becuresi, 1977. GIURGEA, ¥., Funtia majord a gridinifs = preitinca cpitud pentru gecat. Yo: CL, Ede ‘cafia intleeuals. a copiler prepolai, 1975, p. 18-23, TEFTIME, GH, Aspecte metedclgic ale jecurilorlogicomatematice. In: CM, Perfectionarea activtdtit instructiveducative tn gridinié. 1973, p. 84-91. KRAMAR, M., Divergenfd si convergent gindivea presclaricr. In: Gridinita si edvcafia copluled preyeolar. Rev. ped., 1979, p. 55-58. LAZAR, A. Implicaile factoradut motiafinal tw rtd de activate al preyetardut. Ya: Rev. ped. supl. inv. prey 3, 1971, p. 7k LEFRANG, R,, Mijloacele sudiowvieuale tn slab invStémfatulsl, E.D.P., Bucuregt, 1966, LEONTIEY, A.N., ZAPOROJET, A.V., [red], Probleme de poiholgia copildui, Edit. de Stat, 1951, LEROY, G., Dialogul fv cdwofie, ED.P., Bucuresti, 1974 LINTON, R., Fundamentul cultural a! fercnalitai, Editura Stinfticd, Bucareyti, 1968, EOVINESCU, A.V, Detnul decoratv pi desotarca cratvitfis copitlui. In: Rev. ped. sup fir presen 3, 1971, p. 33-60 MAISONNEUVE, J., Puhcsociolopiaafiitjilor. Tn: Socilogia francerh contemporand. Anto- logie intocmith de Alvay, 1, Grigan, 1, 1971, Bucuresti, p. 134-12 MARE, V., Limbajul. fa: Royca, Al [red], Paolgie generat, EDP. Bycurest, 1976, p31 348, MATEL, N.C., Desliorca intcletuala la greseari goin ociviijite les ou finalitte practic. séditart, In: Educatia intelectual copilr presales, CAL, Rev. ped, 1975, p. 2430. MATEIAS, A., Valewe formative ale actvitayit de masurare desfapurate ou prsclarii. Yn: Re. de ped., favatamintal prescolar i scala, Bucuresti, 1981, p. 29133. MCKENNA, A. astt rebconka: Sart sapog wi boebnaiatufliba ", XV Swiatowy Kongresa OMEP, Warszava,” 2526, VIIL1971. MOLEAN, Metodlogic eecttrié tm psihopedagogie, Yn: Davitz, j. x ball, 6 (red), Paiolo- fia procesului educational, E:D.P., Bucuresti, 1978 MIALARET, G., L'éducation fréscolaive dant Le monde, Unesco, NO 19, Paris, 1973, MIBAILESCU ,E., Sugeitii pentru confectonarca umor jucdrit nectsare desflqunérit jocurilor ‘i grddinif. Yn: Gradinifa si edcain copilslsi preqeola, Rev. ped, 1919, p31. Educarca fatrictics a copiler prin euncoslera trcutul ieric al feporului, $n:Pestec ‘onarea actvitail metodice in gradinite. Rev. ped, 1981, p. 108—110. MINNE, B, Protemele puhopedagogice ale vtratet presctare, In: Debesse, M. (red, Patologia copie. De a nastere la adolescent, E.D.P., Bucuresti, 1970, p. 50-58. NTESSORI, M., Devecperiva copilulns, EDP, Becuresi, 1977. MUCEA, M, Structra dinamict a imaginii de sine fresclaruud, Yn: Invdtamintel preyolar fi seosla. CML, Bacacest, 1981, p. 1419. CCEA, M., FILIMON, V., Iniicee drectoarlor tn proce sitet Ta: CM, Perfectionaren activthtit metodi p. 19-25 STER, D., Fiph Pedagogicd pentru sudil pi coracterisares individualitjitcoptului dim rd Sinita de cops. Ya: Rev. ped, up. tv. preen. 1973 VEANU, E.P., [coord], Probleme de tebtlegie didactcd. Caicte de pedagogic modern, 6. EDP, Bucuresti, 1977 analiza pridedidactica a acti- in gridinita, Rev. ped., 1981, * 231cw Vimba de prodare mahi. S88 Bartowaritay ate tn OPRICK, ©, Obictvee tmedfris ibii romaine tn gradinijele tor CAL, Copia prescolar g dezvoltarea vorici, 1980, p. 146-180. os pi me OSTERRIETH, P. PIAGET, J. SAUSSURE, R,, TANNER, J., WALLON, H. 74220, Ry TE [Dialog to cop. 3 Le proime de sades om peychotepie de Venfant, PUR. Paris, 1956, Probleme ale dezvott PALMADE, G, Metodele pedagosice, EDP, Bucuresti, 1975. steer >. 