Totul se petrece înainte de ziua alegerilor din anul 1883, într-un județ de munte,

unde două partide politice de guvernare se luptă să-și impună candidații la

alegerile pentru camera deputaților.

Primul act îl prezintă pe Ștefan Tipătescu, prefectul județului și pe Ghiță

Pristanda, polițistul județului punând cap la cap, într-o dezbatere aprigă,
alegerile din ziua ce va urma. Momentul culminant al discuției apare când se face
referire la un document deținut de Nae Cațavencu ce îl putea ajuta să câștige
funcția de deputat la alegeri. Tipătescu îi comandă lui Pristanda să afle cu orice
preț și mijloace ce document posedă atât de multă putere.

În actul I, își face apariția și Zaharia Trahanache, președintele tuturor

comitetelor. Trahanache îi spune lui Tipătescu despre existența unui document
important pe care ar dori să i-l arate, acesta aflându-se în posesia lui Nae
Cațavencu, adversarul lor politic. Zoe Trahanache, soția lui Zaharia Trahanache,
pierduse o scrisoare de dragoste primită de la Ștefan Tipătescu, prefectul
județului și în același timp amantul ei. Scrisoarea este găsită de Cetățeanul
turmentat din întâmplare. Nae Cațavencu fură scrisoarea de la Cetățeanul turmentat
cu scopul de a o folosi ca mijloc de șantaj împotriva adversarilor săi politici,
prin publicarea ei în ziarul său în cazul în care nu va fi susținut în alegeri ca
deputat.

În al doilea act sunt prezentate 2 personaje, Brânzovenescu și Farfuridi, oameni

politici din tabăra lui Trahanache și Tipătescu, ce observă vâlva și agitația
creată în jurul scrisorii de dragoste pierdută de Zoe Trahanache și cer explicații
cu privire la cele întâmplate, temându-se de a nu fi trădați de Trahanache și
Tipătescu. Întrucât explicațiile oferite de Trahanache și Tipătescu nu sunt
plauzibile și clare, Brânzovenescu și Farfuridi trimit o scrisoare anonimă către
Comitetul Central din București prin care anunță că se planifică un potențial
complot în partid împotriva lor.

Între timp, Zoe și Tipătescu încearcă să găsească o soluție pentru a îl împiedica

pe Cațavencu să publice scrisoarea în ziar. După lungi încercări, prin amenințări
sau promisiuni, de a obține scrisoarea compromițătoare – toate în zadarnic,
Tipătescu se lasă convins de Zoe să susțină candidatura lui Cațavencu. Zoe îi
promite lui Cațavencu că îl va susține în cadrul alegerilor, la scurt timp venind
și susținerea domnului Tipătescu, în schimbul scrisorii.

Al treilea act prezintă ziua alegerilor unde la întrunirea ce devine neobișnuit de

agitată, Farfuridi și Cațavencu își rostesc discursurile de candidați, fiecare cu
scopul de a atrage alegătorii de partea lor. Tensiunea și agitația persoanelor
participante cresc și are loc o bătaie între cele două tabere, pusă la cale de
Trahanache și Pristanda. În timpul încăierării, Cațavencu pierde scrisoarea de
dragoste – unica sa armă împotriva adversarilor politici. Scrisoarea este găsită la
scurt timp tot de Cetățeanul turmentat care, de data aceasta, o va returna Zoei.

În actul IV apare în scenă un personaj cheie – alt candidat pentru postul de

deputat, Agamemnon Dandanache, un om incult politic și lipsit de rușine, trimis de
la centrul din București. Actul IV are ca deznodământ soluționarea conflictului
inițial prin returnarea scrisorii pierdute la Zoe Trahanache. Cațavencu îi cere
iertare Zoei pentru încercarea de șantaj cu scopul atingerii propriilor obiective
călcând pe anumite principii umane și se oferă să conducă ceremonia de numire al
noului deputat, Dandanache. Odată cu numirea în funcție a lui Dandanache, partidele
inamice fac pace și se împacă întrucât niciunul dintre cele două nu a ieșit
triumfător – când doi se ceartă al treilea câștigă. Este muzică, petrecere și, în
final, totul a fost o înscenare dirijată cu interes politic.