ee | Art. 150 Titlul VII ~ Revizuirea Constitutiei Journal of Comparative Law nr. 1/2015, p. 35-54; £ nr, 10/200. S. Tandsescu, Despre evaluarea Constitutilor, in C.J. nt. 6/2010, p. 303-304, £-S. Tandsescu, De Vinitiative popolaite au référendum constitutionnel en Roumanie, in Romanian Joumal of Comparative Law nr. 1/2018, p. 97-118: A. Hangar, Rolul Curt Constitujionale in procedura i Fevizuirii Constitutici, in R.D.P. nt. 2/2014, p. 70-81, Comisia de la Venetia, Sesiunea Ple Nenetia, 2009 {Report on Constitutional Amendment adopted by the Venice Commission at its Sle Plena Session, Venice, 2009, (hips:/Avww.venice.coe inthvebforms/documents/2pdf~edl-ad/(2010)001-e)} ‘S. Tandsescu, Revizuirea Constitutiei, in C.J, Jurisprudentd CCR: DCC mx. 88/19% (M.OF, nt, 211 din 6 septembrie 1996); DCC ne. 82/2000 (MOF. BF 198 din mai 2000): CC nr. 148/203 (MOF nr. 317 din 12:mai 2003); DCC ne, 356/2003 (MOF me 686 din 30 septembrie 2003); DCC nr, 385/203 (M.OF nr. 728 din 15 octombrie 2003); HCC ne 6/2007 (M.of Be S40 din 8 august 2007): DCC nr, 799/2011 (M.Of. nr. 440 din 23 iunie 2011); DCC ne. 80/2014 (M.Of F246 din 7 aprtie 2014): DCC nr, $80/2016 (M.OF. nr. 857 din 27 octombrie 2016): DCC nr. 4431/2017 (M.OF ne. $81 din 20 julie 2017); DCC nr, $39/2018 (M.OF. nt. 798 din 18 septembrie 2018). Comentariu Sumar §1. Stabilitatea Constituti 1346 §2. Rigiditatea Constitutici.. 5 1346 §3. Titularii dreptului de revizuire a Constitutici 1347 §1. Stabilitatea Constitutiei Adoptarea unei constitutii are 0 importanta major pentru statul si societatea unde acest lucru are loc. De esenja unei Constitutii este stabilitatea sa in timp, ea trebuind s4 fie astfel redactata incat si Teprezinte un sistem de refering& Pentru viata politica si Juridicd a unei comunitati umane pentru o perioada cat mai lunga de timp. De stabilitatea Constitutiei depinde, in buna masura, stabilitatea intregului sistem normativ al unui stat, certitudinea si predictibilitatea conduitelor umane find necesare pentru siguranta juri (si nu numai) a membrilor comunititii, Dar Constitutia nu este siinu igi propune sa fie etema, sau, in exprimarea plastic’ a lui Thomas Paine, ,pretenjia de & dora guvema chiar si dincolo de mormant este cea mai ridicoli si cea mai insolenta dintre tirani (0. Beaud, La puissance de I'Etat, p. 408). Incd de la apa constitutionalismului, legile fundamentale au avut vocatie de a dura in timp, dar au fost permanent supuse contingenfei femporale. Menjionarea posibilitajii de a modifica Legea fundamentald tn chiar textul sau, precum i includerea principalelor reguli referitoare la aceast& important operatiune Juridica si politica, poate indeplini o dubla funetie: a ea dea permite adaptarea continua a Constitujici la nevoile schimbatoare ale societajii, in ac timp asigurind textului Stabilitate si 0 durabilitate in timp superioara celor specifice altor norme juridice. §2. Rigiditatea Constitutiei Pentru a asigura stabilitatea Constitufiei au fost imaginate variate modalitayi tehnice de garantare a unui anumit grad de rigiditate al Constitutiei care, in esen{a, presupun cerinte referitoare la revizuirea legii fundamentale mai exigente decat cele prevazute pentru legile obisnuite. Asa cum ardta James Madison, rigiditatea unei Constitutii se opune, in 1346 Tandsescu | icceiicnaiednataianinnitnnnsnintamaaie8 ¢ cot afrma Curtea Supremf a SUA fn istorica sa decree tes In definiti, a4 Consitfiek est critriul dfinitory Ss decize Marbury v. Maison (1803), einai clar si obiectiv decal critriul material, care fine de confniaal elailcyavcte ot nate prin normele consttutionalegiramane, ran ama epematismul inerent rigiditati Constitujel timid Gunesaice trees ite cu necesitate a reguli de natur& 18, oarecum golite de ac paneen Costitite: Carl eee solemn cu care se asociaz4, fie si involuntar, om prin faptul 8 pretinde tia C8 procera reviziii Constitute devine inci i ndefineste chiar iectului modificat” (Theor im, Constitution, 1928, republicare in 1993, Pais p43), Minpacl an eoies tora « consttufie fiind acel act normativ ce se revizuieste ,dupai 0 procedurd diferits ‘eed dinar’ si care prezint& dificultati particulare” (H. Kelsen, Théorie pure du droit, 1988 Neuchatel, P- 132). Facdnd in mod deliberat abstracjiune de orice consideratii de fond neeritoare la confinutul normativ al Constitujci, dfinijia formalA a acesteia o identific& cu un ansamblu de reguli juridice enunjate in forma constitujionala si care nu