Sunteți pe pagina 1din 11

Fata babei şi fata moşneagului

Personajele

- prezentator I;
- prezentator II;
- baba;
- moşul;
- fata babei;
- fata moşneagului;
- căţelul;
- părul;
- fântâna;
- cuptorul;
- Sfânta Vineri.

Tabloul I:

Curtea unei case; decor simplu, marcat doar de un gard şi de un panou reprezentând
un colţ dintr-o casă, cu două geamuri. Pe două scăunele, stau moşneagul şi baba, îmbrăcaţi
în costume naţionale. Fata moşneagului trebăluieşte prin ogradă, în timp ce fata babei se
priveşte în oglindă, foarte gătită, cu mărgele, cercei, funde, brăţări la mâini.
Apar prezentatorii, în ţinută de sărbătoare.

Prezentator I:
Numai în poveşti găseşti
Eroi ce poţi să-i îndrăgeşti:
Prinţese, zâne şi pitici,
Feciori frumoşi, buni şi voinici,
Şi-un biet moşneag, nu prea bogat,
Ce-avea o babă rea pe cap.
Povestea moşului c-o fată
V-o prezentăm acum, îndată;
Şi-o veţi cunoaşte şi pe babă
Ce-avea o fată alintată.

Prezentator II:
Fata moşului muncea
Nici un pic nu se-odihnea.
Frumoasă, bună din fire,
n-avea parte de iubire.

1
Însă cea mai alintată,
Era doar a babii fată,
Cea mai rea şi mai urâtă,
Cu ochii tot în oglindă.
(Prezentatorii se retrag)

Baba ( se ridică înfuriată cu mâinile în şolduri şi o ceartă pe fata moşului):


Fir-ai tu de puturoasă,
Că nu faci nimic în casă!
Ba te-nvârţi, nu-ţi termini treaba,
Pierzi mereu timpul degeaba,
Eşti mereu răutăcioasă,
Să dispari din a mea casă!
Moşneagul (împăciuitor)
Babo, babo, nu fi rea,
N-o certa pe fata mea;
Nu vezi tu că ea munceşte,
Spală, calcă şi găteşte?
Baba (scoasă din sărite)
Măi, moşnege, te-ai smintit?
N-ai auzit ce-am vorbit?
Eu nu pot s-o mai înghit
Că nu face mai nimic.
Spune-i să plece, să piară,
S-o alungi degrabă-afară!
Fata moşneagului (cu blândeţe)
Nu mă mai certa, mămucă,
Eu nu mă feresc de muncă!
Nu mai vorbi de-alungare,
Să mă duc în lumea mare!
Fata babei (indignată)
Leneşă şi mincinoasă,
Tu să stai cu mine-n casă?!!
Să dispari din cas-acum
Şi să nu-mi mai stai în drum!
Eşti urâtă, mincinoasă,
Doar eu sunt cea mai frumoasă.
Moşneagul (deznădăjduit)
Nu pot să mă pun cu ele,
Că sunt aprige şi rele.
Pleacă-n lume, fata mea,
Dumnezeu te-o ajuta!
Vreau să-ţi dau un sfat acum:

2
Când porneşti pe un nou drum
Bună fii, oriun-te-ai duce,
Harnică, cu vorba dulce!
Fata moşneagului (suspinând)
De bine m-ai învăţat,
Şi-am să urmez al tău sfat.
Rămâi, tătucă, cu bine,
O să-mi fie dor de tine!
(Se îmbrăţişează şi fata pleacă)

Tabloul II:

Decor rustic. Pe un drum de ţară se află o căţeluşă, un păr, o fântână şi un cuptor.


Fata moşneagului merge amărâtă, iar în cale îi iese căţeluşa.

Căţeluşa (slabă şi bolnavă):


Fată harnică, frumoasă,
De-ai o inimă miloasă,
Te rog, ai grijă de mine,
Să mă vindec, să fiu bine!
Fata moşneagului (cu bunătate)
Căţeluş drag, te iubesc,
Şi vreau să te îngrijesc;
Să te ung, să-ţi spăl lăbuţa,
Bine să te faci fuguţa.
(O mângâie, o pansează, îi piaptănă blăniţa şi-i rupe o bucată din pâinea ei, după care îşi ia
rămas bun).
Căţeluşa
M-ai îngrijit şi-ţi mulţumesc,
Eu numai bine îţi doresc!
(Fata pleacă mai departe şi-i iese în cale părul înverzit, dar plin de omizi.)

