Anexa 1

STILURI FUNCŢIONALE
Caracteristica Stilul beletristic Stilul jurnalistic/ Stilul oficial / Stilul tehnico-ştiinţific Stilul colocvial
publicistic juridico-administrativ
Scopul textului Delectare, emoţionare, Informare, Informare, normarea Informare Informare, comunicare
amuzament… persuasiune comportamentului socială
Tipuri de texte Piese de teatru, Articole, editoriale, Lege, cerere, Articole ştiinţifice, Conversaţie
nuvele, romane, ştiri, interviuri… regulament, tratate, manuale, cotidiană…
poezii, basme… adeverinţă, proces- cursuri universitare,
verbal, tipizate… dicţionare…
Literar/ nonliterar Literar Nonliterar Nonliterar Nonliterar Nonliterar
Ficţional/nonficţional Ficţional Nonficţional Nonficţional Nonficţional Nonficţional
Sensul cuvintelor Figurat / propriu Propriu Propriu Propriu Propriu
Subiectiv / obiectiv Subiectiv Obiectiv, cu elemente Obiectiv Obiectiv Subiectiv
de subiectivitate
Organizare textuală Capitole, strofe, Specifică tipului de Articole numerotate Capitole numerotate -
scene, acte… text (lege, regulament)
Caracteristici Prezenţa figurilor de Prezenţa unor titluri Respectarea Respectarea Prezenţa mărcilor
stil şi a imaginilor surprinzătoare caracteristicilor caracteristicilor oralităţii
artistice Completarea textului limbajului standard limbajului standard Abateri de la normele
Viziune particulară, cu informaţie vizuală Prezenţa Prezenţa exprimării corecte
unică asupra lumii Respectarea neologismelor, a neologismelor, a Prezenţa dialogului
Valorificarea caracteristicilor clişeelor termenilor ştiinţifici Prezenţa mărcilor
diverselor registre limbajului standard Predomină termenii cu Fraze ample, cu multe implicării emoţionale
stilistice Prezenţa sens generic subordonate a vorbitorului
neologismelor Predomină
coordonarea
 Textul 1

Şi, legănat, cu desagi cu tot, ca o limbă de ceasornic, de eterna gebea a Pisicuţei, scurtam încet şi fără ţintă drumul către necunoscut... Iar
de prin îndoiturile posomorâte şi adânci ale imensului amfiteatru albăstriu al munţilor din dreapta, negurile albe se ridicaseră şi se mistuiseră în
văzduh şi, în locul lor, o nesfârşită şi subţire reţea viorie de aburi auriţi se aşternuse peste marea frământată, parcă de valuri, a brădetului negru-
verde, ce umplea cercul vederii, de jos de la pământ până la hotarele senine din înaltul cerului... Din vale şi de pe stânga se furişau până la mine
sclipirile scurte şi fugătoare ale Bistriţei, ce luneca grăbită, când răsfăţându-şi goliciunea sub razele, acum iuţi, ale soarelui, când aruncându-şi
peste umeri haina ţesută din umbra tainică a luncilor tinere de sălcii şi de arini.

Mersesem trei ceasuri fără oprire şi atât eu cât şi Pisicuţa simţeam nevoie de odihnă. Şi fiindcă Pisicuţa, iubitoare de singurătate ca şi mine,
descoperise sau alesese, poate înadins, un drum, pe marginea căruia nici casă, nici crâşmă nu se pomenea, mă hotărâi a petrece ceasurile de arşiţă
ale zilei şi a-mi face popasul obişnuit în nenumăratele adăposturi de umbră verde şi tăinuită, pe care singuraticele împrejurimi mi le puneau la
îndemână. Cârnii la stânga şi scoborâi în umbra adâncă a unei tinere lunci de arini de pe malul Bistriţei.

Calistrat Hogaş, Pe drumuri de munte

1. Precizaţi scopul comunicării.

2. Cui s-ar putea adresa textul?

3. Aduceţi câteva argumente pe baza cărora să încadraţi textul într-un stil funcţional dintre cele învăţate.

4. Alegeţi un titlu relevant pentru fragment şi justificaţi-vă alegerea.

 Textul 2

   23.1. Pentru a călători la vagon clasa 1 sau clasa a 2-a, fiecare călător trebuie să posede la tren persoane legitimaţia de călătorie valabilă la
tren persoane după tariful la clasa 1 sau clasa a 2-a iar pentru trenurile de rang superior trebuie să posede şi un supliment de tren după tariful la
clasa 1 sau clasa a 2-a corespunzător rangului trenului în compunerea căruia se afla vagonul de clasa 1 sau clasa a 2-a, legitimaţii ce vor fi emise
pentru distanţa solicitată. Pentru trenurile de rang superior la care se asigură loc rezervat se achită suplimentar tariful tichetului de rezervare.

 29.1. Călătorul care a obţinut o legitimaţie de călătorie valabilă pentru un anumit tren, în cazul când nu poate pleca cu trenul respectiv sau
renunţă la efectuarea călătoriei, indiferent din ce motive, poate cere restituirea tarifului. Renunţarea la călătorie impune prezentarea obligatorie a
legitimaţiei de călătorie în termenele prevăzute, la staţia de plecare (urcare) înscrisă pe bilet la şeful staţiei de călători sau înlocuitorul sau pentru
aplicarea vizei  de neutilizare.

Regulamentul privind transporturile pe căile ferate din România

1. Precizaţi scopul comunicării.

2. Cui s-ar putea adresa textul?

3. Aduceţi câteva argumente pe baza cărora să încadraţi textul într-un stil funcţional dintre cele învăţate.

4. Alegeţi un titlu relevant pentru fragment şi justificaţi-vă alegerea.

 Textul 3

− Şi nu ţi-am zis, vericule, ce-am păţit mai ieri, când am fos` cu ală, cu Clopotu`…şi ne-a prins ceaţa… mamă, ce belea a fost!
− Păi, ce-ai păţit, frăţioare?
−Mi-am luat mersu` cu noapte-n cap şi pe la …cum să zic, la… opt, aşa, am fost la el. L-am aşteptat pă tovarăş să dea cafeaua pă gât şi am
plecat. A luat şi câinele, pă Rex, cu el…
− Unde-aţi plecat, mă?
− Am plecat peste deal, la a lu` Gâlcă, ăla de-i zice Palmieru`, că are freza ca un pom.
− Şi?
− Stai, că-ţi zic acu`… Pe drum, am văzut noi că Rex lătra de zor şi alerga în faţă, da` am zis c-o fi ceva cu el… Cum mergeam noi prin
ceaţă, că era o ceaţă s-o tai cu cuţitul, nu alta, se aude ceva, da` nu se vedea nimic. Rex fuge în faţă şi noi după el, că ştiam că pe acolo e urşi şi am
zis c-a dat ursu`. Odată a tăcut Rex şi noi ce-am zis: „l-a prins, l-a omorât şi acu` o să se repeadă la noi…” Când acolo, după ce ne-am mai apropiat
amândoi cu bâtele pregătite, am văzut ce era: ne speriasem degeaba, nu era niciun urs, era Corcoduşu`, măgaru` lu` Ionescu care stă lângă Clopotu`
şi Rex l-a cunoscut şi s-a dus să se joace cu el…

1. Precizaţi scopul comunicării.

2. Cui s-ar putea adresa textul?

3. Aduceţi câteva argumente pe baza cărora să încadraţi textul într-un stil funcţional dintre cele învăţate.

4. Alegeţi un titlu relevant pentru fragment şi justificaţi-vă alegerea.

 Textul 4

De-a lungul timpului, încep să se diversifice motivaţiile de călătorie, conturându-se tot mai mult activitatea de turism, determinată de
acţiuni religioase, folosirea băilor curative, deplasările calfelor şi ale studenţilor către centrele universitare, călătorii către lumi noi etc. In paralel cu
creşterea traficului de călători, s-a dezvoltat şi industria hotelieră, comunicaţiile, transportul, activităţi destinate turismului.
Transformarea circulaţiei de călători în turism propriu-zis a început odată cu secolul XIX şi s-a manifestat, în primul rând, prin creşterea
numărului de călători englezi ce se îndreptau în mod special spre Franţa, Elveţia, Italia. De-a lungul anilor, turismul a căpătat diverse definiţii,
unele punând accent mai ales pe latura de agrement. In sensul actual, turismul a căpătat un conţinut mult mai complex din punct de vedere
economic, social şi spiritual.
Turismul reprezintă ansamblul de măsuri puse în aplicare pentru organizarea în desfăşurarea unor călătorii de agrement sau în alte scopuri,
realizate, fie prin intermediul unor organizaţii, societăţi sau agenţi specializaţi, fie pe cont propriu, pe o durată limitată, precum şi industria care
concură la satisfacerea nevoilor turistice.
Factorii de influenţare a turismului. Potenţialul turistic este influenţat de o serie de factori: factori naturali (care rămân, în general,
neschimbaţi) şi factori economici, demografici, politici, psihologici (ce sunt caracterizaţi printr-o dinamică accentuată, dar şi cu posibilităţi de
dirijare în sensul dorit).

