Limba română aparține familiei limbilor romanice, alături de alte limbi

neolatine, precum: franceza, italiana, spaniola și portugheza. Toate aceste limbi au

evoluat din limba latină, care a fost vorbită până în jurul secolului al VIII-lea, în
diverse teritorii care au făcut parte din Imperiul Roman. Latina a rămas limba de
cultură a Europei până în secolul al XIX-lea, însă a fost folosită doar în scris.
Din limba latină, româna a păstrat cele mai multe cuvinte care formează lexicul
de bază1:
- părțile corpului uman: cap < lat. caput, ochi < lat. oculus, ureche < lat.
oricla (auricula), față < lat. facia, sânge < lat. sanguis, umăr < lat. humerus,
piept < lat. pectus etc.;
- naștere, existență: naște < lat. nascere, muri < lat. morire, ucide < lat.
occidere, om < lat. homo, bărbat < lat. barbatus, bătrân < lat. veteranus etc.;
- simțuri: vedea < lat. videre, auzi < lat. audire, asculta < lat. ascultare (=
auscultare), simți < lat. sentire etc.
- elemente ale naturii: cer < lat. caelum, soare < lat. sol (solem), lună < lat.
luna, stea < lat. stella, vânt < lat. ventus etc.
- calități: lat < lat. latus, lung < lat. longus, scurt < lat. (ex)curtus, înalt < lat.
inaltus, frumos < lat. formosus, mult < lat. multus, plin < lat. plenus etc.
- spațiu: țară < lat. terra, pământ < lat. pavimentum, loc < lat. locus, munte <
lat. mons (montem), câmp < lat. campus;
- nume de animale: pește < lat. piscis, pasăre < lat. passer, lup < lat. lupus,
vulpe < lat. vulpis, urs < lat. ursus etc.
- zilele săptămânii: luni, marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminică;
- lunile anului: ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august,
septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie.
Spre deosebire de celelalte limbi romanice din Occidentul Europei, româna este
singura continuatoare a latinei orientale și s-a dezvoltat fără a fi în contact cu
celelalte limbi neolatine.
Evoluția românei s-a făcut într-un mediu aloglot, în vecinătatea limbilor slave
(sârba, bulgara, poloneza, ucraineana) și a limbii maghiare.

1
O analiză cantitativă a lexicului limbii române din sec. XX arată astfel: 20% cuvinte de origine latină, 11,5 %
cuvinte din slavă, 3,60% cuvinte din turcă, 2,17% cuvinte din maghiară, 2,40% cuvinte din greacă și 43%
împrumuturi neologice (din care 38,40% din franceză), vezi Gabriela Pană Dindelegan (ed.), The Grammar of
Romanian, Oxford University Press, 2013
(https://www.amazon.com/Grammar-Romanian-Oxford-Linguistics/dp/0199644926).
 Limba română s-a modernizat, în special, în secolul al XIX-lea, în cadrul unui
amplu proces de reromanizare și de occidentalizare a limbii. În acest secol, româna
a împrumutat multe cuvinte din franceză și din italiană.
Surse:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83 (limba română – wikippedia);
https://www.youtube.com/watch?v=obss4QMmzcw (similarities between Italian and Romanian)

Întrebări:

1. Originea limbii române este limba:

2. Cuvintele păstrate din latină sunt considerate termeni de bază ai

vocabularului și denumesc:

3. De-a lungul istoriei sale, limba română a fost influențată de limbile:

4. Limba română face parte din familia limbilor:

5. Până în secolul al XIX-lea, limba de cultură a Europei a fost:

6. Limba română s-a modernizat în secolul al XIX-lea, când a împrumutat

multe cuvinte din limba... și din limba...

7. Limbile vorbite în țările vecine cu România sunt: