Capitolul 3

MASINA ASINCRONA


Masina asincrona este cea mai raspndita masina electrica. Ea se ntlneste pe scara larga n
actionarile electrice din toate sectoarele industriale si sociale, ndeosebi n regimul de motor trifazat,
pentru actionarea masinilor unelte, a pompelor, a compresoarelor, a morilor cu bile, a macaralelor
electrice, a podurilor rulante, a aparaturii medicale, a aparaturii electrocasnice etc.
Motoarele asincrone se construiesc pentru o gama foarte larga de puteri (de la ordinul
unitatilor de W pna la ordinul zecilor de MW), pentru tensiuni joase (sub 500V) si tensiuni medii
(3 kV, 6 kV sau 10 kV) si avnd turatia sincrona la frecventa Hz 50 f egala n mod uzual cu n =
500, 600, 750, 1000, 1500 sau 3000 rot/min, n functie de numarul de perechi de poli.
Principalele

avantaje

ale motoarelor asincrone fata de alte tipuri de motoare electrice sunt:
simplitate constructiva;
pret de cost redus;
siguranta mare n exploatare;
performante tehnice ridicate (cuplu mare de pornire, randament ridicat);
stabilitate n functionare, exploatare, manevrare si ntretinere simpla;
alimentare direct de la reteaua trifazata de c.a.;
Dintre principalele dezavantaje putem enumera:
soc mare de curent la pornire;
factor de putere relativ scazut;
caracteristica mecanica dura;
Regimul de generator al masinii asincrone este mai rar folosit datorita puterii reactive (de
magnetizare) relativ mare pe care masina trebuie s-o ia de la retea.
n actionarile electrice, n cazuri speciale, masina asincrona poate functiona pentru scurta
durata si n regimul de frna electrica.
Masina asincrona

80

3.1 Elemente constructive ale masinii asincrone

Masinile asincrone se executa n doua forme constructive:
masina asincrona cu rotorul bobinat (cu inele);
masina asincrona cu rotorul n scurtcircuit (n colivie).
Statoarele n ambele cazuri sunt identice.


3.1.1 Statorul masinii asincrone

Statorul masinii asincrone joaca rolul de inductor. n stator se obtine un cmp magnetic
nvrtitor, pe cale electrica, cu ajutorul unei nfasurari trifazate parcurse de curenti alternativi
trifazati, nfasurare asezata n crestaturi.
Din punct de vedere constructiv, statorul are forma unui cilindru gol realizat din tole de otel
electrotehnic de 0,5 mm grosime, izolate ntre ele cu lac izolant sau oxizi ceramici.
Crestaturile se obtin prin stantarea tolelor nainte de mpachetarea miezului si pot fi
seminchise sau deschise. Crestaturile seminchise (figura 3.1, a) prezinta avantajul unui flux de
dispersie mai redus, dar nfasurarea trebuie realizata din conductor rotund si introdusa fir cu fir,
neputnd fi realizata afara pe sablon. Crestaturile seminchise se utilizeaza la masini de puteri mici.
Crestaturile deschise (figura 3.1, b) permit realizarea nfasurarii afara pe sablon dar prezinta un flux
de dispersie mai mare. Se utilizeaza la masini de puteri mari.


Figura 3.1 Figura 3.2

nfasurarea statorului se realizeaza de cele mai multe ori n doua straturi si cu pas scurtat.
nfasurarile ntr-un singur strat se utilizeaza numai la masinile de putere mica.

Masina asincrona

81

3.1.2 Rotorul masinii asincrone

Rotorul masinii asincrone joaca rolul de indus avnd forma unui cilindru plin realizat din
tole din otel electrotehnic de 0,5 mm, izolate sau neizolate. La periferia rotorului se afla crestaturi
realizate tot prin stantare, n care se introduce nfasurarea rotorica.
Daca masina asincrona este cu rotorul bobinat, atunci nfasurarea rotorica este de tipul
nfasurarilor de c.a. trifazate, cu pas diametral, ntr-un strat sau n doua straturi. Crestaturile n acest
caz sunt seminchise avnd de obicei forma de para (figura 3.2).
Daca masina este cu rotorul n scurtcircuit, atunci nfasurarea rotorica este de tipul colivie
realizata prin turnare din bare de Cu sau Al scurtcircuitate la capete de doua inele din acelasi
material (figura 3.4). Turnarea coliviei se face prin injectie direct n crestaturile rotorice, acestea
fiind de data aceasta nchise sau seminchise (figura 3.5, a). La masini de puteri mai mari pentru
reducerea curentului de pornire se folosesc colivii cu bare nalte (figura 3.5, b) sau duble colivii
(figura 3.5, c). Colivia superioara S are sectiunea mai mica si deci rezistenta ohmica mai mare dar
reactanta este mai mica. Ea joaca rolul de nfasurare de pornire limitnd curentul de pornire care
avnd frecventa relativ mare nu permite fluxului magnetic inductor sa patrunda n adncimea
rotorului pna la colivia inferioara. Odata masina pornita frecventa curentului rotoric scade
( )
1 2
f s f fluxul inductor patrunde mai adnc n rotor mbratisnd colivia I care avnd sectiunea
mai mare va avea rezistenta ohmica mai mica, reactanta relativ mare iar curentul va circula
preponderent prin ea. Din acest motiv se mai numeste si colivie de lucru.


a) b) c)

Figura 3.4 Figura 3.5

n cazul masinii cu rotorul bobinat, capetele nfasurarii rotorice sunt scoase n exterior cu
ajutorul unor contacte alunecatoare compuse din trei inele de bronz solidare cu rotorul pe care
aluneca perii din bronz grafitat fixate si izolate fata de carcasa masinii (figura 3.3).
Ventilatia nfasurarii statorice se realizeaza de obicei la puteri mici si medii cu ajutorul
ventilatorului axial montat pe axul masinii (figura 3.3), iar ventilatia nfasurarii rotorice se
realizeaza cu ajutorul aripioarelor de pe inelele de scurtcircuitare care se toarna odata cu colivia.
M
a
s
i
n
a

a
s
i
n
c
r
o
n
a

8
2




F
i
g
u
r
a

3
.
3



Masina asincrona

83

3.1.3 Carcasa masinii asincrone

Carcasa se executa din aluminiu sau fonta prin turnare. Carcasa poarta talpile de fixare ale
masinii, inelul de ridicare, cutia de borne, placuta indicatoare si scuturile frontale. n scuturi se
monteaza lagarele (rulmentii) pe care se sprijina axul masinii (figura 3.3).
La masina asincrona cu inele, unul din scuturile frontale sustine portperiile, mpreuna cu
periile de contact si dispozitivul de ridicare a periilor si scurtcircuitare a inelelor (daca exista).
Carcasa sustine miezul statorului mpreuna cu nfasurarea sa si asigura posibilitatea de
centrare fata de rotor.


3.1.4 ntrefierul masinii asincrone

ntrefierul este spatiul liber ramas ntre miezul feromagnetic al rotorului si miezul statoric.
Latimea ntrefierului la masina asincrona se considera constanta (se neglijeaza deschiderea
crestaturilor) si are o valoare foarte mica (0,12mm) n vederea obtinerii unui curent de
magnetizare ct mai redus, respectiv a unui factor de putere ridicat.
n figura 3.3 s-a reprezentat o sectiune longit udinala printr-o masina asincrona cu rotorul
bobinat, pe care se pot evidentia cele mai multe din elementele constructive ale masinii asincrone
prezentate mai sus.


3.2 Motorul asincron trifazat

Masina asincrona poate functiona stabil n trei regimuri:
regimul de motor;
regimul de generator;
regimul de frna electrica.
n practica, nsa, masina asincrona este utilizata aproape n totalitatea cazurilor n regimul de
motor, regim care va constitui obiectul studiului nostru n continuare. De multe ori regimul de
functionare al masinii de lucru antrenate de motorul asincron impune acestuia functionarea n regim
de generator sau de frna electromagnetica.


