În creștinism, magii de la Răsărit apar în Evanghelia după Matei ca un grup de

străini dinspre răsărit care au venit la Nașterea Domnului.

În tradiția românească sunt numiți Cei Trei Crai de la Răsărit[1][2]: Melchior,

Baltazar și Gaspar[3]. Ei nu sunt menționați în Biblie, fiind rodul imaginației
populare. Ar fi adus pruncului Isus trei daruri: aur, smirnă și tămâie. In cultura
populară se afirmă că ar fi fost trei.[4]

Conform bisericii romano-catolice, Melchior, Baltazar și Gaspar sunt considerați

sfinți și sunt sărbătoriți pe data de 6 ianuarie[3]. Numele crailor de la Răsărit a
fost menționat într-o evanghelie a Bisericii Armenești, aici menționându-se și
rangul lor: Melkon, Regele Persiei, Gaspar, Regele Indiei și Baltazar, Regele
Arabiei[5]. În unele țări cu o majoritate romano-catolică, precum țările Americii
Latine și țările iberice, tradițional regii magi aduceau cadouri copiilor, Moș
Crăciun fiind un personaj de import și de dată recentă.[6]

Țara aflată la răsărit de unde vin acești magi sau împărați ar putea fi Babilon
(conform Sfântului Maxim și Teodot de Ancira), Persia (potrivit Sfântului Clement
din Alexandria și a Sfântului Chiril din Alexandria) sau Arabia (după Sfântul
Iustin, Tertulian și Sfântul Epifanie).

Posibile personaje istorice

Cuvântul magi denotă faptul că personajele respective ar fi fost de origine
persană. Perșii erau de religie Zoroastriană, iar acești magi erau căutători in
stele și mari preoți. Călătoria lor este descrisă ca fiind provocată de un fenomen
cosmic ieșit din tipar, o anume stea care a apărut pe cer și care se mișca.
Potrivit învățăturii credinței creștine steaua apărută în răsărit nu era una
obișnuită ci este vorba de o minune din partea lui Dumnezeu, un înger care a apărut
sub forma unei stele luminoase și care mergea înaintea Magilor calauzindu-le
drumul. Biblia nu dă multe detalii despre Magi, de aceea numărul lor de 3 magi este
dedus ca urmare a numărului darurilor aduse: aur, smirnă și tămâie.

Întâlnirea celor trei magi cu Iosif

Întâlnirea celor trei magi care veneau din țări îndepărtate una de alta și de locul
întâlnirii, pare de neconceput avându-se în vedere că în vremea aceea ei nu puteau
beneficia de mijloacele de comunicare și de deplasare existente azi. Evanghelia de
la Matei explică această posibilitate prin credința lor. Aflaseră de la prooroci că
se va naște Mântuitorul și nutreau dorința fierbinte de a fi martori la acest mare
eveniment. Când Irod a vrut să afle de la magi unde s-a născut Isus, ei i-au
răspuns: "În Betleemul Iudeii, că așa e scris de proorocul" (Evanghelia de la
Matei, 2,5,p. 1098).

Chivotul cu presupusele oseminte ale celor trei crai de la răsărit in Domul din
Köln.
Pe lângă credință, sau tocmai pentru aceasta, așa cum relateză Evanghelia, au fost
conduși de steaua pe care o văzuseră la Răsărit, stea ce a mers înaintea lor până
s-a oprit deasupra locului unde se născuse pruncul Isus. Bucuroși, ei i s-au
închinat, aducându-i aur, smirnă și tămâie. Având un vis prin care sunt avertizați
să nu mai treacă pe la Irod care voia să-l omoare pe Isus, s-au întors pe altă
cale, îndreptându-se fiecare spre țara sa.

Lew Walace, în romanul său "Ben Hur", dă amploare acestor fapte, îmbrăcându-le
într-o aureolă de legendă. Descrie drumul parcurs de cei trei magi, când ajung în
deșertul Siriei, mergând fiecare cu cămila sa, până la punctul de întâlnire, undeva
după hotarul vechiului Ammon, El Beka.

Relicvele celor trei magi sunt păstrate în Domul din Köln. Construcția acestei
catedrale, pe locul uneia mai vechi, s-a realizat în acest scop.