5-17 B., Paris, 196. kK PRMPIELD, W.R. ROBERTS, L, Langage ef mésoniomes crébrens, PLU Ee PIAGET, J., Pathologie si pedagogic. E.D.P., Bucuresti, 1972. ec art crtet ta PIAGET, J, Napura intigeft ta cpl, EDP. Dbacet 1973. SAYDERS, 6. nero me PIAGET, Jy Episemelopla geaticd, Editara Daca, 1973. Ey, Cenoore PIAGET, J. Incotvo merge educatia? In: Sociologia ‘educaici si invdtdmintuli [traducere de fectionarea ac ahaa Fe col), Antoogie de texte contemporane de peste hotare, EDP ot paar Oo Bocureti, 1977 ie mir Bed, 10 PIAGET, Ju INNELDER, By PSTHOLOGIA COPILULUI coils (wad. de Résts, D2 es, ae EDP, Bucuresti, 1979. tr " POP, Et., Coltvarca eretivitps 1a coli prin actvitofi manuale. Yn: Perfectionaren activithtt + © Jocul cu imagini pir ae aeaies tn Gradina, CM, Rev. ped, 1975, . 98-103. ise Cua + Jocuri pate activi 1a alegerea copier tx programal eriinifcl, CML, Rev., pe 1976, STANCIU, ST., Educatie 5 p. M-2h. STANESCU, M., Principat 26 jeout mic scilzare a copilr preplar Yns COL Crise, Samii, pea feral 1976, p. 13-113. STERN, H.H., Eéucar s+ Principat, it de tmbunatpire a programed etna naraateedcaie tn Bd Sic rt inifele de copii. Yn: Gridinita si educatia copitulai pregeolar Rev. ped., 1979, p. 36. " epee fe slo a tat tamer 0 eat oer grape Yn: Peconic LE ce Ren, pods Doce, 9p 7H STRAGHINARU, 1, Den POPESCUNEVEANU, P,, ANDREESCU, F., BEJAT, M., Studit de psihopedagosie rivind SUPER, D. E., Derwltarea ¢ sechiescpier bre 3 87 ani, EDP, Bocae, 197. ma. EDS pence cheaper vi, eéitar Mitra, Dacre, 12 SCHOPU, U, Paap Pee Staats Cop ol C2. Rev. po, TS.» 3-8 P= cop rata sae eres flatten gaps mat CM. Gri ani vee peso ee Deets canal S, Peg promise ts ee RICKS, D.F, Personalitate yi educapie. In: Davitz, J. R Ball ational, E:D.P., Bucuresti, 1978, p. 317-344. ROSCA, AL, Gindirea: In: Rosca, Al. (red), Poihologie, generals, SHIOPU, v., TEODORES ‘Prthice. Diagnos EDEP., Bucuresti, 1976) 292294, . mene so = conatisnaca pndiis tw grup. Tas Cnativitate, model, programare (Rove, Aly rll eS acai Paitura guintiies, Bucuresti, 1967. BOAR, R.. Contrib prog a + + Greatiiten, Exit. Enciopedica Romani, Bucuresti, 1972 cima et DUD GEREN conrata pi specifies, Rat. Academiet RS, 1981 SRE ROSCA AL, CHIRCEV. A. (re, Pillpla epdud propor, EDP. Booweet & Ha mal pics BORER ALY 2ORGO, By Apfiudiite, Eatara Sntiic,Ducaret, 1972 «Pine oa a ROSCA, A" Paihlogia dpionior minal, EDP. Bocureyt 1967 2 elu EDP, Becucyi, 1 oe tag Ri ei tes Afedivitats, Ini Puologie generalé: (Royce, Al. red], Uncle probleme ew pri SCHWARTZ, B, Educajia mine, E.D.P., Bucuresti, 1976. pope fect Ser zaN, i Pamarca aie a doprindre Gammel frie, In Pot AR, R, TEODORESCU roa activitagt metodice tn gridinifi, Rev. ped., Bucureys, 1981, p. 148—' lire copii din g SINGER, B.D, Th Future Fooued RoleTmage. tn: Toller, A (ot), Learing for Toms Jeon alta aoe Easton, Vstags Bot, %, 97. BS BAN, Yo mie