Masina asincrona

84

3.2.1 Principiul de functionare al motorului asincron

Motorul asincron trifazat primeste energie electrica de la reteaua de c.a. prin conectarea
statorului la aceasta, energie pe care o converteste n energie mecanica furnizata la axul rotorului.
Sistemul de curenti trifazati simetrici absorbiti de stator de la retea produce un cmp magnetic
nvrtitor care pentru armonica fundamentala are forma:
( ). t p cos B B
1 m 1 1
(3.1)
Acest cmp produce n raport cu nfasurarea rotorica (care n momentul pornirii este fixa) un
flux magnetic de forma:
t cos
1 m 2 2
(3.2)
pentru una din fazele nfasurarii conform (2.41).
La rndul sau acest flux induce n faza respectiva a nfasurarii rotorice o t.e.m. de aceeasi
pulsatie. Cum nfasurarea rotorica este nchisa (n scurtcircuit sau pe un consumator echilibrat)
t.e.m. va da nastere unui curent prin faza rotorica respectiva. Sistemul trifazat simetric de curenti
din nfasurarea rotorica trifazata interactioneaza cu sistemul trifazat de fluxuri
2
dnd nastere unui
cuplu rezultant de forte care va pune n miscare rotorul. Rotorul capata astfel viteza si n final se
stabileste la valoarea
1 2
< (
1
fiind viteza unghiulara de sincronism a cmpului nvrtitor
inductor).
Acum fluxul magnetic creat de cmpul inductor va avea fata de nfasurarea rotorica n
miscare expresia:
( ) [ ] t s p cos t p cos
1 m 2 2 1 m 2 s 2
(3.3)
unde s-a notat:
-
( )
1
2 1
s

- alunecarea dintre cmpul inductor si rotor conform (2.47) si (2.53).
Evident cnd ,
2 1
fluxul
s 2
devine invariabil n timp si, prin urmare, nu se mai induc
t.e.m. n rotor, cuplul electromagnetic al motorului devenind nul. Deci, rotorul are tendinta de a se
apropia de viteza de sincronism dar pe care nu o poate atinge.
Astfel cmpul magnetic nvrtitor inductor si rotorul nu pot fi niciodata n sincronism. De
aici si denumirea de masina asincrona.

Considernd ca rotorul se nvrte n regim stationar cu viteza unghiulara
2

corespunzatoare alunecarii s, atunci frecventa fluxului
2
, a t.e.m. induse n rotor si a curentilor
rotorici va fi:
( ) . f s f ; s s p p
1 2 1 1 2 1 2
(3.4)
Masina asincrona

85
Alunecarea s a motorului asincron se mai poate scrie si n procente:
% 100
n
n n
s
1
2 1

(3.5)
unde [ ] [ ] min / rot
2
60
n ; min / rot
2
60
n
2 2 1 1




sunt turatiile cmpului nvrtitor, respectiv
rotorului n rot/min.
Motoarele asincrone de constructie normala au n mod uzual alunecari nominale cuprinse
ntre ( )%. 5 1 Acest lucru arata ca la frecventa statorica industriala , Hz 50 f
1
frecventa curentilor
rotorici va fi conform relatiei (3.4):
( ) ( ) , Hz 5 , 2 5 , 0 50 05 , 0 01 , 0 f
2

deci, o frecventa foarte joasa, ceea ce ne permite sa consideram pierderile n fier din rotor practic
nule. De asemenea valoarea efectiva a t.e.m. indusa n rotor depinde de alunecare. Astfel la pornire
( ) 1 s ea are expresia:

m 2 N 2 2
f k N 44 , 4 E
2
(3.6)
iar n regim stationar corespunzator alunecarii s:

2 m 1 N 2 s 2
sE sf k N 44 , 4 E
2
(3.7)
De exemplu daca o masina asincrona are la pornire o t.e.m. indusa rotorica
( ), 1 s V 100 E
2
atunci la o valoare uzuala a alunecarii nominale cum ar fi %, 2 s ea va avea
valoarea:
. V 2 100 02 , 0 E
s 2



3.2.2 Ecuatiile masinii asincrone trifazate

Se considera o masina asincrona trifazata simetrica, alimentata la o sursa trifazata simetrica
de frecventa
1
f si valoarea efectiva a tensiunii . U
1
Se presupune ca masina functioneaza ntr- un
regim electromagnetic stationar, nu are pierderi n miezul feromagnetic, circuitul magnetic este
liniar, iar nfasurarile sunt dispuse sinusoidal, astfel nct curba cmpului magnetic din ntrefier este
o unda sinusoidala. Circuitul rotoric se considera scurtcircuitat sau nchis pe un reostat simetric
(figura 3.6) unde s-au facut notatiile:
-
2 1
R , R rezistentele pe faza ale nfasurarii primare (stator), respectiv, secundare (rotor)
(
2
R include si rezistenta de faza a reostatului);
Masina asincrona

86
-
2 2 1 1
d 1 d d 1 d
L f 2 X ; L f 2 X reactantele de dispersie ale circuitelor primar
respectiv secundar considerate la frecventa
1
f a curentilor din primar, inductivitatile de dispersie
fiind presupuse constante;
-
2 1
i , i curentul de faza din nfasurarea primara, respectiv secundara;
- t sin 2 U u
1 1 1
tensiunea la bornele unei faze primare;
- fluxul fascicular produs de cmpul magnetic rezultant din ntrefier (valoare efectiva);

Figura 3.6

Cmpul magnetic nvrtitor rezultant reprezinta un cmp magnetic util n masina asincrona
n sensul ca el este rezultatul suprapunerii cmpurilor inductor (de excitatie) si de reactie a
indusului, ale caror linii strabat att nfasurarea statorica ct si pe cea rotorica, definind cuplajul
magnetic al celor doua nfasurari (ntocmai ca la transformator).
Cmpul magnetic rezultant din ntrefier va produce prin masina un flux magnetic rezultant
(util) avnd amplitudinea:

L B
2
m m 2
(3.8)
unde:
L - lungimea miezului rotoric;
- pasul polar.
Acest flux util matura periferia interioara a statorului si va induce t.e.m. n cele trei faze
statorice cu valoarea efectiva:
Masina asincrona

88
conform teoremei lui Kirchhoff pentru tensiuni aplicata pe o faza statorica respectiv rotorica.
mpartind ecuatia tensiunilor rotorice la s obtinem:
. E I X j I
s
R
0
2 2 d 2
2
2
+ (3.18)
Sa remarcam faptul ca motorul asincron echivalent definit ca avnd rotorul imobil este
identic cu un transformator trifazat, nfasurarea statorica reprezentnd primarul, iar nfasurarea
rotorica secundarul. Prin urmare acestui motor asincron echivalent i se pot aplica ecuatiile
transformatorului. Pentru stator (primar) este n continuare valabila ecuatia de tensiuni (3.17), iar
pentru secundar (rotor) ecuatia (3.18), fazorii fiind toti de frecventa . f
1

ntocmai ca la transformator vom raporta marimile rotorice (secundare) la stator (primar) n
scopul de a ajunge la o schema echivalenta si la o diagrama de fazori statorici si rotorici
comparabili ca marime.
Daca nmultim toti termenii ecuatiei (3.18) cu ,
k N
k N
2
1
N 2
N 1

atunci se obtine n locul lui

2
E
chiar
1
E conform (3.11), termen care se regaseste si n ecuatia statorica (3.17). n felul acesta cele
doua ecuatii au un termen comun
1
E , ceea ce sugereaza o schema echivalenta cu doua ochiuri
independente, dar cu o latura comuna.
Utiliznd notatiile proprii raportarii:
;
k N
k N
X X ;
k N
k N
R R
2
N 2
N 1
d d
2
N 2
N 1
2 2
2
1
2 2
2
1 ' '

,
`

.
|

,
`

.
|

(3.19)
m 1
N 2
N 1
2 2
N 1
N 2
2 2
E E
k N
k N
E E ;
k N
k N
I I
2
1
1
2
' '

se obtine urmatorul sistem de ecuatii ce caracterizeaza motorul asincron n regim stationar, cu
neglijarea pierderilor n fier:

'

+
+
+
. I X j E
; I I I
; E I X j I
s
R
0
; E I X j I R U
m m m
m 2 1
m 2 d 2
2
m 1 d 1 1 1
'
' ' '
'
2
1
(3.20)
Ecuatia a 3-a, respectiv, a curentilor, s-a obtinut din ecuatia solenatiilor corespunzatoare
compunerii cmpurilor magnetice inductor si de reactie n cmpul magnetic rezultant util:

m N 1 2 N 2 1 N 1
I k N I k N I k N
1 2 1
+ (3.21)
Masina asincrona

89
prin mpartirea ecuatiei cu
1
N 1
k N

si folosind notatiile (3.19).
n sfrsit, vom introduce si o corectie referitoare la pierderile n miezul feromagnetic al
statorului,
1
Fe
P , folosind aceeasi notificare ca n teoria transformatorului (vezi subcap. 1.2.4);
aceasta corectie conduce la modificarea ultimilor doua ecuatii din sistemul (3.20), acestea devenind:

a a m m m
a m 0 2 1
I R I X j E
I I I I I
'

+ +
(3.20)
n care
a
R este rezistenta corespunzatoare pierderilor active n fier,
a
2
m 2
a a Fe
R
E
3 I R 3 P
1
,
a
I


fiind curentul corespunzator pierderilor
Fe
P . Reamintim ca pierderile n fier rotorice
2
Fe
P pot fi
neglijate n regimul de motor datorita frecventei foarte joase a curentilor rotorici.
Se pot construi acum schema echivalenta si diagrama de fazori:


Figura 3.7 Figura 3.8

n figura 3.8 s-a reprezentat schema echivalenta a masinii asincrone n regim stationar. n
aceasta schema s-a mpartit rezistenta echivalenta
s
R
'
2
a rotorului n rezistenta
'
2
R , n care se
dezvolta pierderile Joule
2 j
P si rezistenta ,
s
) s 1 (
R
'
2

care ar avea semnificatia unei rezistente de

sarcina (pentru a ntari analogia cu schema echivalenta a transformatorului). Se poate arata ca,
puterea pierduta n aceasta rezistenta reprezinta chiar puterea transformata n putere mecanica totala
. P
M



Masina asincrona

90
Daca se folosesc notatiile:
m a
m a
0 d
2
2 d 1 1
X j R
X j R
Z ; X j
s
R
Z ; X j R Z
'
'
'
2 1
+

+ +
atunci schema echivalenta capata forma din figura 3.9.