pot fi modificate decat in conformitate cu o procedura special, mai dificilé decat cea utilizata pentru productia normativa a tuturor celorlalte reguli normative din cadrul unui sistem juridic dat. Astfel, definitia formala a Constitutiei este ea insasi formala, in sensul c& se tazeaza in exclusivitate doar pe existenja unor reguli de natura procedural referitoare la revizuirea Constitutiei. Procedura de revizuire a Constitufiei Romaniei este asemanatoare celei de adoptare a sain cadrul acestei proceduri se disting mai multe etape, dintre care constituantul roman a aecis s8 menfioneze in textul legii fundamentale doar pe cele care se referd la inigativa, provedurd si limite, Art. 150 din Consttutia Romaniei reglementeaz8 numai aspectele referitoare la inifiativa revizuirit legii fundamentale. §3, Titularii dreptului de initiere a revizuirii Constitutiei De principiu, initierea unui proces de modificare a constitutie’ trebuie st aparyind acelei autoritagi statale sau acelui grup social care ocupa in cadrul sistemului politic al unei Societafi o astfel de pozitie incat este in masur s& cunoased evolutia respective societi, recum si perspectivele sale de dezvoltare. Aceastd autoniaie statala sau acest grup social Poate fi aceeasi/acela: toritatea investita si cu adoptarea constitu i si cu autorital rst eae éntitate distinct’, fapt ce poate facilita ulterioara distineyie dintre puterea eee ‘riginard siceaderivat’. Aceasta din urma distinetie permite ¥ 0° areunicontol Constitujionalitate cu privire la limitele in care se Poste manifesta competenta dec 8 puterii consti : Ff 1 stituante derivate. oe Const Unele constitujii prevad expres cine poate avea ina ae eptcomun (8 e astfel de ii dreptul de inigiativa lees ativa de e Situay compara dreptu * a a ce Vedea si Sectoral anu 74) oo cel de initiativa constitujionala. Daca pean ee comparati n releva nicio diferent ¢ posibil sa ma HA prezenia unel cons cael cd regulile generale nu sunt ins& valabile si pent inijiativa de revizuil : 1347 Tandsescu10 a x Art. 150 Titlul VII ~ Revizuirea Constitute caracterul rigid al acesteia poate fi adus in discutie. Exist& constitu 4 detalii referitoare la titularii dreptului de ini rezulting ansamblul sistemului normativ refertor la elaborarea legilor. In astfel de situa analin’ caracterului rigid al acestor legi fundamentale devine cu atat mai interesanta en cat'simenns juridic’ poate fi un bun alibi pentru stabilitatea lor, ria Trebuie constatat e8, in zilele noastre, in lume, un rol tot mai important aiba inifiativa populard constitutionala. Aceastd realitate a fost receptata ide ite | fundamentala a Romaniei ined din Tezelor proiectului de Constitutie, care Prevedess Pesibiltaes pentru un numa de eel putin 300,000 de eetifeni de a ini reweee (Genera Constttici 1991p. 899), Ulterio, in ext proieetui de Constitute ce sa in dezbaterea Adunarii Constituante, numarul minim de cetajeni a devenit 500.000 si oe conservat asf inclusiv dup revizuinea din 2003, Inijativa populard consttunes consacrata'de Consttuta Ronviniei a fost incl de la origini una indirecta, deoareee Presupune cu necesitate interventia unei autorita{i statale instituite (Parlamentul) in cadrul Procesuli devizional de adoptare a revizuiri si nu permite recurgerea directs la deste, Popular’ prin intermediul referendumului, aga cum se intimpla in unele state federae 4 SUA sau in Croatia, de exemplu. Constitujia Romainiei aprobatt la 8 decembrie 1991 a precizat dintru inceput subieg. tcle de drept calificate s& exercite inifiativa revizuirli Constitufiei. Art. 150 din Legea fundamentala, al c&rui continut normativ nu a fost modificat prin din 2003, reglementeazi in cele doua alineate ale sale autorita} initieze procedura de revizuire a Constitutiei si modalitatea exercita initiativa constitutional populara. Tinand seama gi de fundamental, it cay : Te nu cu iva a revizuirii, amanuntul ae tinde sa jy revizuirea constitutionala ile statului competente s&, ‘oncret& prin care se poate dispozitiile art. 2 din Legea care stabileste principalele coordonate in care se poate exercita suverani- tatea national precizind ca aceasta se exerciti fie direct de cdtre popor, fie indirect prin organele sale reprezentative, initiativa revizuirii Constitufiei a fost datd fle in competenta organelor reprezentative, fie direct cetafenilor. Astfel, in ceea ce priveste autoritifile statului, din cadrul adunarii legiuitoare initiativa revizuirii Constitugiei