SaENER, BR, Reno pil» tembie, EDP. Dar, WP Som, a ie SLAMA-CAZACU, T., Relaise dintre gindire gi Uimbaj im ontogenesd (37 anil, Baits Optimizaree continutuls si eaBreer ysoill Reese 0770 ee ee: a 3 can eee COPILULUT copilului (trad. de Rautu, iti marwale, 1: Perfectionarea act Rev, ped., 1973, p. 98~103, “prosramal gridinitei, CML, Rev., pe. Wepelari. In: CM. Gridinita, familia, Baty tnt Sescepal pete, 89 ees peer perc ts Pa Ber pets Bares 8 pT Sefer at, Saat anpatopecogi BEDE. Desrrs, W7 ecw et CM Row pct. 13.9. 3-8 fa rpe mer Tn: GM. Cray J-R., Ball, S, Pslhologia procesula ees. sencrald, E.DP., Bucuresti, ‘modelo, programare [Rogca, Al, Boceresti, 1972. Bei RSR., 1981. prewolar, EDP. Bucuresti, ‘Seinped, Bucuresti, 1972. m. Dacuresti, 1967. Aly ted), EDP, Bucuresti, » Bucuresti, 1971. ffi emtogencss [3~7 anil, Edit. * Partiuariati ale tususris structuri gramaticale de cite copii, tutre 2 si 3 an, Yn: Culex ere de studit de psihologie. IV. Ed. Academiei, Bucuresti, 1962. Dialogul ta copii, Ed, Academiei, Bucuresti, 1961. Probleme ale dereltsrtslimbii romine ca limba moderna in gridinije. itm primele clase lementore, In: Educafia intelectuald a copilor preqcolari. CM,, Rev. ped. 1975, p. 5-1, Gerectéri asupra comuniciii. Edit. Academici, Bucuresti, 1973. ‘DERS, G., Incotro merg pedagosiile nondiractive?, E.D-P., Bucuresti, 1978, FAN, E., Cumoasterca naturit si implicatile ei fn educafia intelectual a copiitr, fa: Per- fectionarea activitafit instructiv-educative tn gridinipd. CM. Rev. ped, 1975, P. 60-68. Folosirea mijloaelor audio-isualein gradinia de copii, In: CM, De la grSdinifa la gooal, Rev. ped., 1975, p. 21-26, Problems specifics ale conducerii procesului instrucio-educatio tn grddinifele de copii, In: Copital si medial inconjardtor. CAM, Rev. ped., 1976, p. 20-28, Jocut cu imagini gi rotul s8u in fnodjarca prin descoperie, Yn: Jocuri # alte activity alese. CML, Rev. ped., 1976, p. 43-49. sCIU, ST, Educafic si tebnotogie, E.DP., Bucuresti, 1972. SCU, M., Principalele direct de dervltare a tnedjémintudud prescolar tw farenoastr’, In: De ta gridinifa la geoall. CM., Rev. ped., 1975, p. 5—10. i HH, Eaucarea périntlor tm lume, ED.P., Bacaresti, 1972. | 'UCONSTANTINESCU, P., Aspecte prikologice gi psihopedagogice privind sistemul e valor la virsta copilévici. In: Activitati metodice tn gridinita, 1980, p. 1422. ‘ARU, I,, Devierte de conduitd la copii, E.D.P., Bucuresti, 1969. D.E., Dezwoltarea carieri, tn: Davitz, J. R., Ball, S, Psihologia procesulai education nal, EDP, Bucuregti, 1978, p. 424-170, JOP, U., Psihclogia copilului, E.D.P., Bucuresti, 1967, FP * Copitul preotar tm soccatea contemporand, a: Rev. ped. supl. tay. preqe. 