EXERCITII

A. ,,Sara pe deal buciumul sună cu jale,

Turmele-l urc, stele le scapără-n cale,
Apele plâng clar izvorând din fântâne,
Sub un salcâm, dragă, m-aştepţi tu pe mine.’’
( ,,Sara pe deal’’, M. Eminescu)

B. ,,Bacteriile sunt organisme unicelulare sau coloniale, răspandite pretutindeni in natură: in sol, in apa, in aer, in
corpul plantelor, animalelor si al omului.
O celulă bacteriană este formată din: perete celular, membrană, citoplasmă şi substanţă nucleară difuză,
numită nucleoid. La exteriorul peretelui celular, unele bacterii pot fi inconjurate de o capsulă gelatinoasă.’’
(,, Regnul Monera’’)

C. ,, Art. 25. (1): Copilul are dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie.
Art. 28 (1): Copilul are dreptul la respectarea personalităţii şi individualităţii sale şi nu poate fi supus
pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare sau degradante”.
(Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copiilor)

D. Tragedie feroviară
,,Aproximativ 180 de persoane au fost rănite după ce un tren de călători a deraiat în noaptea de luni spre marţi,
în estul Australiei. Garnitura feroviară asigura legătura pe ruta Brisbane-Cairns şi avea la bord 157 de pasageri şi
un echipaj format din 7 persoane. Şapte dintre cele nouă vagoane ale garniturii au deraiat într-o zonă în care viteza
trenului a fost estimată la 151 de jm la oră. O anchetă a fost declanşată pentru a se determina cauzele accidentului.”
(Ziarul,, Libertatea’’)

1)Numiţi stilul funcţional căruia i se încadrează textul;

2)Argumentaţi încadrarea textului în stilul funcţional ales, precizându-i caracteristicile stilistice.

2. Pornind de la cuvântul ,,floare” sau ,,inimă’’, realizaţi două texte a câte 3-6 rânduri fiecare. Textele să
aparţină stilului ştiinţific şi stilului beletristic.

Stilul ştiinţific
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________

Stilul beletristic

_____________________________________________
_____________________________________________
 STILUL

1. Stilul – reprezintă modul de exprimare verbala sau scrisa.

In lingvistica, termenul de STIL are mai multe acceptii:
1.  Modul particular in care sunt folosite resursele limbii in diferitele domenii ale activitatii sociale (stil
functional);
2.  Maniera personala in care scriitorul utilizeaza anumite procedee ale expresiei literare, creand un stil literar.

2. Stiluri functionale – reprezintă o variantă a limbii care îndeplineşte funcţia de comunicare într-un domeniu
de activitate determinat.
Llimba romana cunoaşte mai multe stiluri:
- stilul beletristic (artistic)
- stilul tehnico- stiintific
- stilul juridico-administrativ (oficial)
- stilul jurnalistic (publicistic)

a. Stilul beletristic (artistic-) este caracteristic domeniului literaturii (operelor literare în versuri sau în proză).
- foloseşte imagini artistice
- foloseste frecvent sensul conotativ al cuvintelor
- apelează la sugestie
- are o structură gramaticală variată
- generează emoţii
- bogăţie lexicală (arhaisme, regionalisme, neologisme, etc.)

b. Stilul tehnico- stiintific -- este caracteristic oricărei lucrări de specialitate, dintr-un domeniu ştiinţific
- se caract. prin sobrietate, claritate şi precizie.
- evită sinonimia şi înlătură omonimia care poate genera confuzii
- foloseste un limbaj specializat, de obicei neologic, specifice fiecarui domeniu de activitate,
- foloseste drept modalitati de comunicare: monologul scris, monologul oral si dialogul
- permite folosirea abrevierilor, a simbolurilor, a formulelor şi semnelor convenţionale.
- are scop informativ

c. Stilul juridico-administrativ (oficial)- este specific domeniului public

Cunoaste doua variante: cea juridica ( legile si tratatele ) si cea administrativa (actele si documentele oficiale)
- limbaj precis, denotativ
- utilizeaza sintagme fixe de adresare, numite sabloane sau clisee (“solicit prin prezenta”, “subsemnatul…”)
- impune o exprimare clara, precisa, neatractiva
- caracter obiectiv, impersonal, lipsit de afectivitate
- foloseşte termini specifici justiţiei şi administraţiei de stat.

d. Stilul publicistic (jurnalistic, gazetăresc) --este propriu presei scrise şi mijloacelor de comunicare în masă
fiind destinat unui public eterogen, cu o pregatire profesionala diferita sau cu diverse niveluri de cultura
- diversitate lexicală
- are un vocabular variat si bogat
- structură gramaticală simplă
- este caracterizat prin amestecul de elemente ce provin din celelalte stiluri functionale
- apar clisee lingvistice (, “fratii nostri de peste Prut”, “perla litoralului”)
- apeleaza la procedee menite sa capteze atentia cititorului: titluri si subtitluri incitante, utilizarea unor
imagini, ilustratii grafice, culoare etc
- are scopul de a informa publicul, de a comenta fapte de viaţă socială, de interes economic, politic
pe înţelesul tuturor
Textul publicistic reflectă realitatea imediată.
Aici se includ: anuntul, apelul, articolul, interviul, cronica, declaratia de presa, editorialul, reportajul, stirea,
textul publicitar
 Pe lângă aceste stiluri se mai vorbeşte de un stil colocvial(familial)-folosit în relaţia dintre personae
apropiate; de un stil epistolar-propriu corespondenţei; de un stil oratoric-specific compoziţiilor destinate spre a fi
prezentate în public; şi de un stil didactic, ca variantă a stilului ştiinţific, propriu învăţământului

STILUL.CALITATIGENERALE

Vorbirea oricarui om cultivat trebuie sa indeplineasca  cateva conditii obligatorii, numite CALITATI

GENERALE ALE STILULUI. Acestea sunt:
1. CLARITATEA = folosirea cuvintelor cu sensuri cunoscute şi evitarea frazelor lungi, obositoare. 
Absenta claritatii in comunicare duce  la obscuritate, nonsens, paradox si echivoc; tot de nerespectarea claritatii tin
si pleonasmul si tautologia.
2. CORECTITUDINEA =  respectarea regulilor gramaticale ;
Absenta claritatii in comunicare duce  la solecism(dezacordul dintre subiect si predicat) si  anacolut  (amestecul de
constructii sintactice).
3. PROPRIETATEA =  folosirea celor mai potrivite cuvinte pentru a exprima intentiile.
Lipsa de proprietate provine din folosirea cuvintelor cu sensuri nepotrivite, sau din  amestecul elementelor
caracteristice unor stiluri variate.
4. PURITATEA = folosirea cuvintelor admise de vocabularul limbii literare. 
Sunt considerate neliterare (deci abateri de la puritate) : arhaisme , neologisme, argoul (un limbaj folosit doar de
anumite grupuri) si jargonul (un limbaj de termeni specifici unor anumite comunitati).
5. PRECIZIA = utilizarea numai a cuvintelor necesare formulării ideilor;
Lipsa preciziei duce la stilul prolix(comunicare incarcata de cuvinte de prisos) si la digresiune (abaterile de la ideea
centrala a textului prin paranteze sau constructii incidente