CURS 2

Structura textului științific.

Calitățile generale ale stilului unui text științific
 Să ne amintim... Stilurile limbii
 Citiți fiecare text și recunoașteți stilul în care se încadrează:
a)
A vorbi despre iubire înseamnă a vorbi despre Dumnezeu, iar acest lucru nu are
limite, Dumnezeu fiind nemărginit. Majoritatea religiilor valorizează dragostea,
compasiunea şi empatia. Religia creştină este numită şi religia iubirii de oameni,
căci, într-adevăr, „multe sunt cele care caracterizează creştinismul, dar mai
mult decât toate şi mai puternică decât toate este dragostea reciprocă şi pacea“
(Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 31, 1, la Evrei). Creştinismul consideră iubirea ca
avându-şi rădăcinile în natura lui Dumnezeu. Sfântul Evanghelist Ioan, teologul
dragostei dumnezeieşti, exprimă plenitudinea fiinţei lui Dumnezeu prin cuvântul
iubire: „Dumnezeu este iubire şi cine rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu şi
Dumnezeu rămâne în el“ (I In, 4, 16).
Stilul ...........................................................
b)
 Reporter: Scrieţi despre iubire de peste treizeci de ani, iubirea e prezentă în
aproape toate cărţile dumneavoastră. De ce preferaţi acest subiect? E unul
frumos, dar care poate fi, deseori, alunecos.
 Pascal Brucknere: E foarte alunecos! Iubirea – şi fericirea –, sunt subiectele
principale ale timpului nostru, în Europa de Vest. Valorile care au rămas
valide în ciuda laicizării Europei. Sunt insule de sacru, e tot ce ne-a rămas.
Am distrus restul, însă iubirea continuă să fie învăluită de sacralitate.
(interviu Adevărul, 17 mai 2011)

Stilul ...........................................................
c)
 A cunoaşte. A iubi.
Încă-odată, iar şi iară,
a cunoaşte-nseamnă iarnă,
a iubi e primăvară.
 A iubi – aceasta vine
tare de departe-n mine.
A iubi – aceasta vine
tare de departe-n tine.
(Primăvară, Lucian Blaga)

Stilul ...........................................................
d)
Studiul iubirii nu poate fi realizat de o singură ştiinţă, ci necesită o abordare
multidisciplinară şi interdisciplinară. Această calitate interdisciplinară o
îndeplineşte psihologia socială, ştiinţa care studiază fenomenele de graniţă
generate de interacţiunea dintre factorii sociali şi cei psihologici. Noi nu studiem
doar iubirea de dragul iubirii, deoarece nu există raporturi fără suporturi, ci
studiem şi suportul acesteia, OMUL şi, prin aceasta, personalitatea umană.
(Psiholog dr. Aurelia Moraru)

IUBÍRE, iubiri, s. f. Faptul de a (se) iubi; sentiment de dragoste față de o persoană; relație de dragoste; amor,
iubit1. ♦ Sentiment de afecțiune (și admirație) pentru cineva sau ceva. – V. iubi. (DEX, 2012 -
https://dexonline.ro/definitie/iubire/definitii)
Stilul ...........................................................
e) În Preambulul Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului(5) este
recunoscută şi statuată Iubirea ca nevoie primară a copilului în următorii
termeni: pentru dezvoltarea plenară şi armonioasă a personalităţii sale, copilul
trebuie să crească într-un mediu familial, într-o atmosferă de
fericire, dragoste şi înţelegere. Regăsim aici atât noţiunile de fericire, cât şi pe
cele de dragoste şi înţelegere, constituenţi generali ai iubirii, înţeleasă în
diversele ei forme de manifestare în mediul familial.
(https://lege5.ro/gratuit/gq2dmmzsgmza/iubirea-de-la-abordari-mitico-magice-
la-concept-al-sistemului-international-al-drepturilor-omului)

Stilul ...........................................................
 Cea mai importantă perioadă pentru dezvoltarea creierului o reprezintă
primele 1000 de zile de viață, când se formează 80% din legăturile neuronale.
Dovezile neuroștiințelor sunt copleșitoare în ceea ce privește
impactul experiențelor pozitive din copilăria timpurie pentru dezvoltarea
viitorului adult. Copiii se dezvoltă la adevăratul lor potențial atunci când se
simt fericiți și siguri de întreaga dragoste a adulților.
(https://educatietimpurie.net/)

