Un-doi trei si nu te temi!

Poveste terapeutică pentru copiii care visează urât

-Mami! Mami!- strigă speriată Claudia.Vino! Mi-e frică!
Am visat atât de urât!
Mama o linişteşte, apoi Claudia începe să-i pună o grămadă de
întrebări: -De ce visez întotdeauna lucruri atât de urâte? Din ce cauză
există gânduri urâte? Chiar, ce este un gând? De unde vin visele? De ce
nu pot să visez întotdeauna lucruri frumoase? Şi oamenii mari visează
lucruri urâte, mamă? Tu şi cu tata vă temeţi uneori noaptea?
-Atâtea întrebări! zâmbeşte mama. Deodată nici nu pot răspunde la
toate. Bineînţeles, că şi oamenii mari visează urât uneori. Asta i se poate
întâmpla oricui. Gândul este mai greu de explicat. Poate vei înţelege mai
bine dacă-ţi povestesc ceva.
Imaginează-ţi că gândurile sunt nişte omuleţi mici de tot. În
realitate nu este aşa, dar acum îţi spun o poveste. Ei bine, aceşti gând-
omuleţi mai demult trăiau în linişte şi munceau cu sârg. Fiecare gând-
omuleţ avea o sarcină.
De exemplu, un gând-omuleţ poate să-ţi reproducă poveştile pe
care ţi le-am povestit. Celălalt îţi arată frumoasele jucării cu care v-aţi
jucat cu prietena ta. Alte gânduri te ajută să-ţi aduci aminte ce te au
învăţat părinţii sau ce ţi-au arătat, ce aţi exersat la grădiniţă, la şcoală. Un
gând calculează foarte bine, altul te ajută să înveţi poezioara.
S-a întâmplat într-o zi că gând-omuleţii s-au certat. Nu mai ştie
nimeni cum s-a iscat cearta, dar un lucru e sigur: pacea s-a terminat.
Dintr-odată un gând-omuleţ se credea mai important, decât celălalt.
–Eu sunt un gând foarte important. Copilaşul nici n-ar putea să
construiască un castel, dacă eu nu i-aş şopti cum să o continuie. Intr-un
cuvânt: sunt mult mai important, decât tine!, a spus gând-omuleţului care
calcula. Ai mai văzut copil care să se bucure de calcule?
-Poate că nu se bucură, a ripostat nervos gândul-calculator, dar eu
îl ajut pe copilaş să fie un elev eminent, să poată face singur
cumpărăturile şi să înveţe să-şi folosească banii de buzunar.
-Ah, de ce vă certaţi, a intervenit al treilea gând. Toată lumea ştie
că eu sunt cel mai important, mie îmi revine gloria.
Din toate cele frumoase percepute de copil eu fac pentru el cele
mai frumoase vise. Ori, este ceva mai plăcut decât să visezi frumos ?
Văzând fala gândului-vis ceilalţi gând-omuleţi era să moară de
ciudă. Cu cât erau ei mai furioşi cu-atat mai mult se bucura vis-omuleţul.
S-a umflat în pene, s-a ridicat în vârful picioarelor ca să arate
celorlalţi gând-omuleţi că într-adevăr el este cel mai mare, cel mai
important dintre gânduri. Din ce în ce mai mulţi gând-omuleţi s-au adunat
în jurul lui. Prima dată au încercat să-l convingă să nu fie atât de încrezut,
deoarece ei toţi sunt importanţi pentru copilaş, fiecare în modul său.
Dar vis-omuleţul nu avea de gând să se compare cu niciunul dintre
ei.
Ehei! Atunci a început gâlceava! Vorbeau toţi deodată, zbierau,
gesticulau, dar nici unul dintre ei nu a reuşit să-l întreacă pe vis-omuleţ.
Erau nevoiţi să recunoască că nu ajung nicăieri cu cuvinte. Aşa că s-au
sfătuit cum să-l învingă pe încrezutul vis-omuleţ.
-Noi îţi vom demonstra că un copilaş nu are deloc nevoie de vise!
Aşteaptă numai!
Furioşi, ei n-au stat mult pe gânduri: s-au hotărât să-l păcălească pe
încrezutul vis-omuleţ. Nici nu le-a trecut prin cap că gluma poate să le
iasă pe dos.