Părul
Fată harnică, frumoasă,
De-ai o inimă miloasă,
Te-aş ruga, dacă doreşti,
De-omizi să mă curăţeşti,
Să-mi rupi crengile uscate,
Să fac pere mari şi coapte.
Fata moşneagului (săritoare)
Cu plăcere, cu plăcere,
Să te umpli iar cu pere,
Pere rumene, zemoase,
Dintre cele mai gustoase!

3
(Fata îngrijeşte de păr, curăţindu-l de omizi, crengi rupte, frunze uscate)
Gata sunt şi plec la drum,
Îţi doresc să ai rod bun!
(îşi ia rămas bun şi merge mai departe, întâlnindu-se cu fântâna părăsită, plină de noroi şi
pietre).

Fântâna
Fată dragă, te-aş ruga
Să m-ajuţi din mila ta;
Să mă cureţi de noroi,
S-arunci pietrele apoi,
Şi poate şi eu cândva
Te-oi ajuta cu ceva!
Fata moşneagului
Te ajut, dragă fântână,
Să ai mereu apă bună,
Orice călător să bea
Cu sete din apa ta.
(Fata curăţă fântâna, apoi îşi ia rămas bun şi pleacă mai departe. Îi iese în cale cuptorul
fără foc, gata–gata să de dezlipească).

Cuptorul
Dacă nu te prea grăbeşti,
Te-aş ruga să mă lipeşti,
Şi-un foc bun să-mi pregăteşti,
Şi poate te-oi ospăta
Cândva din plăcinta mea.
Fata moşneagului
Te lipesc, îşi fac şi-un foc
Şi apoi o iau din loc.
(Fata lipeşte cuptorul, simulând că aprinde focul).

Cuptorul
Îşi doresc numai noroc!

(Fata pleacă mai departe şi iese din scenă. Încet ies pe rând căţeluşa, părul, fântâna,
cuptorul. Intră Sfânta Vineri şi se aşează pe un scăunel în faţa căsuţei. În tot acest timp
apar prezentatorii.)

Prezentator I
Singură şi supărată,
De acasă alungată,
N-a lăsat făr-ajutor
Şi-a sărit cu mare zor,
S-aline, să facă bine,

4
Când o roagă orişicine.

Prezentator II
Cei ce-ajută cu iubire
Parte au de fericire.
Sfânta Vineri, suflet bun,
O va răsplăti, acum,
Pe fata moşneagului,
Bună cum o alta nu-i.
(Prezentatorii se retrag. Fata moşneagului intră în scenă şi se apropie de Sfânta Vineri.)

Sfânta Vineri
Cine eşti fată frumoasă,
Şi de ce-ai plecat de-acasă?
Tu te-ai rătăcit cumva
Sau poate cauţi ceva?
De-aş putea, te-aş ajuta,
Dacă-mi spui durerea ta.
Fata moşneagului
Bună ziua, mătuşică,
Casă n-am, sunt singurică,
Însă mult m-aş bucura
De m-ai lua la dumneata.
Vreau la treburi să te-ajut
Şi nu-ţi cer să-mi dai prea mult!
( Sfânta Vineri pleacă şi fata se apucă de lucru. Şterge praful, mătură, spală şi hrăneşte
ursuleţii de pluş. Sfânta Vineri se întoarce, priveşte în jur, mângâie ursuleţii şi iepuraşii.
Apoi merge în spatele căsuţei şi aduce câteva cutii, mai mari şi mai mici).

Sfânta Vineri
Mulţumită-s, fata mea,
Pentru hărnicia ta.
Haide, vino-acum cu mine,
Să-ţi alegi cum se cuvine
Ce lădiţă îşi doreşti
De la mine să primeşti.
Fata moşneagului ( cu modestie )
Mulţumesc, eşti tare bună,
Dar nu-mi trebuie prea mult.
Iau această ladă mică,
Mi-e deajuns, şi-acum mă duc.
Sfânta Vineri
Mult noroc, fată frumoasă

5
Lada s-o deschizi acasă!
( Îşi iau rămas bun şi fata porneşte spre casă. Pe drum apar cuptorul, fântâna, părul,
căţeluşa.)