1, 1970, p57. HOPU, U., CONSTANTINESCU, P., GIRBOVEANU, M, Judecata morald la copia ‘resectar. Yn: Copia gi medial foconjarator. CM, Rev. ped., 1976, p. 5-12. HOPU, U., TEODORESCU, ST. Repere puihogenetice. Principalle wadii ale dervltert fuihice. Diagnosticul nivctului de dervttare puihid, Yn: Radu, I. {coord}, Paolon sia ducati si decvoltirii, Editura Academiei RS.R., 1083, p. 21-36, TAR, R., Contributia programe la derotarca base fonctice si a limbajuled copitul, Yn: Pere fecfionarea activitstit instructiv-educative in gradinita, CAL, Rev. ped. 1975, Pp. 39=44, * Elvcatia mort-pliticd 36 patioticd — modalitsfi de realise tm gradinifa de cop. Yn: Jocuri gi alto activititialese. CML, Rev. ped. 1976, p. 5-10. * Prima ford a educaiet permanente — reuniunca experilor tn edwcarea gresctard. Yn: Copiul sf medial social. CL, Rev. ped., 1976, p. 1H4—I8. Uncle probleme ou privire la aciitjiteinstructiwedscative din grinife, rerdtate fn wrma controadlor sfectuate de minister. to: Gridinita gi educatia copluld. preseolan Rev. ped., 1979, p. 7-10. R, TEODORESCU, S., Sarcini si mijloace de realizare a tnedfirit mbit romdne de lire copit dim gridinifele cu predare in limba nationaitjier conlocultoare ty Jocuri gi alte activithti alese. CM., Rev. ped., 1976, p. 143146. M Joc, mifloc de asimilare @ normetor de conduits. Ta: Rev. ped. aul. nv, preg. 1.1970, p. 18-25, Optimizares conjnututus pi metodologie convorbritr tm griinija de copit. Ya: Tavyh- smintul prescolar si scoala. Rev. ped, Bucuregti, 1981, p. 36—41. 293TEODORESCU, ST, Prihologia copilulué, Tipografia Universitstii Al. Cuza", Tati, THYNNE, J.M, Esaminarce eleilor. Princip, procedee practice, ED.P., Bucoresti, TUDORAN, D., Individualitate si educafie, ED.P., Bocuregti, 1974. TUCICOV-BOGDAN, A, [red], Personalitatea copilului, E:D.P., Bucuresti, 1972. TYSON, M., Creativitaea. In; Foss, M. (red, Orizontori noi in psihologie, Eaitura dick Romfind, Bucuresti, 1973. VINCENT, R., Cunoasterea copidului, ED.P., Bucuresti, 1972. VINTILESCU, D., Vista fresiolars, aps importantd in constituirea motivafck (mais lore, In: Gridinita, familie, scoals, CM, Rev. ped, 1976, p. 63-69. VOICULESCU, F., REVNIC, G. Contributia jocurilorlogice 1a dezotiarea inteectuald @ ‘ari, Ya: Edvcajia copilalud preqeclar. CM., Rev. ped., 1978, p. 38-65. WALLON, H., De la act la gindire, Baitura $tinfilies, Bucuresti, 1964. + + Familia ji copilul, Yo: Sociologia franceri contemporant. Antologic de Aluas, I, Drigan, 1 Bucuresti, 1971. 5 + + Evolupia peihologicd copiludui, EDP., Bucuresti, 1975, OBIE E ACTIVITA $I MODAL! Organizatia , Soimi 2 partidului, tovars te a conducer . in spirit comur patriotic’ a co) Hie acestora fats de lupti ale t Roman, a m ‘gostei $i devota fuirii fata de t toare, fajt de 1 A. Cunoasterea $i lelor aspecte a ‘vata gi activitate si apropiat indra telor de fierbint patriei fat de eee lean C r lena Cea ie ale firii, ale Sub genericul copiilor", se vor or cunoaste ‘moment Ceausescu, gr ci general — Lunar, sub gen wostintei", ,.Di in lucrarea »Ti -Partid inbit, j é actiuni priSa Universitat Al Cosa", Tag, 1974 rocedee practice. ED-P., Bucareyti, 178 Bucuresti, 1974 nui, ED.P,, Bucuresti, 1972 teri nol in peihologie, Editura, Enciclope: sregti, 1972 ed fn consituirea motivates fmvdftrit yom Mt. Rev. ped., 1976, p. 63-69. w lgive Ja deevltarea intelectual a pre i. CM., Rev. ped., 1978, p. 38-65. OBIECTIVE POLITICO-EDUCATIVE Bucuresti, 1964. _ 2 ern se oe le UP ALE ACTIVITATII DESFASURATE IN ORGANIZATIA »SOIMIL PATRIEI* $I MODALITATI SPECIFICE DE REALIZARE Organizatia ,Soimii Patriei,* creat in 1976 din inifiativa