Diac. conf. univ. dr.

Alexandru MIHĂILĂ
Departamentul de Teologie Istorică, Biblică şi Filologie

„Trei crai de la răsărit”. O expunere patristică și iconografică

Abstract: Romanian Christmas carols mention three kings from the East who worshipped baby Jesus.
Starting with the magoi from Persia, this article brings into discution the representation of the magi in
the patristic literature and especially in the early church and Byzantine iconography: in the art of the
catacombs, carved in early Christian sarcophagi, in the public art of the mosaics, in minor art such as
gems, bratteas, reliquaries or manuscript miniatures.
Keywords: three wise men, magi, early Christian art, Christian sarcophagi, Byzantine mozaics.

Colindele îi menționează pe cei „trei crai de la răsărit”. Dar cine sunt ei mai exact?
Sunt oare regi, așa cum indică numele de „crai” (slavonul kral’ provine chiar de la regele
franc Carol cel Mare din sec. VIII-IX). În apus, sărbătoarea lor, numită „Cei trei regi”, cade
chiar pe 6 ianuarie, de Epifanie. În răsărit, ei nu sunt prăznuiți special, ci sunt asociați
sărbătorii Nașterii Domnului. De altfel, în iconografia ortodoxă, ei apar în icoana Nașterii.
În textul evangheliilor canonice, ei apar doar la Mt 2, 1-12, fiind numiți „magi” (magoi).

1. Magii din Persia

Cine sunt, atunci, magii? Magii1 erau inițial un trib din Media, dar, ca și leviții
biblici, au desemnat apoi casta de preoți politeiști din vremea Imperiului ahemenid
(Herodot, Istorii 1.101). Un asemenea preot mag, Bardiya sau Smerdis, a preluat chiar
conducerea imperiului, pretinzând că este fratele regelui mort Cambyse II și a domnit
vreme de șapte luni cu numele Gaumata. În 522 îdHr. Darius ajunge însă la conducerea
imperiului, iar magul Gaumata este detronat. De altfel, în inscripția trilingvă de la Behistun
a lui Darius apare titlul în persa veche de maguš „mag”.
Se pare că după detronarea lui Bardiya, Darius I îi înlocuiește pe vechii magi
politeiști cu unii proveniți din rândul perșilor, de data aceasta zoroastrieni (cvasi-
monoteiști). De altfel, probabil că preoții magi, activi în nord-vestul Iranului fuseseră inițial
rivali ai lui Zoroastru, provenit din nord-estul regiunii.
Cea mai veche menționare în greacă a magilor provine de la Heraclit din Efes,
așadar în jur de 500 îdHr., fiind păstrată la Clement din Alexandria (Protrepticul 12). Nu
sunt încă sigur dacă termenul de rab-mag (în akkadiană rab mugi) dat unui demnitar
babilonian menționat și în Biblie (Ieremia 39:3, 13) are legătură cu magii de la perși.2 Deși
unii bibliști consideră că rab-mag este demnitarul respnsabil cu divinația3, în realitate
oficiul de rab mugi este necunoscut cu precizie; se constată doar că în multe cazuri rab-

1 Edwin YAMAUCHI, Persia and the Bible, Baker, Grand Rapids, 1990, pp. 467-491; Raymond E.
Brown, The Birth of Messiah: A Commentary on the Infancy Narratives in the Gospels of Matthew
and Luke, Anchor Yale Bible, Yale University Press, New Haven / London, 1993, pp. 167-170.
2 TDOT vol. 13, p. 275.
3 Chad BRAND (ed.), Holman Illustrated Bible Dictionary, revised and expanded, Holman Reference,

Nashville, 2009, p. 1330.

371
mugi era o oficial care putea fi subordonat nu numai regelui, ci și altor înalți demnitari,
având în conducere carele de luptă și cavaleria4.
O reprezentare a preoților magi a fost găsită în Daskyleion în Turcia de astăzi,
capitala unei satrapii perse, fiind păstrată la muzeul din Istanbul. Magii își acoperă gura și
nasul pentru a nu întina cu răsuflarea lor focul sacru, au căciuli țuguiate, iar în mână țin
mănunchiuri de ramuri ritulice (așa numitul barsom). Dedesubt se văd animalele de jertfă,
un taur și un berbec.

Deja din sec. al V-lea îdHr. termenul devine sinonim cu „vrăjitor” (de pildă, la
Sofocle, Oedip rege), așa cum îl regăsim și în sec. I-II dHr, de pildă la istoricul Tacit (56-
120) în Anale 2.27; 12.22, 59. Pliniu cel Bătrân consideră că Zoroastru a inventat magia
(Istoria naturală 30.2.3).