revine cel pujin unei patrimi din numarul deputatilor sau ‘senatorilor, iar in ceea ce priveste autoritatea executiva, Presedintele poate initia revizuirea Constitutiei numai la propunerea Guvernului. in concret, 0 inifiativa de revizuire a Constitufiei se poate materializa fie sub forma une! Propuneri provenind de la cel putin o patrime din numérul senatorilor (a se vedea DCC nr. 85/1996), fie sub forma unei propuneri provenind de la cel putin o patrime din numaral deputatilor, desi ea poate fi inifiata gi de senatori si deputati impreuna (a se vedea DCC nr, 80/2014), cu condigia ca semnaturile senatorilor si, respectiv ale deputatilor s& depa- yeasca fiecare pragul minim de un sfert din numiarul total al membrilor fiecdrei camere. Initiativa executivului se va concretiza intr-un proiect de revizuire a Constitutiei care trebuie si parvind Parlamentului dupa ce va fi fost propus de Guvem, dar in forma in care Proiectul va fi preluat de Pregedintele Romaniei. in aceast& privinya, Curtea Constitufionala a facut vorbire despre un ,,drept de inijiativa” constitutional’ al Presedintelui Romaniei, aritand c& acesta dispune de o competenta decizionala proprie, discrefionara, in virtutea Careia el poate si decida liber dack si promoveze sau nu propunerea Guvernului de revizuire a Constitutiei, iar in cazul in care hotaraste sa o promoveze, el poate decide liber daca s4 0 promoveze in forma primita de la Guvern sau intr-o forma modificat’ oti 1348 TandsescuArt. 150 tiativei ei constitutionale exercitati de puterea é proving ia Guvern ori doar de la Presedinng de la ambele ramuri ale executivului, re a democraticl partic ini ist pative, inijiativa popular’ in materie constitutional: ‘onstitufional& 12 Constitutia Romanici i grata de Cons! iniei permite mani . mis a deciziei statale. fri aoest Context tebe ne ee oeatenot Int c in ext trebui ire enilor intr-o zond Ha natura juridic’ a inifiativel c Puie ins& disipate orice posibil i oi rile ive cetdfenesti i la posibile erori cu cv parlament. In bara Legil| fundamentals’ R caracterul siu pretins obligatoriu wr eamentul are obligatia de a examina ‘omaniei, cetijenii au dreptul de a i tu are caracter nick obligatory, nic © propunere de revizuire a Constitutiei; pe 1 eli Dati igatoriu, nici constringator i i weamane suveran in privinja hotrai sal, Este ad pentru decident, acesta din arm erie constitfionaldce se fnalizesza cu un ref Soong amt or Reams’ de demise ACoA in ee ferendum decizional si obligatoriu ba 5 : , east inselatoare cBci ocesul decizional prescris de Constitutia Romaniei imput are he Sie Tecizional @ Parlamentului intre cele dou’ manifesta Hp te silanes eae 7 n ri ale cetifenilor. Nu € mai yutin aevarat ne asa cum Parlamentul poate decide s& dea curs sau nu initiativei eee pishomo i ice 7 contin sau, gi cetafenii pot decide s& valideze sau nu prin referendum potararea adopta je Parlament. Tot astfel ‘cum Parlamentul este redus la a dezbate $i gecide doar asupra a ceca ce cetfenii doresc si exprima prin inifiativa cetateneascd de revizure a Constitufiei, sub potentiala sanetiune ori validare din partea acestora in c referendumului, gi cetafenii sunt redusi la a depune o inifiativa cetiteneasca fara nicio garantie c& aceasta va deveni lege constitufionala ori c& va fi promovata exact in forma Gorta de ei. Aceste variabile ale interactiunilor dintre autoritatile instituite ale statului si cetijeni sunt dovada vie a faptului cA ‘an Romania nu este consacrati democratia directa, a cdutat un echilibru intre aceasta $1 cea democratia reprezentativa ec ent doar de citextul constitutional cub forma democratiei pal in Romania, cettenii di ative. spun atat de initiativa legislativa, cat si de ini nal, Punerea in aplicare a dispozitiilor constitujionale referitoare la exercitarea acestui drept cetafenesc a jntarziat destul de mult, legea prin care sunt stabilite coordonatele juridice ale manifestarii sale fiind adoptat& abia in 1999, in ciuda faptului c& incercart de \alorificare a prevederilor constitutionale au existat $I inte de aceasta data, atdt la nivel legal, cat gi constitutional. Urmare a revizuirii Constitutiei din 2003, initiativa le slativa populard a suferit unele schimbari de regim juridie, in sensul reducerii numarului mini de semnaturi solicitate de la cel putin 250.000 la cel putin 100.000 fa se vedea art. 74 alin, (1)]. Nu acelasi lucru s-a intamplat ins cu privire la initiative populard cons tufionald, pentru