Edessa - Wikisource

Nu sunteți autentificat Discuții Contribuții Creare cont Autentificare

Text Discuție Lectură Modificare Istoric Căutare în Wikisource Deschide

Căutare

Bine ați venit la Wikisource ! Dacă doriți să contribuiți vă invităm să vă înregistrați,

iar dacă aveți nelămuriri adresați-vă Scriptoriului .
Am dori să știm părerea dvs. privind pagina noastră. Vă puteți exprima opinia în
cadrul Cărții de oaspeți!
Pagina principală
Scriptoriu
Indexul autorilor Edessa
Despre Wikisource
Donează
Edessa
de Dimitrie Bolintineanu
start

Portalul comunității Descarcă această pagină ca EPUB 

Schimbări recente
Pagină aleatorie
Proiecte
Eu vă salut, o, noapte și voi, o, stele albe,
Ajutor

Ce disputați domnia acestui loc mereu !
Tipărire/exportare
A voastră luptă-i demnă s-o vază Dumnezeu !
Creare carte
Vai ! Omul trece iute cu faptele lui dalbe
Descarcă PDF
Versiune de tipărit
Ce perd pe calea vieții nestătătorul pas !

Tu, singură, natură, tot jună ai rămas !
Unelte

Ce s-au făcut acele troiene de popoare ?
Ce trimite aici

Acele generații ce-n lume au trecut ?
Modificări corelate
Și sclavii și-mpărații ? Trăiră un minut,
Încărcare fișier
Pagini speciale
Născînd spre a se face țărînă trecătoare !
Legătură permanentă
Ce s-au făcut acele divine frumuseți
Informații despre pagină
Ce-mpodobeau cu roze paharele-n ospeți ?
Citează acest articol
Acei luți cu sun dulce ca mierea Adonii

Ce rechemau nectarul și zeii drăgălași !
În alte limbi

Epiriana floare ai cării sîni gingași
Adaugă legături

Produs-a pe eroul Europii și Asii ?

Junia, frumusețea pe anii-i se certau
Și visele din secoli ideea ei ne dau.

Vai ! Tot s-a stins ! Putere și viață, și mărire

Urmat-au în uitare pe generațiuni !

Tot ce lăsară-n lume aceste națiuni

Sunt negrele morminte ce n-au nici amintire.

A numelui lor șoptă, dintr-un trecut de dor,

Ca zgomotul ce moare, ajunge-n viitor.

Chiar dacă amintirea ne-ar fi păstrat mărirea

https://ro.wikisource.org/wiki/Edessa[10/10/2018 11:00:22 AM]

Edessa - Wikisource

În secoli ce-au să vie, morți, ce-ați fi știut voi ?
Și cugetele voastre trăiesc ori printre noi ?

În negrele locașuri aveți voi mulțumirea ?

Vai ! Moartea despărțit-a prin ziduri pîn' la nori

Pe morți de vii, în lume, sărmani, slabi muritori !

Tot cade în uitare ! Popoare-mpovărate,

Popoare fără țintă și fără obiect,

Să rătăcesc în noapte : durerea le deștept.

Dar grecul, rob el însuși, aspiră libertate
Și cată să supuie pe popolul român !

El singur va să fie și liber și stăpîn !

În aste locuri viața atîta de frumoasă,

Dar și atît de tristă, e toată în mormînt

Mai mult decît în oameni, pe-acest căzut pămînt !

Omoară crud pe-un popol sclavia rușinoasă !

Un popol sub robie să-nclină abătut,

Atunci cînd energie, virtute a perdut.

Colo din vîrful stîncii cascada gemătoare

Se varsă-n valuri albe și geme printre nopți.

În lac d-azur ea fuge, vărsînd duioase șopți

Îndată ce s-aruncă din coasta-ngrozitoare.

Colo revarsă luna torinte dulci de foc
Și stelele ca vise bălaie vin, să joc ;

Zîmbesc cu fericire acestor triste locuri

Ca cugete plăcute ce plană un minut

În suflete zdrobite d-un chin neabătut.

Lumina lor pe unde să varsă-n dalbe focuri.

Mai colo în pădure șacalul de mormînt

Amestecă urlatul cu murmura de vînt.

Pe orizonte ochiul zărește cum se-ntinde

O mare azurie sub focul cel ceresc,

Plăceri neexprimate ne-mbată, ne robesc ;

Căci marea totdauna vederea drag aprinde.

Cu cît suntem aproape d-al vieții creator,

P-atîta fericirea alină-al nostru dor !

Să cercetăm țărîna scăpată insultării

De timpuri care seamăn și secer totul jos,

Tot pîn' la suvenirea d-un nume mincinos

Ce moare dopotrivă în nopțile uitării !

Să turburăm mărirea mormintelor în dor
Și să vedem în urmă-i ce lasă-un muritor !

Edessa nu ne lasă decît țărîna oarbă

Ce omul și cu timpul în fine au stricat :

https://ro.wikisource.org/wiki/Edessa[10/10/2018 11:00:22 AM]

Edessa - Wikisource

Umana lăcomie chiar moarte-a despoiat

În restele lăsate mormintelor să soarbă.

Așa se vor abate ce noi am ridicat,

Așa lua-va vîntul cenușa ce-am lăsat !

Așa peri-va încă a glorii lucire,
Țărîna răsipită de crivățul gemînd

Nu va putea să știe de am lăsat trecînd,

Pe viitorul lumii, a noastră amintire.

În darn locuitorii acestui loc frumos

Cred să-auză noaptea, în vîntul dureros,

Pe piața unde fuse Edessa altădată,

Sunări de muzici, zgomot de cupe ce închin,
Și nichezări profunde, ce strigătele-ngîn,

Strigări de oameni, zgomot ce face o armată.

În darn ei cred să vadă în nopți cum se formează

Grădini, palate, teatruri, lumini că variază !

Nu ! Moartea nu întoarce aceea ce răpește !

Trufia ce încinge pe popolii cei mari,

Pe regi, cată să cază sub timpii cei amari,

Căci Dumnezeu răzbună pe cel ce s-asuprește.

Cascada varsă-n noapte desfătătoare șopți
Și luna d-aur trece pe sînul negrii nopți.

(1862)

Categorie : Dimitrie Bolintineanu

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 22 aprilie 2011, ora 03:16.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice;
pot exista și clauze suplimentare.

Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

Politica de confidențialitate Despre Wikisource Termeni Dezvoltatori Cookie statement Versiune mobilă

https://ro.wikisource.org/wiki/Edessa[10/10/2018 11:00:22 AM]