Figura 3.9

Rezolvnd schema echivalenta din figura 3.9 se obtin pentru curentii I
1
si I
2

urmatoarele
expresii:
'
' '
'
'
2 0
0 2 2 1 0 1
1
2 0
2 0
1 1 1
Z Z
Z Z Z Z Z Z
I
Z Z
Z Z
Z I U
+
+ +

,
`

.
|
+

+

0 2 2 1 0 1
2 0
1 1
Z Z Z Z Z Z
Z Z
U I
' '
'
+ +
+
(3.22)
.
Z Z Z Z Z Z
Z
U
Z Z
Z
I I
0 2 2 1 0 1
0
1
2 0
0
1 2
' ' '
'
+ +

+
(3.23)
Pentru a simplifica calculele, in expresia curentului
1
I vom mparti att numaratorul ct si
numitorul cu
0
Z si vom obtine:

,
`

.
|
+
+

,
`

.
|
+ +
+

'
'
'
'
2 1 0
2 0
1
0
1
2 1
0
2
1 1
Z c Z Z
Z Z
U
Z
Z
1 Z Z
Z
Z
1
U I (3.24)

'
'
2 1
1 2
Z c Z
1
U I
+
(3.25)
unde s-a notat cu c e c
Z
Z
1 c
j
0
1
+

- un coeficient complex cu modulul c, ceva mai mare ca 1
(
0
Z avnd modulul mult mai mare dect
1
Z ) si cu argumentul foarte apropiat de zero. n mod
uzual acest coeficient are valoarea: . 05 , 1 02 , 1 c
Masina asincrona

92

3.2.1 Bilantul puterilor si randamentul motorului asincron

Pentru a pune n evidenta ct mai sugestiv bilantul puterilor se poate trasa grafic o diagrama
care ne arata cum evolueaza puterile n motorul asincron. Aceasta diagrama s-a reprezentat n figura
3.10 unde s-au facut notatiile:

Figura 3.10


1
P - puterea activa electrica absorbita de motor de la reteaua de alimentare;

1
Cu
P - pierderile active n cuprul statorului (prin efect Joule pe rezistenta
statorului):
2
1 1 1 Cu
I R m P
1
,
1
m fiind numarul de faze al nfasurarii statorice;

1 Fe
P - puterile active n fierul statorului:
H T Fe
P P P
1
+ ,
T
P fiind pierderile datorate
curentilor turbionari; -
H
P -

pierderile datorate histerezisului magnetic;
P - puterea electromagnetica a masinii care se transmite din stator n rotor la
nivelul ntrefierului prin cmpul magnetic nvrtitor rezultant ; P P P P
1 1
Fe Cu 1


2
Cu
P - pierderile active din cuprul rotorului , I R m P
2
2 2 2 Cu
' '
2

,
`

.
|

2
m fiind numarul
de faze al nfasurarii rotorice;

m
P - pierderile mecanice (prin frecari n lagare si prin frecarea rotorului si a
ventilatorului de pe ax cu aerul);

M
P - puterea mecanica totala dezvoltata de motor
2
Cu M
P P P ;

2
P - puterea mecanica utila la axul motorului.
Bilantul puterilor active la motorul asincron se va putea astfel scrie:
. P P P P P P
1 2 1
Fe Cu Cu m 2 1
+ + + + (3.28)
Puterea mecanica totala ca si puterea electromagnetica a motorului se mai pot exprima si n
marimi mecanice, astfel:
Masina asincrona

93
M
60
n 2
M P
2
2 M


(3.29)
M
60
n 2
M P
1
1


(3.30)
unde:
M cuplul electromagnetic al masinii;

1
viteza unghiulara a cmpului magnetic nvrtitor statoric;

1
n turatia cmpului magnetic nvrtitor statoric [rot/min];

2
viteza unghiulara a rotorului;

2
n turatia rotorului [rot/min].
nlocuind aceste relatii n expresiile pierderilor n cuprul statoric si n expresia puterii
mecanice totale se obtine:
( ) P s M s M P P P
1 2 1 M Cu
2
(3.31)
( ) ( ) . P s 1 s 1 M P P P
1 Cu M
2
(3.32)
Adica pierderile n cuprul nfasurarilor rotorice reprezinta fractiunea s din puterea magnetica
P transmisa de stator rotorului n timp ce puterea mecanica totala reprezinta fractiunea ( ) s 1 din
puterea P. Altfel spus relatia (3.31) ne arata ca valoarea alunecarii unui motor asincron se stabileste
n functie de valoarea pierderilor n cuprul rotoric. La pierderi
2
Cu
P mari vom avea alunecari mari. n
scopul obtinerii unui randament sporit masina se proiecteaza pentru alunecari nominale mici
( ). 05 , 0 01 , 0 s La asemenea alunecari mici pierderile n fierul rotoric se pot neglija (vezi
subcapitolul 3.2.1), motiv pentru care aceste pierderi
2
Fe
P nu figureaza n acest bilant al puterilor
active.
Din punct de vedere al bilantului de puteri reactive motorul asincron este un receptor ohmic-
inductiv. Motorul preia puterea reactiva relativ importanta de la retea necesara magnetizarii
miezului feromagnetic, deci crearii cmpului magnetic din masina. Factorul de putere al motorului
asincron,
1
cos , este totdeauna inductiv. Motorul asincron este excitat de la aceeasi retea care i
furnizeaza si puterea activa.
Randamentul motorului asincron va avea expresia:
.
P P P P P
P
P P
P
P
P
1 2 1
Fe Cu Cu m 2
2
2
2
1
2
+ + + +

(3.33)
Puterea mecanica la ax
2 2
M P se calculeaza masurnd cuplul dezvoltat la ax
2
M si
turatia rotorului

2
60
n
2
2
sau prin separarea pierderilor din puterea absorbita . P
1
Randamentul
Masina asincrona

94
nominal al masinilor asincrone are valori mari ( )%, 95 75
n
valorile mici pentru puteri mici, iar
valorile mari pentru puteri mari (>10kW).


3.2.4 Expresia cuplului electromagnetic

Ca urmare a interactiunii dintre fluxul inductor fata de rotor si curentii indusi de acesta n
nfasurarea rotorica, apar forte electromagnetice care vor produce un cuplu rezultant de forte
electromagnetice. Aplicat asupra rotorului acest cuplu produce miscarea de rotatie de la masina
asincrona.
Expresia cuplului electromagnetic al motorului asincron trifazat n regim stationar de
functionare se poate face explicit pornind de la expresia generala a cuplului electromagnetic la
masinile de curent alternativ (vezi subcapitolul 2.4 relatia (2.68)):

( )
.
E , I cos I E 3
M
2 1
2 2 2 2


(3.34)
Expresia de la numarator are o semnificatie bine precizata. Ea reprezinta puterea activa
consumata n nfasurarea rotorica adica chiar pierderile din cuprul rotoric. Deci:
.
s
I R 3
s
P P
M
1
2
2 2
1
Cu
2 1
Cu
' '
2 2

,
`

.
|

(3.35)
Expresia curentului rotoric a fost determinata cu ajutorul schemei echivalente (vezi
subcapitolul 3.2.2 relatia (3.25)):

,
`

.
|
+ +

,
`

.
|
+

+

'
' '
'
2 1
d d
2
1
1
2 1
1
2
X c X j
s
R
c R
U
Z c Z
U
I (3.36)
sau n valoare efectiva:
2
d d
2
2
1
1
2
'
'
'
2 1
X c X
s
R
c R
U
I

,
`

.
|
+ +

,
`

.
|
+
(3.37)
nlocuind n relatia (3.35) expresia cuplului devine:
]
]
]
]
]

,
`

.
|
+ +

,
`

.
|
+

2
d d
2
2
1
2
1 2
'
'
'
2 1
X c X
s
R
c R s
U R 3
M (3.38)
Masina asincrona

95
Cuplul electromagnetic dezvoltat de motorul asincron este, deci, functie de alunecarea s
pentru un motor dat si pentru o tensiune
1
U si frecventa
1
f date ale retelei de alimentare.
Pentru a determina valorile s ale alunecarii pentru care cuplul electromagnetic atinge valori
extreme, se calculeaza derivata
ds
dM
si se rezolva ecuatia:
. 0
ds
dM

Efectund calculul se gaseste ecuatia:
0
s
R
c
s
R
c R s 2 X c X
s
R
c R
' '
'
'
2 2
1 d d
2
1
2 1