care a fost menjinut® ‘onditia a minitn 500.000 d atu, dstribulte astfel incat s& provina din cel putin jumatate din judeele (rit, te cel putin 20.000 din fiecare jude. Aceasta condijie de distributie teritoriald este menitd a asigue ua ae eral de reprezentare a populafiei in procest! de exercitir 1 puterii de stat si conduce I ‘sigurarea legitimitayii acestui demers: . cel - In pelica’ rita iniitivd populard de reviewire 2 Cont i 189/199 pind de proprietate) a fos 7 Pea paeciie Metayeni. A dows initiative cetajeneasca exercitarea inifiativei legis! atoriei) a fost itiativa constitutio- 13 re direct feritoare la garantiile 14 ative de " att titufionala a cas : Te co ia izuire a Constitutiei (seferitoare la sie ina efeiare alizaté mult mai tarziu, in 2016, in ace: 4 Tanasescu 1349 and16 7 Art. 151 Tithal VII ~ Revizuitea Constitute 1a interdictia persoanclor condamnate penal de a ocupa unele functii sau demnitati publice in anumite conditii), in 2018. Curtea Constitutional este competent’ pentru a verifica modul in care initiative cetijencasca respecta exigenfele legale si constitujionale pertinente. Dac& in DCC nr, 82/2000 Curtea a explicat cA nu poate decit si se rezume la aplicarea directa a prevederilor constitujionale de vreme ce inifiativa cetifeneascd a fost finalizata inaine de adoptarea legii pertinente, in DCC nr, $80/2016 ea a procedat la verificarea, impreung si deodatd, a indeplinitii conditiilor constitufionale gi legale impuse pentru exercitarea Lune’ initiative cetdfenesti eit sia exigentelor constitutional impuse pentru initiativele de revizuire a Constitutie’. fn ambele cazuri Curtea Constitutionala a emis decizii, conform art. 146 lit. a) din Constitutie gi nu hotarari, conform art. 146 lit. j) din Constitujie De altfel, in baza art. 146 lit. a) din Constitutie, Curtea Constitutionala este competenta si realizeze un control din oficiu asupra oricirei initiative de revizuire a Constitutiei, indiferent c& aceasta provine de la cetafeni sau de la autoritafile instituite ale statului, Caracterul rigid al Constitujiei Romaniei rezulta si din comparatia ce poate fi ficuta intre prevederile art. 150, referitor la inijiativa revizuirii Constitujiei, cu cele ale art. 74 care precizeaz3 regimul juridic al initiativei legislative. Exigentele de ordin formal sporite pe care le mentioneaz Legea fundamental in cazul revizuirii Constituiei fafa de initiativa legislativa obisnuita subliniaz’ caracterul rigid al Constitujiei Romaniei i propensiunea sa citre stabilitate, Articolul 151. Procedura de revizuire (1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecrei Camere. (2) Daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputatilor si Senatul, in sedinga comun’, hotrasc cu votul a cel putin trei p&trimi din numarul deputatilor gi senatorilor, (3) Revizuirea este definitiv’ dup’ aprobarea ei prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire. Nota: in urma revizuirii Constitutiei, prin renumerotarea textelor in vederea republicarii, art. 148 a devenit art. 151, Legislatie interna: Legea nr, 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului (M.OF. nr. 84 dia 24 februarie 2000); Legea nr. 429/2003 de revizuire a Constitujiei Romaniei (M.Of. nr. 758 din 29 octom- brie 2003); Legea nr. 375/2003 pentru organizarea si desfigurarea referendumului national privind revizuirea Constitujiei (M.Of. nr. 171 din 22 septembrie 2003). Bibliografie A. Carti: . Deleanu, in Constitutia comentata, 1992, p. 313-315; Geneza Constitutiei 1991, p. 899-910; M. Constantinescu, 1. Muraru, Drept parlamentar, Ed. Gramar, Bucuresti, 1994, p. 145, 155, 204; T. Dragan, Tratat elementar, vol. Il, 1998, p. 49-57; E.-S. Tandsescu, in Constituyia revizuita comentatd, 2004, p. 339-341; /. Deleanu, Institutii, 2006, p. 225-226, 437-442; D.C. Danisor, Drept constitutional $i instituyii politice. Teoria generala, vol. 1, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2007, p. 381-388; C. lonescu, Tratat de drept constitutional contemporan, ed. a 2-a, Ed, C.H. Beck, Bucuresti, 2008, p. 201-208; B. Dima, E.-S. Tandsescu (coord.), Reforma constitujionald: analiza si proiectii, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2012, p. 24-32, 183; B. Selejan-Gutan, Drept constitutional, 2015, p. 27-29, M. Balan, Drept constitutional, 2015, p. 157-159; f. Muraru, E.-S. Tandsescu, Drept constitutional, vol. 1, 2016, p. 5-58, 106-109; M. Criste, Drept constitutional, 2017, p. 54-64; C. fonescu, Comentariul art. 151, in C. lonesct, CA. Dumitrescu, 2017, p. 1613-1617. 