Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Motivația Pentru Învățare
Motivația Pentru Învățare
Obiectivele cercetării
Se ştie că nu se poate interveni în modificarea inteligenţei elevilor, dar aceştia pot fi motivaţi să
înveţe, să-şi însuşească minimul de cunoştinţe necesar la practicarea unei meserii. Pentru
aceasta se impune proiectarea unor lecţii cu ajutorul cărora să se deplaseze accentul de la
activitatea de predare-ascultare la munca efectivă a elevilor, de a învăţa elementele esenţiale ale
lecţiei, sub îndrumarea competentă a profesorului.
Caracterizarea subiecţilor
Clasa aIX-a E la începutul anului şcolar 2014-2015 este formată din 20 de elevi (9 băieţi şi 11
fete) având vârste cuprinse între 15-16 ani.
Din punct de vedere al provenienţei socioprofesionale, marea majoritate provin din familii de
muncitori, şomeri, casnice, liber profesionoşti. Ca mediu de provenienţă, colectivul este format
din 3 elevi din mediul urban (Buzău) şi 17 elevi din mediul rural.
Pentru o mai bună cunoaştere a colectivului de elevi, s-a avut în vedere dimensiunea socială şi
dimensiunea psihologică. Relaţiile elevului cu grupul social căreia îi aparţine (clasa de elevi) au o
importanţă deosebită asupra evoluţiei personalităţii sale, cât şi asupra randamentului învăţării.
4. Etapele cercetării
4.1. Faza prealabilă a intervenţiei factorului experimental
La începutul anului şcolar, deprinderile de muncă ale elevilor nu sunt în concordanţă cu un
învăţământ diferenţiat şi individualizat. Cauza se găseşte în predominarea lecţiilor de predare-
ascultare în clasele V-VIII. Acestor particularităţi vine să li se adauge instabilitatea şi emotivitatea
specifice vârstei, voinţa slabă, ceea ce împiedică şi mai mult formarea unor deprinderi constante
de muncă. Totuşi, la începutul perioadei, încă nu-i nimic cristalizat şi activismul, dinamismul
specific copiilor poate fi lesne orientat în bine. Elevii sunt acum foarte receptivi şi dacă li se
impune un program ferm şi clar de muncă ei îl respectă cu condiţia ca în clasă ei să participe la
procesul de învăţare, să nu fie reduşi la starea de spectatori.
În prima oră de curs a fost aplicat testul de sondaj iniţial (predictiv), conceput şi administrat în
scopul diagnosticării nivelului de cunoştinţe al elevilor privind noţiunile tehnologice specifice
industrei alimentare, noţiuni studiate în cadrul disciplinei “ Educaţie tehnologică” .
Testul predictiv a fost conceput sub formă de 10 itemi din care 3 itemi cu alegere multiplă, 5 itemi
cu alegere duală şi 2 itemi cu răspuns scurt.
Am constatat că media generală a fost ׃M = 111/20 = 5,5 iar Modulul (dominanţă) m= 5.
Fenomenul era oarecum de aşteptat, ţinănd cont că eşantionul de elevi au avut rezultate destul
de slabe în clasele V-VIII.
Scopul principal al administrării factorului experimental la clasa aIX-a E a fost creşterea eficienţei
instruirii şi a randamentului şcolar. Pentru verificarea reuşitei acestui demers didactic am
compara rezultatele elevilor la testul T1, dat în prima parte a perioadei experimentale cu
rezultatele elevilor la testul final Ts.
Analizând rezultatele se pot constata următoarele׃
Am constatat că aceştia sunt mai activi şi mai interesaţi cu cât lecţia are un conţinut
informaţional mai apropiat de posibilitatea transpunerii şi utilizării lui în practică
Premisa majoră a eficienţei învăţării o constituie înţelegerea de către elevi a scopului şi
importanţei activităţii desfăşurate, poziţia elevilor fiind aceea de participanţi conştienţi la
lecţie, pe fondul motivelor interne ale învăţării, al unor interese tot mai înalte pentru
această activitate.
Din nevoia elevilor de a asimila rapid şi corect cunoştinţele noi s-a materializat
deprinderea de autocontrol. Acest lucru a făcut să apară interesul pentru învăţătură,
fireşte nu la toţi, nu permanent, dar s-a accentuat deprinderea de a răspunde fiecare
personal de propria pregătire.
În procesul de evaluare am constatat că elevii şi-au însuşit repede şi cu uşurinţă modul
de lucru cu testele de evaluare, cu fişele de lucru şi cele de autoevaluare preferându-le
ca instrumente de verificare şi apreciere.
Elevii şi-au însuşit deprinderea de lucru individual sau în echipă
Permanenţa exigenţelor de lucru individual se reflectă şi în calitatea lucrărilor scrise în
care se materializează deprinderile formate.
Se observă îmbunătăţiri în elaborarea lucrărilor, în alcătuirea schemelor pe care le-au
vizualizat, în utilizarea limbajului tehnic.
Am constatat că mai multe dificultăţi au întâmpinat elevii slabi, însă nu din cauză că nu ar fi
înţeles metoda sau procedeul de lucru, ci fiindcă nu erau obişnuiţi cu efortul cerut, cu obligaţia de
a îndeplini anumite sarcini într-o unitate de timp, de a folosi integral timpul acordat unei activităţi.
Aceşti elevi în general, nu ştiu ce înseamnă disciplina muncii în învăţare. Faţă de ei nu trebuie să
fim concesivi. Să-i obligăm să execute atât cât pot, la început, şi apoi din ce în ce mai bine
sarcinile ce trebuie efectuate în timpul lecţiilor. Treptat, ei se obişnuiesc cu efortul, iar succesele
obţinute le întreţin interesul şi plăcerea de a învăţa continuu.