Ecuatii diferentiale liniare omogene si neomogene de gradul 3.

Forma generala: a  x '''  b  x ''  c  x '  d  x  g t  ; a, b, c, d  R, a  0

Rezolvare. Scriem solutia ca o suma x  xo  x p unde x o este solutia ecuatiei


diferentiale liniare omogene a  x '''  b  x ''  c  x '  d  x  0  si x p este o solutie particulara
a ecuatiei diferentiale neomogene de gradul 2 initiale de o forma speciala.

Trebuie sa vedem cum gasim x o si x p .

Ecuatii diferentiale liniare omogene de gradul 3

Forma generala: a  x '''  b  x ''  c  x '  d  x  0 ; a, b, c, d  R, a  0

Rezolvare. Ecuatia caracteristica atasata: ar 3  br 2  cr  d  0 . Este o ecuatie

polinomiala de gradul 3 si are 3 solutii complexe printre care pot fi si solutii reale.

In functie de solutiile ecuatiei caracteristice se obtine sistemul fundamental format din

3 functii si apoi se scrie solutia ecuatiei diferentiale liniare omogene de gradul 3.

Pentru scrierea sistemului fundamental folosim observatiile urmatoare

Daca r  R este solutie simpla a ecuatiei caracteristice, atunci punem in sistemul

fundamental functia e rt .

Daca r  R este solutie dubla a ecuatiei caracteristice, atunci punem in sistemul

fundamental 2 functii e rt si t  e rt .

Daca r  R este solutie tripla a ecuatiei caracteristice, atunci punem in sistemul

fundamental 3 functii e rt ; t  e rt si t 2  e rt .

Daca     i ;  ,   R,   0 este solutie a ecuatiei caracteristice ( obligatoriu simpla )

atunci punem in sistemul fundamental 2 functii et  cost  si et  sin t  .

Daca sistemul fundamental este format din 3 functii notate f , g , h atunci solutia
ecuatiei diferentiale liniare omogene de gradul 3 este x  a  f  b  g  c  h ; a, b, c  R .
Determinarea solutiei particulare x p a ecuatiei diferentiale neomogene de gradul 3
initiale a  x '''  b  x ''  c  x '  d  x  g t  .

Forma aleasa pentru x p depinde de sistemul fundamental gasit la rezolvarea ecuatiei

 
diferentiale liniare omogene a  x '''  b  x ''  c  x '  d  x  0 ( sau de solutiile ecuatiei
caracteristice ) si de membrul drept g t  .

Notatie. Daca P este un polinom, atunci notam cu Q o generalizare a lui P de

grad mai mic sau egal cu P.
Exemple. Daca P  9, grad P  0 atunci Q  a o constanta.
Daca P  3t  7, grad P  1 atunci Q  at  b
Daca P  6t 2  5, grad P   2 atunci Q  at 2  bt  c
Daca P  t 3  4t  9, grad P   3 atunci Q  at 3  bt 2  ct  d
In expresiile lui Q de sus va trebui sa determinam variabilele a, b, c, d . Aceste
variabile se gasesc inlocuind pe x p aleasa in ecuatia initiala a  x ''  b  x '  c  x  g t  .

Cazul 1. Daca g t   Pt  este un polinom atunci avem situatiile

Daca 0 nu este solutie a ecuatiei caracteristice atunci x p  Qt 
Daca 0 este solutie simpla a ecuatiei caracteristice atunci x p  t  Qt 
Daca 0 este solutie de ordin k  2 a ecuatiei caracteristice atunci x p  t k  Qt 

Cazul 2. Daca g t   e rt  Pt ; r  R, r  0 atunci avem situatiile

Daca r nu este solutie a ecuatiei caracteristice atunci x p  e rt  Qt 
Daca r este solutie simpla a ecuatiei caracteristice atunci x p  t  e rt  Qt 
Daca r este solutie de ordin k  2 a ecuatiei caracteristice atunci x p  t k  e rt  Qt 

Cazul 3. Daca g t   et  Pt   cost  sau g t   et  Pt   sin t  cu  ,   R,   0

Daca     i nu este solutie a ecuatiei caracteristice atunci

x p  et  Qt  cost   Rt  sin t  unde Q, R sunt generalizari diferite ale lui P .

Daca     i este solutie a ecuatiei caracteristice ( obligatoriu simpla ) atunci

x p  t  et  Qt   cost   Rt   sin t  unde Q, R sunt generalizari diferite ale lui P .
Exercitii

1. x '''  5  x ''  6  x '  0 ; x0  1, x ' 0  1, x '' 0  0

2. x '''  4  x ''  4  x '  0 ; x0  1, x ' 0  1, x '' 0  0

3. x '''  4  x ''  13  x '  0

4. 2  x ' ''  x ' '  2  x '  x  0 ;

5. x '''  3  x ''  2  x '  6t 2  6t

1. x '''  5  x ''  6  x '  0 ; x0  1, x ' 0  1, x '' 0  0 ;

Rezolvare. Este o ecuatie liniara omogena de gradul 3.


Ecuatia caracteristica: r 3  5r 2  6r  0  r  r 2  5r  6  0 
r  0 sau r 2  5r  6  0  r  2,3

Solutiile sunt 0,2,3. Sistemul fundamental este e 0t  1 ; e 2t ; e 3t

Solutia ecuatiei omogene de gradul 3 este x  a  b  e 2t  c  e 3t ; a, b, c  R

x0  1  x0  a  b  c  1 ; x '  2b  e 2t  3c  e 3t  x ' 0  2b  3c  1

x ''  4b  e 2t  9c  e 3t  x '' 0  4b  9c  0

2b  3c  1 |  2  4b  6c  2 2  9c  6  3
    3c  2  c  ; b   
4b  9c  0 4b  9c  0 3 4 4 2

3 2 11
a  b  c 1 a    1 | 6  6a  9  4  6  6a  6  9  4  6a  11  a 
2 3 6

Solutia care verifica x0  1, x ' 0  1, x '' 0  0 este x 
11 3 2t 2 3t
 e  e .
6 2 3

2. x '''  4  x ''  4  x '  0 ; x0  1, x ' 0  1, x '' 0  0

Rezolvare. Este o ecuatie liniara omogena de gradul 3.