Curs de Geografia turismului

1. Precizaţi scopul comunicării.

2. Cui s-ar putea adresa textul?

3. Aduceţi câteva argumente pe baza cărora să încadraţi textul într-un stil funcţional dintre cele învăţate.

4. Alegeţi un titlu relevant pentru fragment şi justificaţi-vă alegerea.

 Textul 5

Elveţia e o ţară micuţă, cam de cinci ori mai mică decât România, însă este un ţinut de poveste, care trebuie vizitat iarna, când totul devine
magic. Excelenţa Sa, Livio Hurzeler, ambasadorul Confederaţiei Elveţiene în România, ne împărtăşeşte lucruri mai puţin ştiute despre ţara sa, pe
care voi însă, ca nişte adevăraţi cititori ai revistei Vacanţe & călătorii, trebuie să le cunoaşteţi.
Care sunt motivele pentru care ar trebui să alegem Elveţia ca destinaţie de vacanţă?
Primul şi cel mai important motiv pentru care ar trebui să mergeţi în Elveţia este frumuseţea acestei ţări. Cred că există foarte puţine locuri
în întreaga lume unde să găsiţi atât de multă frumuseţe concentrată în teritorii destul de mici. De aceea mi-ar fi şi extrem de greu să vă recomand
numai anumite locuri. Fiecare este unic şi special în felul lui. Un alt motiv pentru care ar trebui să ajungeţi în Elveţia este tradiţia acestei ţări, care a
început din secolul al XIX-lea. Când au ajuns pentru prima dată în Elveţia, ei au fost fascinaţi de frumuseţea acestui ţinut şi au ajutat la dezvoltarea
lui. Este incredibil, dar englezii sunt cei care au adus schiul în ţara noastră, pentru ca, ulterior, să ajungem să îi depăşim în tradiţia şi performanţa
acestui sport. Apoi, cred că nici nu mai este nevoie să menţionez că staţiunile montane elveţiene sunt remarcabile. Chiar de curând am studiat
ofertele de sărbători pentru Elveţia şi m-am mirat să descopăr că aceste pachete ajung să fie mai ieftine decât în România. Neincluzând transportul
până acolo, este adevărat, un sejur în Elveţia este mai ieftin decât unul în România.

Revista Vacanţe & Călătorii

1. Precizaţi scopul comunicării.

2. Cui s-ar putea adresa textul?

3. Aduceţi câteva argumente pe baza cărora să încadraţi textul într-un stil funcţional dintre cele învăţate.

4. Alegeţi un titlu relevant pentru fragment şi justificaţi-vă alegerea.

 TEST DE EVALUARE FORMATIVĂ

Citeşte următorul text şi încercuieşte răspunsul corect la fiecare cerinţă :

„CĂLĂTORÍE, călătorii, s. f. Acţiunea de a călători; drum pe care îl face cineva într-un loc (mai depărtat). ◊ Expr. Călătorie sprâncenată = urare
care arată indiferenţa pentru plecarea cuiva. G.-D. călătoriei; Sil. -ri-e. – Călători + suf. -ie. ”DEX online
Textul dat :
1) este : a. text nonliterar ;
b. text literar.

2) aparţine stilului : a. ştiinţific;

b. beletristic;
c. oficial-administrativ;
d. publicistic.
e. colocvial

3) conţine : a. figuri de stil

b. cuvinte cu sens propriu
c. regionalisme.

4) se caracterizează prin : a. expresivitate şi oralitate;

b. variaţie stilistică şi proprietate;
c. corectitudine şi precizie.

5) are caracter : a. obiectiv, impersonal;

b. subiectiv.

6) face parte : a. dintr-un anunţ publicitar;

b. dintr-o lucrare ştiinţifică;
c. dintr-o operă literară;
d. dintr-un reportaj.

7) are ca scop : a. informarea;

b. divertismentul;
c. convingerea.

8) are ca emiţător : a. un fizician;

b. un poet ;
c. un lingvist.
9) are drept cod : a. imaginea;
b. scrierea cu majuscule;
c. limba română.

Anexa 4 - tema pentru acasă

Temă alternativă: alege una dintre variantele de mai jos şi compune un text de 20-30 de rânduri.

1. Eşti comandantul unei rachete ce va călători în spaţiul cosmic. Redactează un Regulament de călătorie, cu 10 puncte.

2. Imaginează-ţi călătoria unei idei prin creierul uman şi redactează un text beletristic care să o descrie.

3. Ai făcut o călătorie în timp (alege o epocă preferată). Redactează un text jurnalistic prin care să comunici această experienţă colegilor.

4. Imaginează-ţi o conversaţie cu colegul de bancă despre cea mai grozavă călătorie (stil colocvial).

5. Prezintă oraşul nostru unui străin (stil ştiinţific).