secretarului gene- al partidului, tovardsul Nicolae Ceausescu, ca manifestare a grijii si atentiei te a conducerii partidului pentru formarea, inca de la cea mai fraged Mi, in spirit comunist, revolutionar a tinerei generafii, contribuie la edu- patriotic a copiilor de 4—7 ani, la dezvoltarea sentimentelor de dra- fe ale acestora fat de patrie si partid, a respectului si prefuirii traditiilor foase de lupti ale poporului nostra, ale clasei_muncitoare. si Partidulut ‘ist Romin, a mire}clor realizari objinute de fauritorii bunuriler mate in anii constructiei socialiste si cu precidere, in cea mai infloritoare pe- li din multimilenara istorie a firii pe care, cu respect si inalti mindrie ‘otic, © numim Epoca Nicolae Ceausescu". I, Educarea comunisté, Eat a soimilor ‘pried én spirit, dra- ostei $i devotamentului fad de patrie si partid, al respectului si pre- fuiris Jot8 ds tadipie gloricse ale poporitus roman, ale claset mine toare, fajt de realizdrile obfinute in anit constructiei socialite ‘A, Cunoasterea si infelegerea, potrivit particularititilor de virsti, a ncipalelor aspecte ale politicii partidului si statului nostru, a unor momente viata si activitatea revolutionara a tovarisului Nicolae Ceausescu, cel mai it si apropiat indrumitor al tinerei generatii. Cultivarea si exprimarea sen- ielor de fierbinte dragoste si profunda recunostinfa pe care le nutresc ratigescu pentria minunatele condifii viata, munc& si invatituri create, pentru copiliria lor fericité. Cunoasterea suparli permanente a partidului, personal a tovardsului Nicolae Ceausescu, tovarisei Elena Ceausescu, de a sluji cu nefarmurit devotament interesele me ale {arii, ale viitorului ei luminos, hee — Sub generical ,,Tovarasth Nievlae Coatsesetl — parintele inbit a) tua. for copiilor, se vor organiza acfiuni politico-educative prin care soimii patriei cunoaste momente din viata si activitatea revolutionara a tovaragului lac Ceausescu, grija si atentia manifestat% pentru cregterea si educarea rice ca: ,,Tinerefea unui erou", ,.Eroul neamului*, ,.Flo- in Din stejar ~ stejar rdsare ji alfele, se vor prezenta irag- rte din lucrarea ,,Tinerejea revolutionari a tovarigului Nicolae Ceausescu", — »Partid iubit, ifi mulfumim!", .Imn de mulfumire partidului* vor fi ice de actiuni prin care soimii patriei vor da expresie sentimentelor de recunostintei", 235gratitudine faf’i de tovarigul Nicolae Ceausescu, marele erou al nafiuniiroméne, Fata de tovariga Elena Ceausescu, eminent om politic, savant de renume mon= dial, pentru minunatele condifii de viaf%, munci si educare asigurate copiiloz atrici. Pal Permanentizarea organizivii ciclului de acfiuni ,Viafa si activitatea revolutionara a tovarasului Nicolae Ceausescu — exemplu strilucit de eroism'. ~~ Vizitarea fotoexpozitiei cu aspecte din viata si activitatea revolutionaré a tovarisului Nicolae Ceausescu, a tovardgei Elena Ceausescu; discujii cu copiii in legitur4 cu aspectele prezentate. ~ Organizarea ciclului de manifestiri ,Maree ctitorii ale Epocii ,Nicolae Ceausescu prin care soimii patrici vor ctoaste direct, prin vizite sau prin intermediul vizionrii unor filme, diapozitive si imagini, cele mai mari rea- igiri din aceasté perioad’. 