Cuptorul, fântâna, părul, căţeluşa


Bine-ai venit! Bine-ai venit!
Stai un pic, c-ai obosit!
Cuptorul (îi întinde o plăcintă caldă)
Plăcinte-aş vrea să primeşti
Cu ele să te hrăneşti!
Fântâna ( îi întinde un pahar cu apă )
Haide, bea din apa mea,
Să îşi potoleşti setea!...
Părul ( îşi apleacă crengile cu pere coapte )
Pere galbene, zemoase,
Gustă, sunt tare gustoase!
Căţeluşa ( îşi scoate de la gât un şirag de mărgele )
Eu îţi dăruiesc mărgele,
Să te-mpodobeşti cu ele!
Fata moşneagului (primeşte darul de la fiecare)
Din suflet vă mulţumesc,
Dar acum la drum pornesc,
Numai bine vă doresc!

Tabloul III

Acelaşi decor, reprezentând curtea unei case. Moşneagul stă pe scăunel cu capul în
mâini, supărat. Baba îşi alintă fata. Intră fata moşului şi moşneagul sare plin de bucurie şi
o îmbrăţişează.

Moşneagul
Fata tatii cea frumoasă,
Te-ai întors cu bine-acasă?!...
Nu mai vreau să lăcrimez,
Vino să te-mbrăţişez!...
Baba (indignată)
Ho, moşnege, om netot!
Vezi că n-a plecat de tot?
Ţi-a adus şi-un dar frumos,
Hai, fetiţo, să stai jos!
Lada, ce-ai adus pe drum,
Deschide-o cu noi acum!
(Fata moşneagului deschide lădiţa plină cu monede de aur, mărgele, nestemate)

6
Baba şi fata babei (stupefiate)
Vai de noi! Vai de noi,
Numai aur, galbeni noi!
Moşneagul (îmbrăţişează fericit copila)
Cu tot ce ai câştigat,
De necazuri ne-a scăpat.
(Fata moşneagului şi moşul scot şi se minunează de bogăţiile din lădiţă, în timp ce baba şi
fata ei privesc cu ciudă şi invidie. Apar prezentatorii.)

Prezentator I
Moşu-i tare fericit,
Fat-acasă i-a venit.
I-a adus daruri bogate,
Are moşu-acum de toate.
Prezentator II
De necaz, băbuţa moare,
Vrea şi ea o ladă mare;
Şi-şi trimite fata-n lume
După bogăţii anume.
Prezentator I
Cu atenţie-ascultaţi
Şi-ndată o să aflaţi,
Dacă bunul Dumnezeu
Îl ajută pe cel rău.
( Se retrag prezentatorii)

Baba ( îşi mângâie fata)


Fata mea cea alintată,
Vreau să pleci şi tu îndată.
Să-i aduci mamii o ladă,
Să ajung şi eu bogată.
Fata babei (indignată)
Nu vreau, mamă, să mă duc,
Să nu dau de vreun bucluc!
Eu sunt bună şi frumoasă,
Vreau să stau mereu în casă.
Baba (cu autoritate)
Ba ai să pleci chiar acum,
Fă ca mine când îţi spun!
Să nu zică leneşa,
Că nu eşti bună ca ea!
Fata babei (bosumflată)
Dar mi-e frică singură,
Treaba nu mă bucură.

7
O să obosesc să ştii,
Însă plec, dac-aşa-mi spui.
(pleacă văicărindu-se)
Aoleo! Ce-o să mă fac,
Că nimic nu ştiu să fac,
Şi nimic nu mi-e pe plac!

Tabloul IV

Decor rustic. Acelaşi drum, fata babei.