Ce credeţi, ce idee le-a venit omuleţilor? S-au hotărât să încurce
bine visele frumoase ale vis-omuleţului. Îşi storceau minţile cu mare
râvnă să găsească noi şi noi glume şi se bucurau atât de mult că-l vor
înfuria pe vis-omuleţ că între timp au uitat cu totul de sărmanul copilaş,
care va trebui să suporte toate aceste vise urate. După mult timp s-au mai
liniştit apele şi s-a ridicat cel mai deştept gând-omuleţ.
-Nu fi atât de încrezut, l-a sfătuit pe vis-omuleţ. Toţi suntem la fel
de importanţi. De fiecare dintre noi este nevoie, dar n-avem voie să
credem că suntem cei mai importanţi. Doar atunci putem să-l ajutăm pe
copilaş, dacă suntem uniţi şi renunţăm la ceartă.
Vis-omuleţul a ascultat sfatul gând-omuleţului cel deştept.
Ceilalţi l-au iertat şi nu s-au mai amestecat în munca sa. Astfel vis-
omuleţul i-a dăruit din nou copilaşului vise frumoase, plăcute.
Dar, deoarece dânsul era destul de fudul, uneori a cam uitat de
intenţiile sale bune. Se lăuda, se dădea mare şi dorea cu tot dinadinsul să-i
întreacă pe ceilalţi. Însă gând-omuleţii erau pe fază. Chiar în seara aceea
au încurcat visele, până ce vis-omuleţul s-a îmblânzit din nou.
Aşa că şi azi se mai întâmplă că gând-omuleţii se mai ceartă şi tu
visezi urât. Despre spirite rele, hoţi, răufăcători, dar asta se întâmplă doar
multumită gând-omuleţilor, care cu alte ocazii îţi povestesc basmele
frumoase ale mamei.
Dacă deja mergi la şcoală şi visezi că trebuie să aduni o coloană
lungă-lungă de cifre dar nicicum nu dai de capăt – pentru asta omuleţul-
calculator e de vină.
Dacă în vis jucăriile tale se aliniază într-un front ameninţător sau se
iau şi pleacă toate, pentru asta e de vină gândul care altă dată te ajuta să
construieşti castele.
Iar acum, îţi voi dezvălui cum poţi să faci ordine între gândurile
acestea buclucaşe, cum poţi să-i convingi să-şi facă fiecare treaba aşa
cum trebuie. Vei vedea că se poate, deoarece tu eşti căpitanul gândurilor
tale!
 Ai auzit vreodată de învăţăcelul vesel al vrăjitorului? Şi tu poţi fi
învăţăcel de vrăjitor. Dar la început nici învăţăcelului nu-i reuşesc vrăjile
cu formule magice. Nici marelui şi bunului vrăjitor nu i-au reuşit pe
vremea când era şi el învăţăcel. Şi tu trebuie să exersezi puţin, ca să-ţi
crească puterea magică.
Care sunt cele trei lucruri de care are nevoie orice ucenic de
vrăjitor?
Formula magică, bagheta magică şi- RĂ BDARE!
Formula magică e uşor de ţinut minte: „Un- doi- trei, nu te temi”.
Urmează bagheta magică, mai importantă, poate, decât formula
magică. Ea poate fi înlocuită cu jucăria ta preferată. Care poate fi?
Ursuleţul? Sau căţeluşul? Ori iepuraşul? Poate fi, binenţeles şi păpuşa ta
preferată. Prinde-o, strânge-o bine în braţe şi spune formula magică.
Acum urmează momentul cel mai important.
După ce ai spus formula magică, gândeşte-te la ceva foarte frumos
sau foarte haios. Imaginează-ţi, de exemplu ce chip drăguţ are ursuleţul
tău şi ce blană moale. Sau gândeşte-te cât de frumos te vei juca mâine cu
el. Strânge-ţi bine la piept jucăria preferată şi gândeşte-te la o mulţime de
lucruri frumoase.
Dar dacă nici aşa nu te lasă în pace gândurile urâte, dacă şi acum te
sperie, atunci încearcă s-o iei de la capăt. Vei vedea că te vei simţi mai
bine şi mai în siguranţă. La asta te-ajută şi jucăria preferată. Dacă formula
magică a avut succes, atunci a doua zi povesteşte asta părinţilor să se
bucure şi ei de faptul că micuţul lor ucenic de vrăjitor ce îndemânatic este.