1350 Tandsescuge revit Art. 152 te see, posar tematic, Revizuirea Coi ns ; nstitutiei, sli jrea Constitutiei Roma ici, in R.D.P. ne. 1/ Bi Retutionald in Romi, Deaton rae; A anaeteo, Ree i i vind m8 in RDP. nr. 2/2013, i} + P. 41-60; M. d sie 0 onal 1 . P. 46-59; M. ); M. Andreescu, Stabili fe i 46-59; M. Balan, Le , Stabilitate gi reforms ost ational fe aoe architecture hae fire pouvolt constituant et 1/2018, p. 59-73; M. Constanti . ‘une démocratie, in Romanian oe ae “ peta _Sumiment Pandectele ee ; Hie, Revizuirea Constitutiei $i neat pC, Danisor. ea Consiui:© formh rd fond? = In honorem lon Delean, Revirwines Coe: in Dreptul nt. 12/2003, p. $375 C es i 2/2013, p. 13-17; Sst io as SOs Set i constitutionalism - Liber “imicorun 1 om Mur som jamanivs BUS Se Mnee i Daculete Cateva aspecte teoretice $i pacice vrivind ;ptul nr. 4/2002, p. 16-24; M. Enache, Revizuirea constituitlor, ee ca revizuirii siematica OVE 87-95; Gul. Me farconescu, Procedura de reviruire a Constitutiei Romanici. in SD-R- ‘Constitutiei Romaniei, peep. 412011. P ‘ in 9, p. 51-61. Mihai, Despre constitufionalitatea revizuirii din anul 2003 a Hamangiu, Bucuresti stitution Give Rise 10 etree 00. nate 200 rae 5 constinalism = Lier dmicorm loan Mu i bem 95-15% ES. Tanase, Conicting Revision to ec con ws abot Semi-Pesdenilism, fn Romanian Jura of Comparative £30 172014, sons yan, ynformal Constitution 5 0014, p. 35-205 jana onal Changes in Romania, in Romanian Joumal of Compara of 1/2015, P- 35-54; E.-S. Tandsescu, Revizuirea Constitutiei, in CJ. mt. 10/2003, p- 74-90; itution in Times of Crisis, The Romanian Constitutional Court and its Enemies, 392.324; ES. Tandsescu, Despre evaluares ‘cu, De V'initiative populaire au referendum 118; A. Varga, Guran, Constit rouenal of Comparative Law nr, 2/2012, p. rative Law nt. 1/2018, p. 97-1 in RDP. nr. 2/2014, p. 70-81. 6/2010, p. 303-304; E.-S. Tandses 1 en Roumanie, in Romanian Journal of Compa sa Curii Constitusionale in procedura revizuirii Constitutiei, vie documente: Comisia de 1a Wenetie Raport asupra revizurii Consttuyiei, Sestunes Plenari nr. 81, \eneria, 2009 [Report on ‘Constitutional Amendment adopted by the Venice ‘Commission at its Sist Plenary Session, Venice, 2009, (https://wwr venice. SoS vebjorms documents/?pdf-ed-adt2010/001-2) (M.OF. nr. 758 din 29 octombrie 20 ir, 686 din 30 septem Pr DO1T (MLO. ne. 581 din 20 iulie 2017): tan onstittillor, cqnstitutionne] 103); DCC nr. 148/2003 (M.OF. ‘prie 2003); DCC nr. 385/2003 “R: HCC nr. 3/2003 bcc Inrisprudenga CC! 2317 din 12 mai 2003); DCC nF- 356/203 (M.Of. {Mof, ne. 728 din 17 octombrie 2003); DCC nr. 4 2 5392018 (M.OF. nr, 798 din 18 septembrie 2018). Comentariu sumar §1. Clasificarea puterilor constituante §2. Definitia formal’ a Constitufiel & Procedura revizuirii Constitutiel Find, 0 mai mare stabilitate a Constitutici, iar, in al doilea rind, reprezint a faptului cd prin Legea fundamentala sunt consfintite valorile esentiale a unele dintre acestea find atat de importante incat limiteaza in actiunea constituanta derivata, doug We, in prim 8 ined 0 dovaat le unei soc; 5a chiar gi py ietai, utereg §2. itele formale Limitele formate constau in stabilirea unor condifit procedurate speciale indeplinite pentru a se putea realiza 0 modificare a Constituiei. Cel mai ad procedura impusa de textul legii fundamentale pentru revizuirea sa reprezinta limita pentru puterea constituanta derivatd, Definitia formali a conceptului de depinde tocmai de acest criterin, care, de altfel, este suficient si pentru a identig supremaia sain raport cu restulsistemuluinormativ al unui stat gi pentru ajustiica ners sa derogatorie fai’ de intreaga ordine juridica statala. in Constitutia Roméniei, acest tp de limite formale pentru puterea constituant’ derivati au fost reglementate in art, 150 si art. 151. Partial ins, unele limite care jin mai degraba de contextul in care pot fi aplicae procedurile de revizuire sunt reglementate gi in cuprinsul art, 152, anume in alin, 3), Procedurile de revizuire constitutional nu permit oricdnd si oricum adaptarea continua a intregii Legi fundamentale la oricare noi evolufii in planul contextului social-istori. Dimpotriva, exist chiar momente sau situafii in care regenerarea constitutionala risca 4 i fie nefastd pentru autorul actului decizional pe care il reprezint& modificarea Constitutie, Cel mai adesea, astfel de contexte sunt cele in care voinja poporului suveran nu se poate exprima liber sau deplin. Astfel, alin. (3) al art. 152 precizeazi ca Legea fundamentala nu poate fi revizuita pe durata unor stiri excepfionale cum ar fi cea de asediu sau de urgenta si nici in timp de razboi. Aceste ipoteze sunt excluse datorita caracterului exceptional al contextelor socio-politice gi istorice respective, in timpul c&rora exercitarea suveranititii nationale ar risca sa fie mult mai dificild decat in conditii normale, daca nu chiar serios periclitata sau impiedicata. Este adevarat c& prevederea unor astfel de limite, de tip contextual, in chiar textul legit fundamentale nu ar putea impiedica, in mod efectiv, o eventual putere agresoare ca, in caz de razboi, s4 recurga la modificari sau abrogari totale ale Constitutiei Romaniei, dar prezenta lor in textul normativ al Constitujiei ar putea face diferenja dintre o revizuire legal, deci legitima, a legii fundamentale si una impusa prin abuzul sau pur si simplu incalcarea formelor prescrise la cel mai inalt nivel normativ. Ce trebuie lesea insagi © astfel de Constitute §3. Limitele materiale Limitele materiale ale revizuirii Constitujiei introduc un principiu structurant ne interiorul conceptului de Constitujie si permit identificarea a ceea ce poate fi consident drept esenja acesteia, valorile fundamentale pe care se sprijina textul sau normativ $1 oo : nu este permis a li se aduce atingere ftird a periclita ins&gi existenta legii fundamentale $!, implicit, a intregului sistem juridic. 1358 Tandsescui ae , v ateriale pot fi ex, "i tele Maren’ Prese, a ' zimiteT ca fie inerente textului con \dic& cuprinse in chiar e care un stat si le-ar fi stitutional, fie rezultand di are ental ional pe care un St ar fi asumat anteri ind din angajamentele in plan “ye impiedicd puterea constituanta derivemy ee ens consttutie ae rad Art. 152 ant at des lcimplicite inerente textuluiconsti- 7 ai greu de observat ii ctici P07 N Practica. Astfel, identificarea unor dispozitii ziti care s& spa sunt Lunei ont ectul unei revizuiri wi face obi zuiti doar pentru c& protejeaza valori id considerate esentiale af Sectivitate umand organiza in stat, Pir a fi fost ne sttuant originar®, wr’ echivala bu ada fost ins& expres nominalizate de pert hat afi de competent niet une ita bet ear ete soot 2 eepretulu oficial al legii fundamental. fn weir Set iereeeee nite (materiale implicite) pare s4-gi giseasci aplicatii tot wate bs oa Sacred goaserat Ja Uniunea Europeana, E drept c&, in aceasti a doua sina See eel card sea onstituant® deriva nu este un act juridie de dept posi oe paced “ant originara, ci unul care, cel mai adesea, provine is i puter Se oars iaza de one iH plan international a principiului pacta ae St Ca toa Goctrina de drept constitujional tinde s& tole i bine gi astfel de limi ie, chiar daca tot mai multe jurisdictii Sininiioeale Se ee oe ee (identitatea constitutional) menit s& se opund unor astfel de constrangeri. rene sxestea snplicit ideatie g4. Validitatea limitelor materiale Limitele materiale exprese sunt norme juridice eficiente, adic& valabile din punct de 8 vedere juridic. Aceasta afirmatie presupune c@, in conformitate cu teoria validitatii normet juridicd valida dintr-un sistem normativ dat produce efectele juridice sul sau. Aceasta inseamna ci precizarea in cuprinsul unei Constitutii prin care sunt protejate anumite valori de dic garantarea unei stabilit’ti sporite aj ales impotriva incerearilor jurdice, orice norma wnentionate in cuprin: a imangibilitaii unor valori sau a modalitati chtre puterea constituanta originard are drept efect juri pentru respectivele norme juridice de protectie, inclusiv gi m: de modificare a lor de catre puterea constituanta derivata. ‘Cu alte euvinte, teoria conform careia limitele materiale ale arputea fi inlaturate prin metoda dublei revizuiril ese lipsita de fun acd aparent ea se bazeaz tocmai pe un aplicarea unui formalism juridl dublei revizuiri porneste de Ja premisa c& ceca ce S° doar revizuirea vetigolelor in care sunt reglementate valorle onsiderate intangibile, dar tw §i revizuirea chiar a articolului prin care este realizata aceasta interdictic, astfel inedt Pestru a reusi modificarea regimului juridie al respectivelor valori ar trebul operand revizvire constitugionalA in doi timpi: intai s-ar Feit articolul cuprinaind interdictia § Sar elimina din cuprinsul sau mentionare’ Jorii ce se doreste a fi proteja iar poi sar opera 6 a doua revizuire, modifieand se vextinul constitfional al valor ee ‘stfel nu mai beneficiaza de o protectie constitutionala $10 stabilitate speciala si releva, deci, de competent oe oe eante derivate. Numai cB unul astlel de rajionament i Se {a puterii constituante " Poate aduce impotriva argumentul regresiunii la revizuirii unei Constitugii 9 dament juridie, chiar ic excesiv. Metoda jntervice constituantului derivat ar ft ‘a expres a val TandsescuArt. 