Titu Maiorescu gi ,Junimea”»Momentul Junimist” in cultura romana s-a constituit in ultimele patru decenii ale secolului al XIX-lea, dupa intemeierea, la lasi, a societatii literare ,Junimea’ si dupa aparitia revistei ,Convorbiri literare” , la 1 martie 1867. Initiativa infiintarii acestora apartine tinerilor Petre Carp, Vasile Pogor, Teodor Rosetti, lacob Negruzzi si Titu Maiorescu. Societatea cultural-literara ,Junimea” cunoaste trei etape de manifestare. Prima dintre ele este cuprinsa intre anii_ 1867 si 1874, femarcandu-se printr-un caracter polemic, in ceea ce priveste limba, literatura si cultura. Intre 1874 si 1885, se constata aparitia unei directii noi in domeniul literar, concretizata prin aparitia operelor de maturitate ale lui Eminescu, Creanga, Caragiale. Schimbarea specificului literar al revistei ,Convorbiri literare” este evidenta in ultima sa etapa de existenta, intre 1885 si 1944, redactia acesteia fiind mutata la Bucuresti si capatand un caracter stiintific. Prima actiune junimisté const& in educarea Publicului prin ,prelectiuni Populare”, prelegeri pe teme variate, in limbaj academic, sustinute de Titu Maiorescu. In domeniul limbii, junimistii in frunte brosura ,Despre scrierea limbei rom: fonetica (scrierea sunetelor cu liter Cu Titu Maiorescu, cel care editeaza ane”, aparuta in 1866, sustin: ortografia e latinesti corespunzatoare), respingerea tespingerea calcului lingvistic (copierea expresiilor din alte limbi). in 1880-1881, Academia Romana aproba toate directivele ortogratice Propuse de junimisti. , 'n domeniul literaturii, in 1865 apare ideea alcatuirii unei antologii de poezie fomaneasca pentru elevi. Deoarece lipseau criteriile de apreciere pentru operele literare existente, Titu Maiorescu publica lucrarea .O cercetare critica: asupra Poeziei romane de la 1867”. Lucrarea contine doua parti: ,Conditiune materiala”, Care se ocupa de forma poeziei si »Conditiune ideala”, tratand fondul de idei : Titu Maiorescu face deosebirea clara intre stint si arta, intre literatura si celelalte arte. Spre deosebire de stiinta, care opereaza cu rationamente, arta, in general gi literatura, in special, apeleaza la dimensiun é ' Celelalte arte se baz 1 a sensibilitatii umane. ele s@ bazeaza pe un material concret prin care determina sensibilizarea_publicului, igurilor de stil in crearea Poeziei (epitete ornante, comparatii, personificari), Fondul poetic trebuie inteles ca sentiment sau pasiune: ,iubirea, ura, tristetea, bucuria, desperarea, mania etc. sunt obiecte poetice”. El trebuie s& creeze in imaginatia cititorului, viziunea unui nou univers.Articolul ,Comediile d-lui Caragiale” pune problema moralitatii artei in momentul in care Caragiale e acuzat de imoralitate in piesele sale. Criticul sustine functia educativa a artei, luandu-i apararea dramaturgului. in articolul ,Directia noua in poezia si proza romana”, Maiorescu are initiativa de a-| plasa pe tanarul Eminescu, imediat dupa V. Alecsandri, ca valoare artistica. in domeniul culturii, Maiorescu sustine ruptura intre forma si fond: civilizatia noastra imprumuta forme straine, dar nu-si poate crea un fond autohton pentru a le aplica in mod corect. Desi critica imitatia si imprumutul, enuntand teoria -formelor fara fond”, el doreste o ridicare a fondului autohton la inaltimea formelor imprumutate, idee preluata ulterior de Eugen Lovinescu, in perioada interbelica, »Junimea” are un rol foarte important in dezvoltarea culturii si mai ales a literaturii romane, imprimand 0 directie noua de factura clasic& intregii epoci; influenta rigorii si sobrietatii este evidenta in operele lui Eminescu, Creanga, Caragiale, Slavici, marii clasici ai literaturii romane. Clasicismul acestora nu se refer numai la integrarea in operele literare a elementelor specifice acestui curent, ci, in special, la faptul ca, prin scrieri, ei constituie modele perene de creatori. In ceea ce priveste opera eminesciand, aportul junimist este primordial; Maiorescu este cel care il incurajeaz pe tanarul poet sa citeascd operele sale literare in cadrul cenaclului si le publica in revista ,Convorbiri literare”, admirandu-i permanent talentul, pe care il considera genial. Ulterior, criticul se ingrijeste de publicarea singurului volum antum eminescian, in 1883. Valorile clasicismului imprimate de directia noua, junimista a literaturii romane, se imbina cu influentele romantice, intr-o opera literara inegalabila. lon Creanga datoreaza existenta sa ca scriitor prietenului sau, Mihai Eminescu, cel care, pe cand era revizor scolar, este impresionat de talentul unui dascal de jara, pe care il indeamna sa astearna pe hartie tot ceea ce inmagazina imaginatia sa. Participarea ulterioara la sedintele aceluiasi cenaclu se dovedeste productiva, stilul lui Creanga fiind de o inconfundabila originalitate neintrecuta pana astazi. in cazul lui Slavici, un rol hotarator in devenirea sa ca scriitor, l-au avut Eminescu, cel cu care se imprietenise la Viena si care il indeamna s& scrie, cizelandu-i chiar primele lucrari, si miscarea cultural junimista, prin intermediul careia a devenit cunoscut si apreciat. Rolul miscarii culturale junimiste este unul primordial, in ceea ce priveste dezvoltarea culturii, in general, si a literaturii romane, in special, si determina valorificarea potentialului creator autohton, imprimand creatiei criteriul valorii estetice autentice.