Căţeluşa, părul, fântâna, cuptorul


Fată harnică, frumoasă,
De-ai o inimă miloasă,
Te-am ruga, dacă doreşti,
Pe noi să ne îngrijeşti!...
Căţeluşa
Vrei să ai grijă de mine,
Să mă vindec, să fiu bine?
Fata babei (indignată)
Javră mică de căţel,
Vrei să te pocnesc niţel?
Marş de-aici, dă-te din drum,
N-am eu timp de tine-acum!
( O loveşte cu piciorul şi pleacă mai departe. Căţeluşa iese şchiopătând din scenă. Fata se
întâlneşte cu părul.)
Părul
Te-aş ruga dacă doreşti,
De-omizi să mă curăţeşti!...
Fata babei (la fel de indignată)
Cum să-mi zgârii mâinile,
Curăţindu-ţi crengile?
Că o să mai faci tu pere
Când o face plopul mere
Şi răchita micşunele!
Fântâna
N-are cin-mă curăţa,
Vrei să m-ajuţi cu ceva?
Fata babei (cu duşmănie)
Nici nu vreau să te aud,
Pe nimeni nu vreau s-ajut!
Cuptorul
Te-aş ruga să mă lipeşti

8
Şi-un foc bun să-mi pregăteşti,
Dacă nu prea te grăbeşti!...
Fata babei (iritată)
Şi tu ai înnebunit?
Pentru asta am venit?!!!...
Cum să-mi ard eu mâinile?
Ai tupeu, cuptorule!...
(Ajunge la căsuţa SF. Vineri, care o întâmpină la uşă)

Sfânta Vineri
Bun venit, copila mea!
Pot să te-ajut cu ceva?
Fata babei (cu îndrăzneală)
Vreau să te ajut la treabă
Şi să-mi dai şi mie-o ladă.
Prea greu nu vreau să muncesc
Şi să ştii, mă cam grăbesc!
Sfânta Vineri (cu blândeţe)
Dacă munca-ţi va fi dragă,
Vei primi chiar o desagă!
( Sfânta Vineri pleacă, iar fata babei roboteşte puţin în silă, se întinde, cască.)

Fata babei
N-am să mă omor cu treaba!
Am să stau mai mult degeaba.
(Sfânta Vineri intră în casă)
Vine baba. Ia s-o-ntreb:
Nu-mi dai lada ca să plec?
Pe-asta mare şi frumoasă.
(Se-ndreaptă spre ladă şi-o ia în braţe.)
Şi-acum rămâi sănătoasă!
(Pleacă grăbită ducând cu greutate lada cea mare. Pe drum se întâlneşte cu cuptorul,
fântâna, părul şi căţeluşa. Doreşte să guste din plăcintă, apă, pere, să ia mărgele.)

Vreau şi eu plăcintă bună! ( focul o arde la mâini )


Să beau apă cristalină! ( fântâna o stropeşte )
Pere rumene, zemoase! ( părul îşi fereşte crengile )
Vreau şi eu mărgele frumoase! ( căţeluşa o muşcă )
Cuptorul, fântâna, părul, căţeluşa
Nu ai vrut să ne-ngrijeşti,
Pleacă, fără să cerşeşti!
Fata babei (ţipă la ei, arătându-le lada )
Să n-aud de voi vreodată,
Sunt acum şi eu bogată!

9
Tabloul V

Decor – curtea casei. Baba se repede să-şi întâmpine fata.


Baba
Te-ai întors, eşti sănătoasă,
Vino repede în casă!
Adu lada să vedem
Câte bogăţii avem!
(Intră amândouă în spatele cadrului de casă. După un timp se aud ţipete.)

Baba şi fata
Săriţi oameni, fiţi miloşi,
Balauri, şerpi veninoşi,
Ne mănâncă, ne omoară,
Nimeni nu vrea să sară?!!...
(Apar prezentatorii)

Prezentator I
Răutatea şi mândria,
Lenea şi cu lăcomia,
Niciodată nu te-ajută,
Ba ţi-aduc pagubă multă.
Prezentator II
Baba cea nemulţumită,
Fata rea şi prea gătită,
Ajutor n-au vrut să dea
Şi-au primit pedeapsă grea.
Prezentator I şi II
Să ştiţi: cine lăcomeşte,
Tot ca ele pătimeşte!

- SFÂRŞIT -

10
11

S-ar putea să vă placă și