152 Titlul Vit ne sibilitatea unor valori constitutionale selectate de puterea constituantg uy Sar aoe ea tea interdictia expresi de a fi modificate nu d origi Constitutia ar putea prevedea ee ei doar articoje, Tate respectivele valori, ci chiar articolul prin care se realizears inn Pin care sunt Protea Tee ge data aceasta 7ish a triplet” revizuiri (inna yn "Miia Aplicarea aceleiagi mele oo ticolului ce cuprinde interdictia, apoi a youl id Peete gpoi a articolului ce protejeaz respectivele valor sociale care Mntrata cu prevederea wei duble interdict de revizuire sam. Contig nt remresia dovedeste cil dach o simplt prevedere in Constitutic nu este sue tetnra prejao vatoare socinld considera important, atunei ins Const pe Pent lerstt ca lipsita de efecte juridice gi in acest eaz ea nu mai reprezinta dec declaratie de intenfii, Mira caracter constrangator, ; Rceasta teorie, care tinde si considere limitele materiale ale unei Constituti g obstacole de ordin relativ in calea puterii constituante derivate, pune sub semnul intron oo doar o intreaga evolufic a constitufionalismului din ultimele secole, ci 5 Grepturilor fundamental si permite arbitrariul in cadrul celor mai imporante ei, sociale din cadrul unei societ’ji. De vreme ce concluzia rationamentului descris mai sus nu poate fi acceptati, inseamna c& nici premisa pe care ea se fundamentears my poate fi acceptat; prin urmare, normele constitutionale prin care sunt precizate limitele ynateriale in cadrul crora poate opera o revizuire constitufionald sunt norme juridice pe deplin eficiente si produc efectele juridice descrise in cuprinsul lor, adica fac imposibia modificarea articolelor sau a regimului constitutional prevazut pentru valorile sociale expres mentionate. in ultima instanf’, faptul c4 puterea constituanta derivata este limitat’ in competentasa de catre puterea constituant& originara fine de evidenja necesitajii supraviequirii oriciny sistem viu (asa cum este si cel juridic), cdci, in definitiv, nici un sistem viu nu poate 4 utilizat (in mod rafional) pentru propria sa distrugere gi este o manifestare a democratiei in sensul sdu cel mai nobil. C4 o Constitutie nu este doar o regula de conduit’, ci ci ex se bazeaz pe o serie de principii intangibile, in absenta cdrora ea igi pierde rayiunca de a fi, jine de domeniul evidenfei i ilustreaz% capacitatea unui popor de a se autoguverna prin mijloace democratice. Utilizarea intentionata a formelor legale, deci considerate gi legitime, pentru a ajunge la rezultate vadit contrare scopului initial al unei reglementin, nu este altceva decat un abuz de drept, nofiune care se poate aplica in egald masuri st dreptului privat ca i celui public. Mia poate § 80 simpy 10 intrebari Barantiile 1 §5. Garantia limitelor revizuirii Constitutiei 12 Art, 146 lit. a) teza finald di in competenta Curtii Constitutionale a Romaniei verif- carea constitutionalit4{ii inijiativelor de revizuire a Constitufiei. Prin definitie, © iniiativd de revizuire a Constitujici are drept scop modificarea acesteia, deci va cuprinde = necesitate prevederi cel pufin diferite, daci nu contrare celor constitufionale. Contra compatibilitiqii cu Constitujia a inijiativelor de revizuire a acesteia ar fi un nonete juridic in absenta conceptului de limite ale revizuirii, Aceasta forma a controlulul de cons! le tujionalitate confera eficiena mai ales normelor juridice care consacr’ limitele patie ale revizuirii si se constituie intr-un criteriu operant pentru distinctia dintre compe circumscrise ale puterii constituante derivate si cele teoretic nelimitate ale P 1360 Tandsescu aXW ae revi x if? CaO °. originare. in egal: gtuamte nare. In egal& masurg 3, é ‘a Constilutie’ permite gi rans jquire ite si Verifi ie Dupa 2004 obiectul SoresPectarea Hi Constitutionaliayi evi juire a Constituticl sila legile guise conan OF formate Tepate aan tatelor de fot verificate atat prin prisma loptate dee tonalitate 5. te de procedura de st a . crite ‘arian ‘@ extins. . 