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+ +

,
`

.
|
+ (3.39)
de unde rezulta:
.
X s X R
R c
s
2
d d
2
1
2
m
'
'
2 1
2 , 1

,
`

.
|
+ +

t (3.40)
Alunecarea pozitiva
m
s corespunzatoare regimului de motor va genera un maxim al cuplului
m
M iar alunecarea negativa s
m
corespunzatoare regimului de generator va genera un minim
m
M al
curbei ( ). s f M Cele doua valori extreme
2 , 1
m
M se determina introducnd valorile
2 , 1
m
s n expresia
cuplului (3.38) obtinndu-se:
.
X c X R R c 2
U 3
M
'
2 1
2 , 1
d d
2
1 1 1
2
1
m
]
]
]

,
`

.
|
+ + +
t
(3.41)
Alunecarea
m
s din regimul de motor careia i corespunde cuplul maxim electromagnetic
, M
1
m
posibil a fi dezvoltat de motor la
1
U dat, se numeste alunecare critica, si dupa cum se observa
din relatia (3.40) este direct proportionala cu rezistenta rotorica de faza.
Cuplul electromagnetic maxim dat de relatia (3.41) se mai numeste si cuplu critic, si dupa
cum se observa este direct proportional cu patratul tensiunii de alimentare , U
1
este invers
proportional cu frecventa tensiunii de alimentare ,
p
f 2
1
1

,
`

.
|
si nu depinde de rezistenta
rotorica de faza . R
'
2




Masina asincrona

96

3.2.5 Caracteristica cuplu-alunecare

Aprecierea posibilitatilor de utilizare a motorului asincron n actionari electrice se poate face
si utiliznd caracteristica mecanica ( ), M f n
2
care reprezinta dependenta dintre turatia motorului
si cuplul electromagnetic dezvoltat de acesta, considernd restul marimilor din expresia cuplului
(3.38) constante.
Caracteristica mecanica ( ), M f n
2
rezulta din caracteristica cuplu-alunecare ( ), s f M
tinnd seama de relatia liniara dintre turatia
2
n si alunecarea s (obtinuta din definitia alunecarii):
( ), s 1 n n
1 2
(3.42)
n mod exact caracteristica cuplu-alunecare ( ) s f M se obtine pe cale experimentala.
Deducerea pe cale experimentala la bancul de ncercari nu se poate face dect ntr-un domeniu
restrns. Forma caracteristicii ( ) s f M n tot domeniul de variatie a lui s ( ) [ ] + ; s se poate
deduce pe cale analitica exprimnd relatia (3.38) ntr-o forma aproximativa, simplificata. Pentru
aceasta vom exprima mai nti raportul :
M
M
1
m


'
'
'
' '
2 1
m
2
2
2
2
d d
2
1
d d
2
1 1 2
m
R R c 2
s
R c
X c X R s
X c X R R R c 2
M
M
1
2 1
2 1
1
+

,
`

.
|

+
]
]
]

,
`

.
|
+ +
]
]
]

,
`

.
|
+ + +
(3.43)
Daca nmultim si numaratorul si numitorul cu:

X c X R
1
R c
s
2
d d
2
1
2
m
'
'
2 1
1

,
`

.
|
+ +

(3.44)
se ajunge, dupa calcule simple, la expresia:

( )
+ +
+

2
s
s
s
s
1 2
M
M
1
1
1
m
m
m
(3.45)
n care s-a notat: .
X c X R
R
2
d d
2
1
1
'
2 1

,
`

.
|
+ +
(3.46)
n mod uzual , 1 << ndeosebi la masinile de putere mai mare si prin urmare coeficientul se
poate neglija si expresia (3.45) se poate scrie:
Masina asincrona

97

s
s
s
s
M 2
M
1
1
m
m
m
+

(3.47)
cunoscuta sub numele de formula lui Kloss.
Cu ajutorul acestei formule se poate explica usor forma caracteristicii ( ) s f M
reprezentata n figura 3.11. Astfel, pentru alunecari mici , s s
1
m
< se poate neglija termenul
1
m
s
s

n
comparatie cu
s
s
1
m
si expresia (3.47) devine:
[ ]
1
1
1
m
m
m
s s 0 ; s
s
M 2
M < <

(3.48)
adica cuplul M este proportional cu alunecarea s variind dupa o dreapta ce trece prin origine. Pentru
alunecari mari , s s
1
m
> se poate neglija termenul
s
s
1
m
n comparatie cu
1
m
s
s
expresia (3.47)
devenind:
1
1 1
m
m m
s s ;
s
s M 2
M >

(3.49)
adica dependenta dintre cuplu si alunecare se face dupa o hiperbola echilatera (3.11).

Figura 3.11

n figura 3.11 s-a reprezentat forma de variatie a cuplului functie de alunecare s pentru tot
domeniul ( ), ; s + rationamentul de mai sus repetndu-se analog pentru alunecarile negative.
n domeniul ( ] 1 , 0 s masina functioneaza n regim de motor ( ); 0 n , 0 M > > n domeniul
( ) , 1 s masina functioneaza n regim de frna electrica ( ); 0 n , 0 M < > n domeniul ( ) 0 , s
masina functioneaza n regim de generator electric ( ). n n , 0 M
1
> <
Masina asincrona

98
Revenind la regimul de motor electric ( ] 1 , 0 s (figura 3.11), zona OA a caracteristicii este
o zona stabila de functionare, pe aceasta portiune aflndu-se si punctul nominal de functionare (n
mod uzual ( )
N m
M 3 5 , 1 M ). ntr-adevar, pe aceasta portiune la o crestere a cuplului rezistent la
axul masinii, care va antrena o scadere a turatiei deci o crestere a alunecarii ( ) ( ), s 1 n n
1 2
cuplul
electromagnetic dezvoltat de masina va creste deci va putea prelua cresterea cuplului rezistent si
functionarea se va stabili n alt punct. Deplasarea punctului de functionare se poate face nsa stabil
doar pna n punctul A care reprezinta un punct critic de functionare al masinii (motiv pentru care
cuplul
1
m
M si alunecarea
1
m
s corespunzatoare se numesc critice).
Portiunea AB a caracteristicii ( ) s f M este o portiune instabila de functionare a motorului
asincron deoarece orice crestere a cuplului rezistent la axul masinii va duce la cresterea alunecarii si
la scaderea cuplului electromagnetic dezvoltat.
Rezumnd cele aratate mai sus putem afirma ca motorul asincron functioneaza stabil si cu
randament superior n domeniul . s s 0
1
m
< <
Comportarea masinii la socuri de sarcina este caracterizat de factorul de suprasarcina:
n
m
m
M
M
k
1

care n mod uzual ia valoarea , 3 5 , 1 k
m
valorile mai mici ntlnindu-se la motoarele asincrone cu
rotorul n colivie.
Caracteristica mecanica ( ) M f n
2
se poate deduce din caracteristica ( ) s f M facnd
schimbarea de variabila: ( ). s 1 n n
1 2


Figura 3.12

Masina asincrona

99
n figura 3.12 s-a reprezentat caracteristica mecanica astfel obtinuta. Ordonata la origine
( ) 0 s , 0 M corespunde sincronismului ( ). n n , 0 M
1
Taietura absciselor ( ) 0 n , M M
p

corespunde cuplului de pornire ( ). 1 s , M M
p

Examinnd expresia cuplului electromagnetic functie de alunecare (3.38):
]
]
]
]
]

,
`

.
|
+ +

,
`

.
|
+

2
d d
2
2
1
2
1 2
'
'
'
2 1
X c X
s
R
c R f s 2
U R p 3
M (3.50)
n care s-a nlocuit ;
p
f 2
p
1 1
1

se observa ca se poate schimba aliura caracteristicii ( ) s f M

prin modificarea parametrilor:

1
U

- valoarea efectiva a tensiunii de alimentare;

1
f - frecventa tensiunii de alimentare;

'
2
R - rezistenta rotorica raportata la stator (la masinile cu rotorul bobinat prin
nserierea unor rezistente suplimentare exterioare).
Daca toate marimile din expresia (3.50) se mentin constante si se regleaza una dintre cele
trei marimi mentionate mai sus se obtin trei familii de caracteristici ( ), s f M familii care ne dau
informatii pretioase privind functionarea motorului asincron la , U
1 1
f sau
'
2
R variabile.
Pentru trasarea cu usurinta a acestor familii de caracteristici s-a ntocmit tabelul 3.1 care ne
arata dependenta cuplului critic
cm
M si alunecarii critice
cm
s de aceste trei marimi.
Tabelul 3.1