2. Cunoasterea frumusetilor patriei, a limbii si culturii romanesti: = Organizarea unor activitifi sub genericul: ,Frumoasi esti, patria mea! de genul drumefilor, c&létoriilor imaginare, alcAtuirii de albume sau fotomontaje. ne 'Sub genericul ,.Tezauir romAnesc, se va urmiri cunoasterea costumului roménese, a caselor specifice diferitelor zone etnofolclorice, a diferitelor obiecte Ge art populard aparfinind zonei respective, prin vizite 1a muzee, intilniri Gu muzeografi, etnografi, cu bitrini ai satului, pastritori ai portului popular, cu mestegugari si artizani. ses Dulce grai romanesc“ — sezitoare folcloricé, intilnire cu rapsozi popu- lari, auditii. 3, Infelegerea de citre copii a faptului ci viata lor fericiti, condifille Organizarea_ Vasidld Commas Romania, la Muzc 6. Cunoasterea si partidului, a ins Comunist, Organiz Imnului de stat al — Se vor orga falduri tricolore" sintem sole aj & mecstonm lasts x mane al partidului, pres fnfiptuirea inaltelo de prictenie gt sol — Educarea eo secialiste, din toate prietenie cu toti co — Se vor desfa i Copii copii". Se vor realiz Giterite {ari de care beneficiaz’ se datoresc muneiieroice a intregulinostru popor sub con ducerea partidului, a secretarului general, tovarigul Nicolae Ceausescu: ay Cu prilejul Z; ‘Organizarea unor manifestari dedicate sirbitoririi zilelor festive ale iri politico-educa ‘oamenilor muneii de diferite profesii: Zina ceferistilor, a minerilor, a ofelarilor, BMP incisa' bas @ petrolistilor, a brigadierilor, Ziua armatei etc. splicarea $i injleg sub genericul Si. cinstim Ziva..." se vor organiza actiuni in cadrul — Activitit al Sabului curiosiler. 2 andan|instract lui stiinfific si v stiinfelor naturi : planul tematic el, cirora se vor prezenta recitaluri de poezie si cintece patriotice, se vor organiza fntilnii cu reprezentani ai celor sirbatoriti, se vor face primiri de noi, soimi ai patriel cu inminarea insemnelor de ciitre camenii muncit participanti la fes- tivitate. 4, Cunoasterea si cinstirea luptei si jertfei inaintasilor pentru dreptate social i libertate national: Se vor organiza spectacole-evocare dedicate principalelor momente aniversare sau comemorate in anul respectiv, potrivit calendarului manifesti- rilor politico-educative. eerrimestrial, se vor organiza intilniri ale soimilor patriei din grupele ‘ati gi din clasa T cu activigti de partid gi de stat, cu eroi aii muncii socialiste eu veterani de rizboi. 5, Deevoltarea unot inalte sentimente patriotice, a atitudinii de prefuire gi cinstire a jerticlor poporului nostra in lupta pentru pistrarea fiinfet mafic 1, Cunoasterea, i civilizata, folosi tate. 2, Cultivarea tri . omenia, modes nale: Patrie, pimint de glorii!* se vor organiza vizite le — Sub genericul Jocuriistorice, case memoriale; participarea, alituri de pionieri, la evociri = realiza actiuni de spectacole omagiale. ie §i pionierilor gi veGab genericul Flori pentru eroii neamului*, se vor organiza impreun =4S8 cunoastem cca pionieri, actiuni de fngrijire a monumentelor $i locurilor istorice. area regulamer iri cu soimii 236 toare Ia modul d