9 ateral al Confinutului top riteriului Qn Set pentru revinae sc enilativele } al procedurit da ee constitutici, Art. 152 E i normati c Cane Reet liniuste’ Pe cale de con ii de adoptare, cit gi or in cadrul unei singure proceduri Ot tevizuitis Con seciN, Vetifcarea de a at aon ricare din subiectel de rey onstitutie’ de 0 ele prev U8 tevinuie: « data te peme AYER Toe i de oe ‘ at et ge de Parlament in fntregul shy, te de Constitute, i 8 in privinga inijiatived exe ot dn dra une revi ast we : A ery consultat prin referendum eaei of . n ca ar ys aprobarii. ci acesta nu poate j ce ups a " ane in discutie etema i Ramane in ma intrebare gui ja Constitutie! cote te dt custodiet ’ rin ate de phe ener in doctrind gi sub de es? Limite impuse orca Sa aul suprematiei i sont OMcand aceasta nu igi Inde stine ee aati mamites de -tlauze de etemitate”, jaa regen fundamentala 88 fie m peveo tee BC ee orale ‘a instsi Lee d s& fie in perico a fost investita exista riscul Sc nt, $80/2016 gi nr. 539/2018, in mn pesicol. O asfel de situate -a produs in eazal i drul c&ror: Pr aia a Cuiflex as Scliast Tea me evizuire a Consttutiei care incilca garanfi ale unui areal nies ie oe ental $i a considerat Selevante inc&le&ri ale procedurii de revizui 31/ -S. Tandi de revizuire pe care ea insasi | i 9431/2017 (E.-S. Tandsescu, De V'initiati ies Ansdsi le constatase in DCC Reumanie, p. 97-118). ive populaire au référendum constitutionnel en 13 96. Clasificarea valorilor protejate Textul art. 1 52 nua fost modificat prin procesul de revizuire pe care Legea fundamentala 14 La cunoscut in cursul anului 2003, el continuand sé faca trimitere la douk categorii de limite materiale. O prima categorie consta in enumerarea limitativa a anumitor valori, considerate esentiale pentru stat si, ca atare, declarate intangibile; acestea sunt: a) caracterul national, unitar, independent si indivizibil al statului roman, 6) forma republicand de guvemamant, c) integritatea teritoriului, d) independenta justitiei, e) pluralismul politic Sif limba oficiala. Cu privire la aceste yalori, nimic din reglementarea constitutional actual nu poate fi schimbat, Constitutia precizand ele nu pot forma obiectul niciunet revizuiti, Prin urmare, dezbaterile parlamentare in jurul propunerii de eliminare & limitelor revizuirii, legat mai ales de caracterul national al statului roman, nu numai cd nu Se puteau finaliza cu un rezultat juridic valabil, dar nu ar fiavut sorti de izbanda nici dae’ sar fidorit ameliorarea regimului de protecti¢ constitujionald a acestor valoti. eee Oa doua categorie de limite materiale face referire gem la imposibiliines’ et Tari (consacr&rii unui regim constitutional i pee) protectiel constitutionale &% unui alt set de valori, precizand c& nicio revit" nu pete ne oe ine in pin nor drepturi sau libertaji fundamental S8°.& gare i ei Xe Puterii de stat, puterea constituanta originard nu a inte cornu a dipariia unora lorjuridic ce ar conduce la diminuare? garant favea ca recultat suprimarea iilor juridice ofet 1361 Tanasescu tennArt. 152 7 =~, dintre drepturile fundamentale deja mentionate, dar a izvz Re ae noi drepturi fundamentale la catalogul deja existent, preciun, 9i eficiente protectii juridice a celor deja consacrate Textul art. $3, c4ci nu interzice restrangerea exercitiului unor drepe, climinarea lor din catalogul constitutional. In plus, ef cone un principiu general in materie de protectie a drepturilor funay Permanentei evolutii a regimului lor de protectie juridica 4, 20 inapoi (cliquet arriere-retour) la un segim juridic mai putin 4” consacrat la un moment dat. Aceast4 tehnic4 de Barantare a dren. de redactare a limitelor materiale pentru puterea constituanss revizuirea titlului II din Constitutie $i a permis atat ameliorares ; drepturi fundamentale deja consacrate (e.g. dreptul de roy noi drepturi fundamentale la catalogul deja existent (e.g. liber: tchnic4 de garantare a drepturilor fundamentale a fost val separata a unei decizii adoptata de Curtea Constituyionalé cu pri a Constitutiei, opinie separata care s-a opus suprimérii unor ge: fundamental $i in care s-a argumentat c& prin inlocuirea notiun;j inte soyi” cu nojiunea juridicd de ,,cAsdtorie intre un barbat si 6 f--, dreptul la c4sétorie al persoanelor de acelasi sex asa cum acesta este Constitutie in forma in vigoare la data revizuirii, precum si dreptul acestora aga cum el este garantat de art. 26 din Constitutie (DCC nr. Vire 1362 Tandsescu