1
U
1
f
'
2
R
m
M
2
1
U ~
1
f
1
~
m
s
1
f
1
~
'
2
R ~

Masina asincrona

100
Fig
ura 3.13 Figura 3.14 Figura 3.15

Din examinarea celor trei familii de caracteristici reprezentate n figurile 3.13, 3.14, 3.15
rezulta urmatoarele observatii:
o la scaderea tensiunii de alimentare, cuplul maxim deci si factorul de suprasarcina scad rapid
( )
2
1
U cu existnd pericolul ca la o anumita valoare a tensiunii
c 1 1
U U factorul de
suprasarcina sa devina subunitar 1 k
m
< masina nemaiputnd functiona stabil la ; M
n

o pe masura scaderii tensiunii scade si duritatea caracteristicii, ea devenind moale (mai putin
abrupta). Astfel, variatia tensiunii de alimentare poate constitui o metoda de variatie a
turatiei motorului asincron, n limite restrnse nsa (vezi subcap. 3.3.2);
o la scaderea frecventei
1
f cuplul critic
m
M si alunecarea critica cresc, iar la cresterea
frecventei scad existnd din nou pericolul ca la o anumita frecventa
c 1 1
f f sa se obtina
. 1 k
m
< n practica se combina reglarea frecventei cu reglarea tensiunii prin mentinerea
raportului ., ct
f
U
1
1
mentinndu-se astfel si .; ct M
m

o odata cu variatia frecventei se modifica turatia de sincronism a masinii obtinndu-se astfel
un reglaj de turatie;
o la introducerea de rezistente suplimentare n rotor cuplul maxim deci si
m
k nu se modifica.
Alunecarea critica creste nsa proportional cu rezistenta ; R
'
2

o la un cuplu constant la ax, odata cu cresterea rezistentei rotorice creste si alunecarea deci
turatia scade. Se obtine astfel nca o metoda de reglare a turatiei, metoda care prezinta nsa
dezavantajul unor pierderi suplimentare mari n rezistentele suplimentare exterioare (prin
efect Joule);
o caracteristica ( ) s f M devine mai moale cu cresterea . R
'
2

Si pentru caracteristica mecanica ( ) M f n
2
se pot trasa cele trei familii de caracteristici
obtinute prin variatia marimilor: , R , f , U
'
2 1 1
redate n figurile 3.16, 3.17 si 3.18.
Masina asincrona

101

Figura 3.16 Figura 3.17 Figura 3.18


3.3 Regimurile dinamice ale motorului asincron trifazat

Regimurile dinamice sunt legate de variatia energiei la axul motorului, motorul fiind supus
unei viteze variabile n timp, deci unei acceleratii. Dintre regimurile dinamice importante amintim:
pornirea;
reglarea turatiei;
frnarea;
schimbarea sensului de rotatie.
Variatia energiei n timpul regimurilor dinamice antreneaza variatia unor marimi electrice si
neelectrice ale motorului asincron, variatii ce trebuiesc cunoscute datorita implicatiilor ce le pot
avea asupra functionarii motorului.
n acest capitol se vor prezenta aceste regimuri dinamice la nivel calitativ, urmnd ca n
capitolul 5 sa se prezinte modelul matematic al masinii n regim dinamic adecvat conducerii
sistemelor de actionare cu motoare asincrone.


3.3.1 Pornirea motorului asincron

Acest regim dinamic ncepe n momentul cnd se conecteaza statorul la retea (turatia
motorului fiind nula) si se termina cnd motorul ajunge n regim stationar (cnd turatia motorului se
stabilizeaza). Curentul absorbit de la retea n momentul pornirii depaseste de 6 8 ori curentul
nominal , ) I 8 6 I (
n p
1 1
dupa care scade exponential la valoarea stabilizata de regim stationar.
Valoarea mare a curentului de pornire rezulta din schema echivalenta (fig. 3.7), n care se
remarca faptul ca la , 1 s rezistenta echivalenta rotorica
s
R
'
2
ia cea mai mica valoare, ceea ce face
Masina asincrona

102
ca impedanta rotorica
'
2
Z sa aiba cel mai mic modul posibil, atragnd dupa sine un curent rotoric
mare si, corespunzator, un curent statoric mare.
Acest supracurent de pornire poate avea efecte nefaste asupra aparatelor montate n circuitul
statoric (aparate de masura, contoare, relee, etc.) si poate produce caderi nsemnate de tensiune pe
retea, daca puterea retelei de alimentare este comparabila cu cea a actionarii. De asemenea ntre
capetele frontale ale bobinelor statorice se produc eforturi electrodinamice importante.
Din motivele prezentate mai sus se impune a se gasi metode de limitare a curentului de
pornire la valori acceptabile.
n cazul motoarelor cu rotorul n colivie, limitarea curentului de pornire nu se poate face
dect actionnd asupra statorului, si anume asupra tensiunii de alimentare , U
1
reducndu-se aceasta
n momentul conectarii statorului la retea. n fig. 3.19a, b, c, se reprezinta trei scheme de pornire a
motorului asincron cu rotorul n colivie.


a) b) c)
Figura 3.19

n figura 3.19, a n serie cu fazele statorului s-au conectat trei bobine cu miez de fier care vor
produce o nsemnata limitare a curentului de pornire. Dupa terminarea procesului de pornire se
nchide ntrerupatorul
2
I care va sunta aceste inductivitati.
n figura 3.19, b n locul inductivitatilor fixe L se utilizeaza inductivitati reglabile
(autotransformator) care permite ca la sfrsitul pornirii prin cursoarele C sa se sunteze
autotransformatorul (pozitia 1).
Masina asincrona

103
n figura 3.19, c se utilizeaza un comutator stea-triunghi. La pornire nfasurarea statorica se
conecteaza n stea, astfel ca intensitatea curentului fata de conexiunea triunghi va fi de trei ori mai
mica .
3
I
I
p
pY

Dupa ce se ajunge n regim stationar se conecteaza nfasurarea statorica n triunghi.

n acest fel tensiunea de faza aplicata statorului va creste de 3 ori , U 3 U
Y

deci cuplul
electromagnetic va creste de trei ori (cuplul fiind proportional cu patratul tensiunii de alimentare -
relatia 3.38).
La comutarea n triunghi au loc salturi de curent si de cuplu, motorul trecnd pe o alta
caracteristica de functionare (figura 3.20). Pornirea stea-triunghi se poate face numai n gol sau cu
un cuplu static rezistent redus, excluzndu-se pornirile n plina sarcina.
n cazul motoarelor asincrone cu rotorul n colivie de puteri mici (pna la 5kW) pornirea se
face si direct prin conectarea statorului la tensiunea nominala. n cazul motoarelor de putere mare se
poate aplica pornirea directa numai n cazul n care puterea nominala a celui mai mare motor
asincron nu depaseste 20% din puterea nominala a transformatorului care alimenteaza reteaua.
n cazul motoarelor asincrone cu rotorul bobinat, limitarea curentului de pornire se poate
face mai usor actionnd asupra rotorului, marind rezistenta acestuia prin conectarea n serie a unor
rezistente exterioare. De obicei aceste rezistente sunt reglabile n trepte care se scurtcircuiteaza
succesiv pe parcursul procesului de pornire (fig. 3.21). Valoarea
2
s
R se alege astfel nct la pornire
motorul sa dezvolte un cuplu ct mai aproape de cuplul maxim ( ). 1 s

Figura 3.20 Figura 3.21
Introducerea rezistentei suplimentare
'
s
R n circuitul rotoric face ca valoarea rezistentei pe
faza a rotorului raportata la stator sa fie
' '
s 2
R R + ceea ce conduce pe de-o parte la scaderea
curentului rotoric conform relatiei (3.37) pentru , 1 s iar pe de alta parte la cresterea (dilatarea)
alunecarii critice
m
s conform relatiei (3.40), cuplul maxim
m
M nefiind afectat (3.41).
Masina asincrona

104
ntruct rezistentele de pornire ramn n circuit un timp relativ mic ( )
p
t pierderile Joule n
acestea sunt relativ mici.


3.3.2 Reglarea turatiei motorului asincron

Procedeele de reglare a turatiei motoarelor asincrone rezulta din expresia turatiei:
( ) ( ) s 1
p
f 60
s 1 n n
1
1 2

(3.51)
si constau n:
variatia frecventei f
1
a tensiunii de alimentare;
modificarea numarului de perechi de poli, p;
modificarea alunecarii, s, prin modificarea rezistentei rotorice.
Reglarea turatiei prin modificarea frecventei si tensiunii de alimentare prin mentinerea
raportului .. ct
f
U
1
1

Asa dupa cum s-a vazut n subcapitolul 3.2.5 la reglajul n frecventa pentru a mentine
factorul de suprancarcare
m
k constant si pentru a evita saturarea masinii la frecvente joase se
mentine fluxul inductor constant variind si tensiunea de alimentare n acelasi raport cu frecventa
. . ct
f
U
1
1

,
`

.
|
Aceasta conditie este realizata cu ajutorul convertizoarelor statice de frecventa cu
tiristoare.
Familia de caracteristici mecanice obtinuta pentru diverse frecvente are un aspect foarte
favorabil mentinnd capacitatea de suprasarcina indiferent de viteza (fig. 3.22).

