FIŞA RECAPITULATIVĂ A STILURILOR FUNCŢIONALE ALE LIMBII ROMÂNE
Particularităţile stilului artistic:
 limbajul conotativ
 vocabularul bogat
(conţine arhaisme,
neologisme, elemente de
argou şi jargon)
 ambiguitate şi echivoc
 structură gramaticală
variată
 se adresează sensibilităţii,
intelectului şi generează
emoţii estetice
 expresivitate foarte mare
 caracter subiectiv
 uneori apar abateri de la
normele limbii literare
 funcţia poetică şi
expresivă (emotivă).
Particularităţile stilului ştiinţific: Particularităţile stilului oficial: Particularităţile stilului publicistic:
Particularităţile stilului ştiinţific:  absenţa oricărei nuanţe  destinat unui public eterogen (variat), cu o
 obiectivitatea, claritatea, afective pregătire profesională diferită sau cu diferite
precizia  caracter obiectiv, niveluri de cultură
 impersonalitatea, impersonal, lipsit de  are scopul de a informa publicul, de a comenta
expresivitate zero afectivitate fapte de viaţă socială, de interes economic,
 specializarea lexicală:  vocabular sărac politic pe înţelesul tuturor
termeni din tehnică şi  limbaj denotativ  vocabularul divers acumulând inovaţii şi clişee
ştiinţă  accesibilitate, precizie,  varietatea şi bogăţia vocabularului determinate
 limbajul denotativ, claritate de diversitatea tematicii abordate
neologic (datorită înnoirii  formule stereotipe  limbaj accesibil publicului variat
tehnicii şi a ştiinţei)  exprimare neutră, rigidă,  folosirea citatului şi a mijloacelor
 limbaj de specialitate greu obiectivă, impersonală extralingvistice (fotografii, filme)
de înţeles de către  absenţa termenilor  structură gramaticală simplă
nespecialişti familiari, a cuvintelor  utilizarea limbii literare alături de formulări
 sintaxă simplă populare, a argoului specifice limbajului cotidian
 scop informativ  coordonarea este preferată  amestecul de elemente ce provin din celelalte
 absenţa ambiguităţii, subordonării stiluri funcţionale
echivocului şi a figurilor de  respectă normele limbii  pentru a capta atenţia cititorilor apelează la
stil literare titluri şi subtitluri incitante, imagini, ilustraţii
 funcţia exclusiv  funcţia referenţială, grafice, culoare
referenţială (cognitivă), conativă  funcţia referenţială, conativă, expresivă
transmiţând informaţii,
raţionamente, idei
Textul 1
,,Bacteriile sunt organisme unicelulare sau coloniale, răspândite pretutindeni în natură: în sol, în apă, în aer, în
corpul plantelor, animalelor și al omului.
O celulă bacteriană este formată din: perete celular, membrană, citoplasmă şi substanţă nucleară difuză,
numită nucleoid. La exteriorul peretelui celular, unele bacterii pot fi inconjurate de o capsulă gelatinoasă.’’
(,, Regnul Monera’’)

Textul 2
,, Art. 25. (1): Copilul are dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie.
Art. 28 (1): Copilul are dreptul la respectarea personalităţii şi individualităţii sale şi nu poate fi supus pedepselor
fizice sau altor tratamente umilitoare sau degradante”.
(Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copiilor)

Textul 3
Tragedie feroviară
,,Aproximativ 180 de persoane au fost rănite după ce un tren de călători a deraiat în noaptea de luni spre marţi,
în estul Australiei. Garnitura feroviară asigura legătura pe ruta Brisbane-Cairns şi avea la bord 157 de pasageri şi un
echipaj format din 7 persoane. Şapte dintre cele nouă vagoane ale garniturii au deraiat într-o zonă în care viteza
trenului a fost estimată la 151 de jm la oră. O anchetă a fost declanşată pentru a se determina cauzele accidentului.”
(Ziarul,, Libertatea’’)

Textul 4
,,Sara pe deal buciumul sună cu jale,
Turmele-l urc,stele le scapără-n cale,
Apele plâng clar izvorând din fântâne,
Sub un salcâm, dragă, m-aştepţi tu pe mine.’’
(,,Sara pe deal’’, M. Eminescu)