Ecuatia caracteristica: r 3  4r 2  4r  0  r  r 2  4r  4  0 
r  0 sau r 2  4r  4  0  r  2,2

Solutiile sunt 0,2,2. Sistemul fundamental este e 0t  1 ; e 2t ; t  e 2t

Solutia ecuatiei omogene de gradul 3 este x  a  b  e 2t  ct  e 2t ; a, b, c  R

x0  1  x0  a  b  1 ; x '  2b  e 2t  c  e 2t  2ct  e 2t  x ' 0  2b  c  1

x ''  4b  e 2t  2c  e 2t  2c  e 2t  4ct  e 2t  x '' 0  4b  4c  0  c  b

2b  c  1  2b  b  1  b  1  c  b  c  1

a  b  1  a  1  1  a  1  1  a  2

Solutia care verifica x0  1, x ' 0  1, x '' 0  0 este x  2  e 2t  t  e 2t .
3. x '''  4  x ''  13  x '  0

Rezolvare. Este o ecuatie liniara omogena de gradul 3.


Ecuatia caracteristica: r 3  4r 2  13r  0  r  r 2  4r  13  0 
r  0 sau r 2  4r  13  0

  b 2  4ac  16  52  36  0 deci avem doua solutii complexe conjugate.

 b     i  4  6i 2 2  3i 
Solutii r1, 2     2  3i
2a 2 2


Solutiile sunt 0 si r  2  3i      i    2;   3  0 , s  r  2  3i

Sistemul fundamental e 0t  1 ; et  sin t   e 2t  sin 3t  si et  cost   e 2t  cos3t 

Solutia ecuatiei omogene de gradul 3 este

x  a  b  et  sin t   c  et  cost   a  b  e 2t  sin 3t   c  e 2t  cos3t  ; a, b, c  R

4. 2  x '''  x ''  2  x '  x  0

Rezolvare. Este o ecuatie liniara omogena de gradul 3.

Ecuatia caracteristica: 2r 3  r 2  2r  1  0 este o ecuatie polinomiala de gradul 3, dar

nu mai putem da factor comun pe r .

Notam cu P  2 X 3  X 2  2 X  1 polinomul de gradul 3 din membrul stang al ecuatiei.

Calculam P0  1 si cautam o radacina a polinomului P printre divizorii intregi ai

lui P0  1 adica numerele intregi  1 si 1 .

P 1  2  1  2  1  0 rezulta ca x  1 este radacina a polinomului P si impartim

polinomul P la polinomul X  1 si obtinem catul 2 X 2  X  1 si restul 0 .

Obtinem descompunerea 2 X 3  X 2  2 X  1   X  1  2 X 2  X  1  

Revenim la ecuatia caracteristica: 2r 3  r 2  2r  1  0  r  1  2r 2  r  1  0 
  1
r  1  0  r  1 sau 2r 2  r  1  0  r  1; 
 2
t

Sistemul fundamental este e  t ; e t ; e 2

t

Solutia ecuatiei omogene de gradul 3 este x  a  e t  b  e t  c  e 2 ; a, b, c  R

5. x '''  3  x ''  2  x '  6t 2  6t

Rezolvare. Este o ecuatie neomogena de gradul 3.

Scriem solutia ca o suma x  xo  x p unde x o este solutia ecuatiei diferentiale

 
liniare omogene x '''  3  x ''  2  x '  0 si x p este o solutie particulara
a ecuatiei diferentiale neomogene de gradul 3 initiale de o forma speciala.

Rezolvam ecuatia liniara omogena x '''  3  x ''  2  x '  0


Ecuatia caracteristica: r 3  3r 2  2r  0  r  r 2  3r  2  0 
r  0 sau r 2  3r  2  0  r  1,2

Solutiile sunt 0,1,2 . Sistemul fundamental este e 0t  1 ; e t ; e 2t

Solutia ecuatiei omogene este xo  a  b  e t  c  e 2t ; a, b, c  R

Deoarece g t   6t 2  6t  Pt ; grad P   2 aplicam cazul 1 si cum

0 este radacina simpla a ecuatiei caracteristice r 3  3r 2  2r  0 cautam solutia

 
particulara sub forma x  x p  t  Qt   t  at 2  bt  c  at 3  bt 2  ct ; a, b, c  R

Ca sa aflam variabilele a, b, c trebuie verificata ecuatia initiala

x '''  3  x ''  2  x '  6t 2  6t

 '
  '
x '  at 3  bt 2  ct  3at 2  2bt  c ; x ''  3at 2  2bt  c  6at  2b si x '''  6a

x '''  3  x ''  2  x '  6t 2  6t  6a  18at  6b  6at 2  4bt  2c  6t 2  6t

Egalam cele doua polinoame si obtinem

6a  6  a  1 si  18a  4b  6  18  4b  6  4b  12  b  3

6a  6b  2c  0  6  18  2c  0  2c  18  6  2c  12  c  6

Deci x p  at 3  bt 2  ct  x p  t 3  3t 2  6t

Solutia este x  xo  x p  x  a  b  e t  c  e 2t  t 3  3t 2  6t ; a, b, c  R