Figura 3.22 Figura 3.23

Masina asincrona

105
La frecvente supranominale
n 1 1
f f > conditia
n 1
1
U
U
nu se mai poate realiza (s-ar periclita
izolatia masinii pentru
n 1 1
U U > ) si se mentine , U U
n 1 1
fluxul inductor statoric scaznd pe masura
cresterii frecventei (fig.3.23).
Aceasta metoda asigura o gama larga de turatii, o reglare fina fara pierderi de energie.
Desi tehnica convertizoarelor de frecventa este astazi bine pusa la punct totusi aceste
instalatii sunt relativ scumpe (n comparatie cu costul motorului) si deformeaza reteaua introducnd
armonici superioare si marind astfel pierderile suplimentare ale motorului.


Reglarea turatiei prin modificarea rezistentei rotorice

Aceasta metoda de reglare se poate aplica numai motoarelor cu rotorul bobinat (cu inele).
Introducerea simetrica de rezistente n serie cu nfasurarile de faza rotorice modifica crescator
alunecarile critice asa cum am vazut la pornirea motoarelor cu rotorul bobinat (fig. 3.21). Dupa cum
se poate observa din aceasta familie de caracteristici mecanice la cuplu constant ( )
n
M M
alunecarea creste odata cu marimea rezistentei nseriate. Reostatele de reglare cu rezistente n trepte
sunt asemanatoare cu cele de pornire, dar destinate pentru o functionare de lunga durata (deci mai
voluminoase).
Prin introducerea n rotor a rezistentelor suplimentare putem regla viteza n jos fata de cea
sincrona n limite largi, cu scaderea rigiditatii caracteristicii. Finetea reglajului depinde de numarul
treptelor reostatului de reglare.
Dezavantajele metodei constau n:
eficienta economica slaba datorita pierderilor mari prin efect termic pe rezistentele
exterioare;
necesitatea dimensionarii speciale a reostatului de reglare pentru stabilirea regimului termic,
fapt ce i mareste costul considerabil;
limitarea plajei de reglaj functie de marimea cuplului de sarcina. La cupluri de sarcina mici
plaja de reglaj este considerabil redusa.
Cu toate aceste dezavantaje reglarea turatiei motoarelor asincrone cu ajutorul reostatelor
rotorice este larg utilizata n practica datorita n special simplitatii ei si mai ales la actionarea
mecanismelor de ridicat (macarale, poduri rulante) care nu necesita un reglaj continuu de turatie si
care functioneaza n regim intermitent.


Masina asincrona

106

Reglarea turatiei prin modificarea numarului de perechi de poli p

Modificnd numarul de perechi de poli p, se modifica n trepte viteza de sincronism
(conform relatiei 3.51) si deci viteza de rotatie a motorului asincron. Modificarea numarului de
perechi de poli se poate face pe doua cai:
o prin introducerea n crestaturile statorului a doua nfasurari distincte cu numar diferit de poli,
obtinndu-se n acest fel doua turatii de sincronism diferite. Evident n acest caz, sectiunea
crestaturilor va fi mai mare ducnd la cresterea curentului de mers n gol si a reactantei
magnetice de dispersie statorice. Ca urmare se obtin un factor de put ere si un randament
scazute.
o prin realizarea nfasurarii statorice pe fiecare faza din doua sectiuni identice care printr- un
comutator special pot fi conectate n serie sau n paralel, determinnd astfel configuratii cu
2 p , respectiv 1 p (figura 3.24).


Figura 3.24

Daca motorul are rotorul bobinat, este necesara si modificarea numarului de perechi de poli
ai nfasurarii rotorice, ambele nfasurari trebuind sa aiba acelasi numar de perechi de poli. Din
aceasta cauza motoarele cu numar variabil de poli se construiesc de regula cu rotorul n colivie,
acesta adaptndu-se n mod natural la numarul de perechi de poli ai nfasurarii statorice.


Masina asincrona

107

3.3.3 Frnarea motoarelor asincrone trifazate

Masina asincrona intra n regim de frnare atunci cnd cuplul electromagnetic dezvoltat este
de sens opus sensului sau de rotatie. n acest caz alunecarea devine supraunitara:
1
n
n n
s
1
2 1
>
+
(3.52)
si masina primeste energie mecanica pe la arbore si energie electrica din retea pe care le transforma
n caldura prin efect Joule ndeosebi n circuitul rotoric.
Frnarea electrica este superioara din toate punctele de vedere frnarii mecanice (prin
frecarile unor saboti pe un tambur) si se realizeaza prin metodele:
frnarea propriu-zisa (prin nserierea de rezistente n circuitul rotoric si prin inversarea
sensului succesiunii fazelor);
frnarea n regim de generator cu recuperarea energiei;
frnarea n regim de generator fara recuperarea energiei (dinamica).

Frnarea propriu-zisa

n actionarile electrice, regimul de frna propriu- zisa se utilizeaza n doua variante, pornind
de la regimul de baza de motor:
prin variatia unor rezistente nseriate n circuitul rotoric trecerea la regimul de frna
facndu-se prin inversarea sensului de rotatie la aceeasi succesiune a fazelor
statorice;
prin inversarea sensului succesiunii fazelor statorului si nserierea n circuitul rotoric
a unei rezistente convenabile.
Frnarea propriu-zisa prin nserierea de rezistente n circuitul rotoric are caracteristic
faptul ca masina si pastreaza sensul de rotatie al cmpului nvrtitor dar si schimba sensul de
rotatie a rotorului. Din acest punct de vedere se mai numeste si frnare contracurent.
Schimbarea sensului de rotatie a rotorului poate fi facuta fortat de catre masina de lucru cu
care este cuplat motorul (ca n cazul mecanismului de ridicare la macarale cnd la ridicarea unei
sarcini prea mari se poate inversa sensul de rotatie al rotorului, sarcina ncepnd sa coboare), sau
lucrnd pe o caracteristica mecanica artificiala corespunzatoare rezistentei suplimentare nseriate n
rotor (figura 3.25).
Masina asincrona

108

Figura 3.25 Figura 3.26

n punctul N (figura 3.25) masina functioneaza ca motor, turatia si cuplul avnd acelasi sens
(pozitiv). Pentru oprirea motorului se introduce n rotor o rezistenta exterioara
4 s
R n asa fel nct
caracteristica mecanica sa treaca prin punctul .
' '
N Punctul de functionare trece n primul moment
din N n
'
N si apoi se stabileste rapid n
' '
N corespunzator aceluiasi cuplu rezistent dar la turatia
. 0 n
2
Pentru inversarea sensului de rotatie se introduce o alta rezistenta , R R
4 s 5 s
> punctul de
functionare deplasndu-se n
' ' '
N corespunzator turatiilor negative. Masina va functiona astfel n
regim de frna propriu- zisa, primind energie mecanica pe la arbore pe baza scaderii energiei
potentiale a greutatii din crligul macaralei care coboara n cmpul gravitational al Pamntului.
Simultan masina absoarbe si energie electrica de la retea, energia totala absorbita fiind transformata
n caldura prin efect Joule n cea mai mare parte n rezistenta suplimentara exterioara.
Avnd n vedere caracterul neeconomic al metodei precum si instabilitatea functionarii n
regim de frna aceasta metoda se aplica n regimuri de scurta durata.
Frnarea propriu-zisa prin inversarea sensului de succesiune a fazelor se foloseste n
actionarile electrice pentru frnarea rapida a mecanismului antrenat. n acest scop se inverseaza
doua faze de la reteaua de alimentare (pentru inversarea sensului cmpului nvrtitor) si, simultan,
se introduc n rotor rezistente suplimentare convenabile limitarii curentului rotoric.
Initial masina functiona n regim de motor, corespunzator punctului N (figura 3.26).
Inversnd doua faze si nseriind rezistenta R
s
n rotor punctul de functionare va sari brusc din N n
'
N corespunzator noii caracteristici mecanice. n acest punct de functionare masina lucreaza n
Masina asincrona

109
regim de frna propriu- zisa, cuplul electromagnetic dezvoltat fiind de sens invers si actionnd n
sens invers cuplului de inertie al maselor n miscare ale instalatiei.
n scurt timp punctul de functionare va ajunge n
' '
N corespunzator turatiei 0 n
2
si cuplului
. M M
r s
'
Daca n acest punct se scurtcircuiteaza rezistenta suplimentara , R
s
punctul de
functionare se va deplasa rapid n
' ' '
N corespunzator turatiei
2 2
n n
'
si cuplului
r s
M M
'
, adica
corespunzator regimului de motor sens stnga (considernd regimul initial motor sens dreapta).
Aceasta metoda se mai numeste si frnare prin contraconectare si are o larga aplicatie att
pentru inversarea sensului de rotatie al motorului ct si pentru oprirea sa completa.


