Luna este un corp astronomic care orbitează planeta Pământ, fiind singurul său

satelit natural permanent. Este al cincilea cel mai mare(d) satelit natural din
Sistemul Solar, și cel mai mare dintre sateliți planetari relativ la dimensiunea
planetei pe care o orbitează (obiectul său primar). După satelitul lui Jupiter, Io,
Luna este al doilea cel mai dens satelit dintre cei ale căror densități sunt
cunoscute.

Se consideră că Luna s-a format acum circa 4,51 miliarde de ani, nu mult după
Pământ. Există mai multe ipoteze pentru originea sa; cea mai acceptată explicație
este că Luna s-a format din resturile rămase după un impact uriaș între Pământ și
un corp de dimensiunile lui Marte, numit Theia.

Luna este în rotație sincronă cu Pământul, adică arată întotdeauna aceeași față
către el, partea vizibilă fiind marcată de mări lunare vulcanice întunecate, care
umplu spațiile dintre zonele înalte ale scoarței și craterele de impact mai
proeminente. Văzută de pe Pământ, este al doilea obiect ceresc vizibil de pe Pământ
ca strălucire, după Soare. Suprafața sa este de fapt întunecată, deși prin
comparație cu cerul nopții pare foarte luminoasă, reflectanța ei fiind doar puțin
mai mare decât cea a asfaltului(d) uzat. Influența ei gravitațională produce
mareele oceanice, mareele de uscat(d), și o ușoară prelungire(d) a zilei.

Distanța orbitală actuală a Lunii este de 384.400 km,[10][11] sau 1,28 secunde-
lumină. Această valoare este de aproximativ treizeci de ori mai mare ca diametrul
Pământului, mărimea aparentă pe cer fiind aproape la fel de mare ca cea a Soarelui,
ca urmare Luna acoperă Soarele aproape perfect în timpul eclipselor totale de
Soare. Această potrivire de aparență vizuală nu va continua în viitorul îndepărtat,
pentru că distanța între Lună și Pământ este într-o lentă creștere.

Programul Luna(d) al Uniunii Sovietice a fost primul care a ajuns pe Lună cu nave
spațiale fără echipaj(d) în 1959; Programul Apollo al NASA din Statele Unite ale
Americii a realizat singurele misiuni umane până în prezent, începând cu prima
orbită a Lunii efectuată de misiunea Apollo 8, în 1968, și continuând cu șase
aselenizări între 1969 și 1972, prima fiind a misiunii Apollo 11. Aceste misiuni au
adus rocă lunară(d) care a fost folosită pentru a dezvolta o înțelegere geologică a
originii Lunii, a structurii ei interne(d), și a istoriei mai recente. De la
misiunea Apollo 17 din 1972, Luna a fost vizitată doar de nave spațiale fără
echipaj.

În cultura umană, atât proeminența naturală a Lunii pe cerul Pământului, cât și

ciclul ei regulat de faze așa cum apare de pe Pământ, au oferit referințe culturale
și influențe pentru societățile și culturile umane din timpuri imemoriale. Astfel
de influențe culturale pot fi găsite în limbă, sistemele de calendare lunare,
artă(d) și mitologie(d).