Stilul ...........................................................
 CALITĂȚILE GENERALE ALE STILULUI UNUI
TEXT ȘTIINȚIFIC

 Pentru ipoteza formării poporului român pe teritoriul actual al României

(sau pe o parte din el), cu influențe din dreapta Dunării, pledează indirect
și unele date genetice din populațiile europene moderne. Astfel, genetica
cromozomului Y în Europa și Peninsula Balcanică este influențată în
special de localizarea geografică a diferitelor populații, și nu de limba
vorbită de aceste populații. Această caracteristică genetică a Europei
susține o continuitate geografică a populațiilor care trăiesc în anumite
zone geografice. Dacă poporul român s-ar fi format în sudul Peninsulei
Balcanice, genitica cromozomului Y ar fi indicat apropierea românilor de
populațiile albaneze, ceea ce nu e cazul. În schimb, populația diferitelor
provincii istorice ale României este mai apropiată genetic de vecinii săi
din Evul Mediu: românii din Transilvania sunt puțin mai apropiați de
populațiile Europei Centrale, în timp ce românii din afara arcului carpatic
sunt mai apropiați genetic de alte populații din nordul Balcanilor.
(Mihai G. Netea, O istorie genetică (incompletă) a românilor, București,
Humanitas, 2022, p. 132)
 1) CLARITATEA ABATERI
- formulare clară, logică și coerentă a  - explicații excesive;
ideilor;
 - formulare obscură și ambiguitate;
- folosirea unor cuvinte accesibile;
 - paradox.
- respectarea normelor lingvistice;
- evitarea termenilor ultraspecializați,
rari sau echivoci.
 2) PROPRIETATEA ABATERI
- utilizarea celor mai potrivite  - amestecul haotic al stilurilor;
mijloace lingvistice (cuvinte, sensuri,
 - folosirea improprie a anumitor
forme, structuri) în exprimarea ideilor
cuvinte:
și sentimentelor;
Pacientul s-a însănătoșit prin
- vizează concordanța dintre intenția
adiminstrarea unui tratament
vorbitorului, conținut și mijloacele
vindicativ.
lingvistice de exprimare.
(vindicativ = răzbunător)
 3) PRECIZIA ABATERI
- utilizarea riguroasă a mijloacelor  - prolixitatea: aglomerarea
lingvistice pentru exprimarea clară, comunicării cu detalii inutile;
logică și concisă a conținuturilor de
 - digresiunea: explicații
idei;
suplimentare obositoare.
- reflecțiile/mesajele trebuie
concentrate în jurul unei idei
centrale.
 4) CORECTITUDINEA ABATERI

- respectarea normelor de exprimare - greșeli de utilizare a limbii (la nivel

în organizarea comunicării, la toate fonetic, lexical, semantic, morfologic,
nivelurile limbii (oral și în scris) sintactic, ortografic, ortoepic și de
punctuație.
 5) PURITATEA ABATERI
- utilizarea mijloacelor lingvistice  - abuzul de neologisme;
consacrate prin uzul limbii literare și
 -expresiile argotice, de jargon,
admise de limba literară;
termenii vulgari;
- evitarea arhaismelor,
 -arhaismele, regionalismele.
regionalismelor;
- adecvarea stilistică a enunțului la
situația de comunicare.
TEMĂ
Citiți textul de mai jos:
Consiliul Științei Internaționale, în calitate de voce globală pentru știință, se angajează față
de o viziune a științei ca un bun public global. Toate ființele umane sunt fundamental
similare și interconectate din cauza dependenței lor de ecosistemele Pământului și de
nevoile pe care acele ecosisteme le îndeplinesc, cum ar fi producția de alimente,
alimentarea cu apă curată, reglementarea bolilor, reglarea climei și așa mai departe.
Deoarece cunoașterea colectivă a fost principalul motor al progresului uman colectiv,
producția de valoare publică oferă beneficii tuturor. Prin urmare, știința, ca formă specială
de cunoaștere, disciplinată metodologic și testată în raport cu realitatea, poate oferi o
valoare imensă ca bun public global. (https://council.science/ro/current/blog/science-and-
society-sgpg-paper/)

a) Extrageți din text 5 termeni de specialitate și indicați domeniul căruia îi aparțin.

b) Notați ideea esențială a textului citat.
c) Notați două calități ale stilului prezente în fragmentul citat.