Frnarea n regim de generator cu recuperarea energiei

La acest mod de frnare masina trece din regim de motor n regim de generator. Astfel
cuplul electromagnetic devine negativ (de frnare), iar turatia la ax devine suprasincrona
(alunecarea 0
n
n n
s
1
2 1
<

devenind negativa pentru

1 2
n n > ). Pentru a trece n acest regim se
impune ca masina sa primeasca energie mecanica la ax, energie care se transforma n energie
electrica si care prin stator este recuperata n retea.
Acest mod de frnare este reprezentat n figura 3.27 pe caracteristica mecanica naturala.
Punctul de functionare N sub actiunea unui cuplu de sarcina de acelasi sens cu cuplul
electromagnetic dezvoltat va trece n domeniul turatiilor suprasincrone, cuplul electromagnetic
dezvoltat schimbndu-si sensul ) N (
'
devenind astfel un cuplu de frnare.
Asemenea mod de frnare l ntlnim frecvent n tractiunea electrica cnd vehiculul coboara
o panta, componenta tangentiala a greutatii sale antrennd rotorul motorului la viteze suprasincrone,
sau la macarale cnd se coboara sarcina.

Figura 3.27

Masina asincrona

110

Frnarea n regim de generator fara recuperarea energiei

Acest tip de frnare numit si frnare dinamica se obtine prin trecerea motorului n regim de
generator asincron pe retea proprie.
Acest lucru se realizeaza prin deconectarea statorului de la reteaua de curent alternativ si
prin alimentarea sa de la o retea de curent continuu (prin deschiderea ntrerupatorului
1
K si
nchiderea ntrerupatorului
2
K din figura 3.30). Curentul continuu parcurgnd fazele statorului,
produce la periferia interioara a statorului un cmp magnetic fix, alternativ n spatiu si constant n
timp. Pentru rotorul masinii care continua sa se roteasca, acest cmp reprezinta un cmp nvrtitor,
avnd viteza relativa fata de acesta.
n fazele rotorului se vor induce t.e.m. care vor produce la rndul sau curenti alternativi. n
rezistentele fazelor rotorice se va consuma n scurt timp prin efect Joule ntreaga energie cinetica
acumulata n masele n miscare ale instalatiei care se va frna pna se va opri.


Figura 3.28 Figura 2.30



Figura 3.29

Alimentarea statorului de la puntea redresoare PR se poate face dupa una din schemele
prezentate n figura 3.28 - 3.30.
Trecerea

masinii

din

regim de motor (punctul de functionare N) n regim de generator fara
recuperarea energiei ) N (
'
si frnarea dinamica pna la oprire (0) s-a reprezentat n figura 3.28.
Datorita rapiditatii procesului frnarea dinamica este folosita prin excelenta ca frnare de
avarie.
Masina asincrona

111


3.4 Motorul asincron monofazat

Motorul asincron monofazat este asemanator din punct de vedere constructiv cu motorul
asincron trifazat cu deosebirea ca statorul sau este echipat cu o nfasurare de c.a. monofazata,
conectata la o retea monofazata de c.a. nfasurarea rotorica este de obicei n colivie (figura 3.31).
Curentul
1
i absorbit de stator produce un cmp sinusoidal n timp si spatiu care se poate
descompune n doua cmpuri nvrtitoare care se rotesc n sensuri opuse, cu aceeasi viteza si cu
amplitudini egale cu jumatate din amplitudinea cmpului sinusoidal:

( ) ( ) ( )
( ) ( ). p t cos B p t cos B
p t cos B
2
1
p t cos B
2
1
p cos t cos B t , B
1 Bm 1 1 Am 1
1 m 1 1 m 1 1 m 1 1
+ +
+ +



Figura 3.31 Figura 3.32

Cele doua cmpuri nvrtitoare
A 1
B si
B 1
B vor interactiona cu curentul rotoric si vor produce
asupra rotorului cuplurile electromagnetice egale si de sens contrar
A 2
M si . M
B 2
Cuplul rezultant
asupra rotorului va fi evident nul si rotorul nu se poate pune n miscare. Daca, nsa, dam un impuls
rotorului ntr- un anumit sens, de exemplu n sensul cmpului nvrtitor B
1A
si rotorul se nvrteste
cu o viteza unghiulara
2
, atunci cmpul nvrtitor
A 1
B are o viteza relativa fata de rotor
2 1
si
frecventa curentilor indusi n nfasurarea rotorica de acest cmp va fi:
( )
. f s
2
p
2
p
f
1
1
1
2 1 2 1
2

(3.53)
Cmpul nvrtitor
B 1
B va avea fata de rotor o viteza relativa
2 1
+ , iar frecventa
curentilor indusi de acesta va fi:
Masina asincrona

112
( )
( ) . f s 2
2
p
2
2
p
f
1
1
1
2 1 2 1
2

,
`

.
|

+
(3.54)
Deci daca n raport cu cmpul nvrtitor
A 1
B rotorul are alunecarea s, atunci n raport cu
cmpul nvrtitor
B 1
B rotorul va avea alunecarea . s 2
n figura 3.32 s-a reprezentat cuplul electromagnetic
A 2
M n functie de alunecarea s si cuplul
electromagnetic
B 2
M n functie de alunecarea s 2 care evident va avea sens contrar.
Cuplul rezultant
B 2 A 2
M M M + pentru 1 s este nul. Deci motorul asincron monofazat are
cuplu de pornire nul. Pentru a putea porni se impune a se imprima din exterior un impuls n sensul
lui
A 2
M sau n sensul lui
B 2
M , motorul dezvolta un cuplu n respectivul sens, se accelereaza pna
ajunge la o viteza apropiata de viteza de sincronism, cnd poate fi ncarcat cu o sarcina.
Aceasta metoda de pornire nu este nsa comoda (mai ales pentru puteri mai mari) si de aceea
pentru ca acest motor sa dezvolte cuplu de pornire, se aseaza n stator o nfasurare auxiliara decalata
spatial la periferia statorului cu
2

fata de nfasurarea monofazata de baza, avnd acelasi numar de

spire si fiind parcursa de un curent cu aceeasi valoare efectiva dar defazat n timp cu
2

fata de
curentul . i
1
Acest curent se obtine nseriind nfasurarea auxiliara cu un condensator (figura 3.33).
Cele doua cmpuri magnetice date de cele doua nfasurari sunt:
( ) ( ) t p cos
2
B
t p cos
2
B
t cos p cos B B
1
m
1
m
1 m 1
+ + (3.55)
( ) ( ). t p cos
2
B
t p cos
2
B
2
t cos
2
p cos B B
1
m
1
m
1 m 2
+
,
`

.
|

,
`

.
|




Figura 3.33

Cmpul rezultant va fi dat de suma:
( ) t p cos B B B B
1 m 2 1
+ (3.56)
Masina asincrona

113
care este expresia unui cmp rotitor ce va produce asupra rotorului un cuplu de pornire. n practica
nfasurarea auxiliara ocupa o treime din crestaturile statorului si se scoate din circuit dupa pornire.
Motoarele asincrone monofazate se construiesc la puteri mici (sub 1kW) si au o larga
raspndire n actionarile electrocasnice, electromedicale si industriale (pompe, ventilatoare,
polizoare).


3.5 Cuplaje electromagnetice cu alunecare

Cuplajul dintre doi arbori mecanici se poate face pe cale electromagnetica, fara contacte
mecanice, cu ajutorul cuplelor electromagnetice de alunecare, care functioneaza ca un motor
asincron.
n principiu aceasta cupla are doua parti:
partea conducatoare fixata pe arborele conducator (1);
partea condusa fixata pe arborele condus (2) (figura 3.34).


Figura 3.34 Figura 3.35

Partea conducatoare este construita ca o armatura cu poli aparenti pe care se afla o
nfasurare monofazata de excitatie alimentata n curent continuu. Aceasta armatura se roteste odata
cu arborele conducator cu viteza unghiulara
1
si va produce un cmp nvrtitor (pe cale mecanica)
care va juca rolul de cmp inductor.
Partea condusa este un rotor de motor asincron n colivie care sub actiunea cmpului
inductor va dezvolta cuplu electromagnetic si se va roti cu viteza unghiulara .
2

n figura 3.35 s-a reprezentat caracteristica cuplu-alunecare (ca la motorul asincron)
( ) s f M pentru diversi curenti de excitatie (asemanator reglajului n tensiune al motorului
asincron).
Masina asincrona

114
Din aceasta familie de caracteristici se observa ca:
cupla permite reglarea turatiei arborelui condus prin reglarea curentului de excitatie
(la un cuplu de sarcina constant);
cupla prezinta siguranta la suprancarcarea arborelui condus, iesind din functiune
daca se depaseste cuplul critic . M
m

Cuplele electromagnetice se folosesc la cuplajul arborelui port-elice si arborele motorului
principal de pe nave, n special la spargatoare de gheata unde elicea se poate bloca n gheata caz n
care cupla declanseaza, protejnd motorul de suprasarcini.


3.6 Transmisii sincrone cu masini asincrone

Pentru transmiterea sincrona a vitezei de rotatie sau a unghiurilor la distanta se pot folosi
conexiuni electrice ntre doua sau mai multe masini asincrone trifazate sau monofazate. Astfel
cuplajul sincron ntre doua sau mai multe masini asincrone trifazate n vederea transmisiei sincrone
a vitezei de rotatie poarta numele de arbore electric, iar cuplajul sincron ntre doua sau mai multe
masini asincrone monofazate pentru transmiterea unghiurilor la distanta poarta denumirea de
selsine.