1. Eduard Ţone: Ce părere ai despre literatura în formă digitală? Moare cartea în format printat? Sau e doar o
impresie greşită?
Radu Paraschivescu: Discuţia e veche şi aduce mereu la masă o falangă de fatalişti şi un snop de oameni veseli,
siguri pe ei. Primii anunţă de un deceniu moartea cărţii scrise, ceilalţi îi expediază cu un gest de lehamite. De felul
meu, nu sunt nici catastrofic, nici optimist, însă nu mi se pare că planează ameninţări sinistre asupra cărţii. Nu cred
că suportul de hârtie va înceta să existe. Umberto Eco a spus-o cu ani în urmă, când a vizitat România, şi sunt tentat
să-i dau dreptate. La fel cum există telefon fix şi telefon mobil, vor exista în paralel carte electronică şi carte pe
format de hârtie. Şi oricum, voluptăţile bibliofile nu pot fi întreţinute în varianta electronică. Miroşi coala, nu
monitorul pe care vezi o coală. Mângâi cotorul, nu ecranul care ţi-l înfăţişează.
(Eduard Ţone-Interviu cu Radu Paraschivescu-Mă simt mulţumit sută la sută în propria mea ţară)
1. Formuleză răspunsul la întrebările de mai jos:
a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b) Cărui stil funcţional aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/ de conţinut.
c) Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
2. Care este opinia ta despre cartea în format electronic? Susţine cu argumente opinia prezentată.
2. Art.3-(1)Libertatea muncii este garantată prin Constituţie.Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit.
(2)Orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă şi a profesiei,meseriei sau activităţii pe care urmează să o
presteze.
(3)Nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc de muncă ori într-o anumită
profesie ,oricare ar fi acestea.
Art.4.(1)Munca forţată este interzisă.
(2)Termenul de muncă forţată desemnează orice muncă sau un serviciu impus unei personae sub ameninţare ori
pentru care persoana nu şi-a exprimat consimţământul în mod liber.
(Codul muncii)
1.Formuleză răspunsul la întrebările de mai jos:
a) Cine ar putea fi receptorul textului dat,având în vedere scopul comunicării?
b) Cărui stil funcţional aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/ de conţinut.
c) Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
2. Care este opinia ta despre drepturile angajatului în societatea actuală? Susţine cu argumente opinia pe care o
enunţi.

3. „Onufrei şi Ieronim, trecând pe strade, nu vedeau că erau urmăriţi de-un om. Era pictorul. Ieronim avea să caute la
poştă, unde şi află o scrisoare de la un unchi al lui, un bătrân sihastru. Iată ce scria:
Iubite în Cristos nepoate,
Este o frumuseţde zi acum când îţi scriu şi sunt atât de plin de dulceaţa cea proaspătă azilei, de mirosul câmpiilor,
de gurile înmiite ale naturii, încât pare că-mi vine să spun şi eu naturii ceea ce gândesc, ce simt, ce trăieşte în mine.
Lumea mea este o vale, încunjurată din toate părţile de stânci nepătrunse care stau ca un zid dinspre mare, astfel
încât suflet de om nu poate şti acest rai pământesc unde trăiesc eu.(…) O bucată de cer am numai, dar ce bucată! Un
azur întunecos, limpede, transparent şi numai din când în când câte un nourel alb ca şi când s-ar fi vărsat lapte pe
cer.”
(Mihai Eminescu-Cezara)
1. Formuleză răspunsul la întrebările de mai jos:
a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b) Cărui stil funcţional aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/ de conţinut.
c) Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
2. Care este opinia ta despre relaţia om- natură în societatea actuală? Susţine cu argumente opinia pe care o
enunţi.

4. „O figură de stil mult folosită în titlurile jurnalistice şi în sloganurile publicitare e cea cunoscută în tratatele de
retorică sub numele de antimetabolă sau reversiune; tiparul său s-a transformat în clişeu. Fiind un tip de simetrie
încrucişată (chiasm:AB/BA), figura constă în repetarea unei sintagme cu inversarea relaţiei dintre cuvinte; cel mai
adesea un grup nominal (format dintr-un substantiv-centru şi dintr-un substantiv în genitiv cu rol de determinant)
reapare cu poziţiile şi funcţiile componentelor sale schimbate între ele: ,,Politica democratizării, democratizarea
politicii’’(Adevărul 50,1990,1); ,,Politica patronilor sau patronii politicii” (titlu, în RL 481,1991,2) etc. În
dicţionarul său de procedee literare, Dupriez observă că antimetabola a fost la modă printe existenţialişti, producând
formulări spectaculoase. Figura are caracter de joc de cuvinte, cu forma imediat perceptibilă şi uşor de reprodus.”
(Rodica Zafiu –Diversitate stilistică în româna actuală)

1.Formuleză răspunsul la întrebările de mai jos:

a) Cine ar putea fi receptorul textului dat,având în vedere scopul comunicării?
b)Cărui stil funcţional aparţine textul de mai sus?Menţionează două caracteristici formale/de conţinut.
c) Ce elemente de conţinut importante (idei,argumente,fapte, opinii) identifici în textul dat?
2. În opinia ta,în ce constă influenţa pe care titlul unui text o poate avea asupra cititorului?