Arborele electric

n figura 3.36 s-au reprezentat doua masini asincrone identice cu rotorul bobinat conectate
pentru a se roti sincron. Conexiunea celor doua rotoare s-a facut n opozitie n timp ce la conexiunea
statoarelor la retea s-a facut n aceeasi ordine a succesiunii fazelor.

Figura 3.36 Figura 3.37
Masina asincrona

115
Daca pozitia spatiala a celor doua rotoare fata de statoarele lor este identica, atunci t.e.m.
induse n rotoare de cmpurile inductoare sunt identice ca modul si faza (figura 3.37). T.e.m.
rezultanta pe circuitul unei faze rotorice va fi nula, curentii statorici vor fi nuli si n consecinta
rotoarele vor ramne n repaus desi statoarele sunt conectate la reteaua de alimentare.
Este de ajuns sa rotim din afara rotorul masinii I (de exemplu) cu un unghi oarecare ca
rotorul

masinii II

sa

se

roteasca

n

acelasi

sens si cu acelasi unghi. Aceasta se explica prin aceea ca
rotind

cu

unghiul rotorul masinii I, directia t.e.m.
I 2
E se va defaza cu acelasi unghi (figura 3.37)
ceea ce va conduce la aparitia unei t.e.m. rezultante nenule
2
E n circuitul celor doua rotoare care
va produce curenti rotorici si deci cuplu electromagnetic.
Cuplul electromagnetic care se exercita asupra masinii I va fi un cuplu negativ (se opune
miscarii date din afara) deci masina I va lucra n regim de generator, iar asupra masinii II va fi un
cuplu pozitiv masina functionnd n regim de motor n sensul reducerii defazajului dintre cele
doua rotoare. Procesul dureaza pna cnd cele doua rotoare vor avea aceeasi pozitie relativa la
statoarele lor cnd curentii rotorici se anuleaza disparnd cuplul electromagnetic de sincronizare.
Daca rotorul masinii I este rotit din afara cu o turatie oarecare n, atunci cu aceeasi turatie se
va roti si rotorul masinii II obtinndu-se astfel un sistem de rotatie sincrona sau un arbore electric.
Arborele electric este utilizat n cazul rotirii sincrone a doua masini de lucru aflate la
distante mari, distante care nu permit utilizarea arborelui mecanic (macarale portal cu ecartament
mare, actionarea vanelor de la ecluze etc.).
Exista doua variante de arbori electrici: pasivi si activi. n figura 3.38 s-a reprezentat schema
unui arbore pasiv n care: ML
I
si ML
II
sunt masinile de lucru care trebuie sa se roteasca sincron, M
I

si M
II
sunt motoarele electrice (de c.c. sau c.a.) de actionare a masinilor de lucru, iar A
I
si A
II
sunt
motoare asincrone cu rotorul bobinat avnd rolul de sincronizare a turatiei celor doua masini de
lucru prin transmiterea de energie din partea mai ncarcata n partea mai descarcata. Daca se scot
motoarele M
I
si M
II
atunci motoarele A
I
si A
II
pe lnga rolul de sincronizare vor folosi si la
antrenarea masinilor de lucru arborele electric devenind un arbore electric activ.


Figura 3.38
Masina asincrona

116
Selsinul
Selsinul, din punct de vedere constructiv este un motor asincron cu statorul trifazat si rotorul
bobinat monofazat prevazut cu doua perii si inele pentru alimentarea de la reteaua de c.a.
monofazata. Un asemenea motor este destinat a se cupla cu un altul identic dupa schema din figura
3.39. Se obtine astfel un cuplaj sincron functionnd pe acelasi principiu ca si arborele electric cu
deosebirea ca este static si transmite la distanta un unghi () si nu turatii.


Figura 3.39

n practica mai des ntlnite sunt:
cuplaje cu selsin transformator (figura 3.40) la care rotorul selsinului receptor nu mai este
cuplat la retea, la bornele lui obtinndu-se o tensiune proportionala cu unghiul cu care s-a
rotit rotorul selsinului generator: ; sin U u
m

cuplaje cu selsin diferential (figura 3.41) care pe lnga cele doua selsine obisnuite cu rotorul
bobinat monofazat mai au un selsin diferential cu rotorul trifazat conectat ca n figura. Daca
cele doua selsine obisnuite se rotesc n sensuri contrare cu unghiurile
1
,

respectiv ,
2

atunci rotorul selsinului diferential se va roti cu unghiul egal cu diferenta celor doua
unghiuri .
2 1


Figura 3.40 Figura 3.41
Masina asincrona

117
Selsinul transformator este utilizat ca traductor de unghi, iar selsinul diferential este utilizat
n sistemele de comanda numite de urmarire cum ar fi comanda crmei la nave.


3.7 Aplicatii

1. Un motor asincron trifazat are urmatoarele date: V 220 U
n 1
(tensiune pe faza);
A 10 I
n 1
(curent de faza); ; 85 , 0
n
; 9 , 0 cos
n 1
; Hz 50 f
1
; W 200 P
1
Fe
P
m
=200W (pierderi
mecanice); . 2 p 2 ; 8 , 0 R
1

Sa se determine urmatoarele marimi: puterea utila , P
2
puterea mecanica totala dezvoltata
, P
M
pierderile Joule n stator si n rotor, alunecarea nominala , s
n
cuplul electromagnetic si turatia
nominala . n
n 2


REZOLVARE:
Puterea utila nominala
n 2
P rezulta din puterea activa
n 1
P absorbita de motor de la retea.
W 5940 9 , 0 10 220 3 cos I U 3 P
n 1 n 1 n 1 n 1

si din cunoasterea randamentului nominal , 85 l , 0
n

. W 5049 5940 85 , 0 P P
n 1 n n 2

Aceasta putere utila este de natura mecanica. Daca adaugam la aceasta putere
pierderile mecanice , P
m
se obtine puterea totala mecanica
M
P dezvoltata de motor:
. W 5249 200 5049 P P P
m n 2 M
+ +
Pierderile Joule n stator vor fi:
. W 240 10 8 , 0 3 I R 3 P
2 2
n 1 1 J
1

n ceea ce priveste pierderile Joule n rotor, acestea se pot deduce din puterea
electromagnetica nominala
n
P , ntruct puterea mecanica totala dezvoltata este cunoscuta. Puterea
electromagnetica
n
P provine din puterea activa absorbita
n 1
P , dupa ce s-au scazut pierderile Joule
statorice
1
J
P si pierderile n fier n stator
1
Fe
P :
W 5500 200 240 5940 P P P P
1 1
Fe J n 1 n

n consecinta, pierderile Joule rotorice vor fi:
. W 251 5240 5500 P P P
M n J
2

Alunecarea nominala
n
s se obtine din raportul pierderilor Joule rotorice si puterea
electromagnetica (vezi relatia 3.31).
Masina asincrona

118
. 0456 , 0
5500
251
P
P
s
n
J
n
2

Masina avnd 2 p 2 poli si functionnd la frecventa , Hz 50 f
1
are o turatie de sincronism
. min / rot 3000 n
1
La alunecarea de mai sus turatia rotorului va fi:
( ) ( ) . min / rot 2862 0456 , 0 1 3000 s 1 n n
N 1 n 2

Cuplul electromagnetic nominal dezvoltat la arbore rezulta din puterea electromagnetica:
m N 5 , 17
50 14 , 3 2
5500 P
M
1
n
n

sau din puterea mecanica totala P
M
:
. m N 5 , 17
2862 14 , 3 2
60 5249 P
M
2
M
n

Cuplul util la arbore rezulta nsa din puterea mecanica utila : P
n 2

m N 85 , 16
2862 14 , 3 2
60 5049 P
M
2
n 2
s

diferenta fata de cuplul electromagnetic constnd n cuplul de frecari mecanice ale arborelui n
lagarele de sustinere si de frecari cu aerul.

2. Se da un motor asincron trifazat cu conexiune stea cu urmatoarele date:
. 05 , 0 s ; 3 X ; 1 R ; 27 X ; 22 , 2 X ; 78 , 0 R
n d 2 2 m d 1 1
'

a) Sa se determine valoarea efectiva a curentului statoric absorbit la tensiune de linie a
retelei de 380V.
b) Care este puterea activa absorbita si factorul de putere?
c) Care este puterea mecanica dezvoltata si cuplul electromagnetic, daca
3 p , Hz 50 f
1
perechi de poli?
Toate ntrebarile se refera la regimul nominal. Se vor neglija pierderile n fier.

REZOLVARE:
a) Se apeleaza la schema echivalenta din figura 3.8.
Curentul statoric absorbit la tensiunea de faza V 220 U
1
(tensiunea de linie a retelei este
380V, iar conexiunea nfasurarilor statorului este stea) va fi:
.
X X j
s
R
X j
s
R
X j
X j R
U
I
'
'
'
'
2
2
1
d m
n
2
d
n
2
m
d 1
1
1

,
`

.
|
+ +

,
`

.
|
+
+ +