2. Magii în Noul Testament și în literatura patristică

În Noul Testament, se spune despre Simon din Samaria, așa-numitul Simon
Magul, că „face magie” (mageuon) (Fapte 8:9), la fel despre vrăjitorul iudeu Bar-Iisus,
numit chiar „mag” (magos) (Fapte 13:6). Magii din episodul nașterii lui Hristos sunt însă
singurii din Noul Testament priviți cu ochi buni. Ei vin și se închină Pruncului Iisus5.
Părinții Bisericii au imagini diverse despre magi. Sf. Iustin Martirul precizează
despre ei că vin din Arabia (Dialogul cu iudeul Tryphon 78)6. Tot din Arabia îi știe și
Tertulian, care adaugă însă o informație interesantă: „în general Răsăritul îi consideră regi”

4 Simo PARPOLA, Letters from Assyrian Scholars to the Kings Esarhaddon and Ashurbanipal, part II:
Commentary and Appendices, Eisenbrauns, Winona Lake, 2007, p. 515.
5 Pr. Constantin PREDA, Cartea Neamului lui Iisus Hristos, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al

Bisericii Ortodoxe Române, București, 2006, pp. 276-294.

6 PSB 2, p. 185.

372
(Împotriva lui Marcion 3.13)7. Este prima dată când întâlnim identificarea lor cu niște regi
(sec. II-III).
Aceste interpretări patristice sunt influențate de texte biblice vechi-testamentare,
puse în legătură cu episodul. „Împăraţii Tarsisului și insulele daruri vor aduce, împărații
arabilor și ai reginei Saba prinoase vor aduce. Și se vor închina Lui toți împărații
pământului, toate neamurile vor sluji Lui” (Ps 71,10-11). „Și vor umbla regi întru lumina ta
și neamuri întru strălucirea ta... Caravane de cămile te vor acoperi, și dromadere din
Madian și Efa. Toate sosesc din Șeba, încărcate cu aur și cu tămâie, cântând laudele
Domnului” (Is 60,3, 6). „Toată bogăția Damascului și prada Samariei vor fi duse înaintea
regelui Asiriei” (Is 8,4). Aplicând aceste texte la episodul magilor din Matei, se ajungea
ușor la identificarea lor cu regi (Tertulian) și la originea lor arabă (Sf. Iustin). Totuși, va
deveni dominantă identificare magilor cu astrologi magicieni din Persia, așadar
zoroastrieni. Clement Alexandrinul scrie: „... magii la perși prin magie au prezis nașterea
Mântuitorului, au fost conduși de o stea și au ajuns în pământul iudeu” (Stromate 1.71.4)8.
Asocierea magilor cu Zoroastru este clar atestată: Lucian de Samosata (Mennipus 6) se
referă la magi ca ucenicii și urmașii lui Zoroastru.
După Sf. Ignatie Teoforul, prin steaua care L-a arătat lumii pe Hristos întreaga
magie a fost nimicită (Ep. către Efeseni 19.3)9.

3. Magii în arta catacombelor

Este interesant de urmărit și modul în care sunt imaginați magii în arta creștină. În
continuare, mă voi concentra pe o analiză a artei creștine, și aceasta fiind un mijloc prețios
de receptare eclezială a textului biblic.
Cea mai veche reprezentare a magilor este în frescă și provine de pe un arc din
așa-numita „Capelă greacă” din catacombele Priscillei în Roma, via Salaria, datând de la
mijlocul sec. III dHr. Magii sunt în număr de trei, fiecare fiind pictat într-o culoare diferită
(galben, roșu și verde sau negru), simbolizând probabil cele trei continente cunoscute:
Europa, Africa și Asia. Își întind darurile ținute în mâini spre Maica Domnului, care stă
așezată pe un scaun, avându-L în poală pe Mântuitorul Prunc.

7 ANF 3, p. 332.
8 PSB 5, p. 52.
9 PSB 1, p. 163.

373
 În catacombele Sfinților Petru și Marcelin (Roma), datând de la sfârșitul sec. al III-
lea, s-a păstrat în capela așa-zisă a Fecioarei o frescă reprezentând închinarea magilor.
Magii sunt în număr de doi, flancând scaunul pe care stă așezată Maica Domnului cu
Pruncul în brațe.

374
 Există însă și varianta cu patru magi, așa cum apare în catacombele Domitillei
(Roma, Via Appia).

Numărul de trei este atestat mai des, de pildă într-o frescă din catacombele din
Villagrazie di Carina din Palermo (Sicilia).

Tot din arta catacombelor s-a păstrat și o lespede de marmură care închidea
mormântul (loculus) al unei oarecare creștine cu numele de Severa (păstrată la Museo Pio
Cristiano, Vatican). Magii au tunici scurte, pe umeri mantii, iar pe cap așa-numitele căciuli
frigiene (dar am văzut mai sus că și magii perși aveau asemenea căciuli). Fiecare își ține
darul, dar primul pare că ține o coroană rotundă (simbol al aurului). Maica Domnului,
așezată pe un tron, ține pruncul în brațe, iar deasupra se află Steaua (cu șase colțuri). În

375
spatele scaunului o figură masculină, cel mai probabil vrăjitorul Valaam (cf. Nm 24-27)
arată cu mâna dreaptă steaua.

Aici este interesant pentru că sunt reunite două teme care au existat inițial distinct:
închinarea magilor (imaginile de mai sus) și profetul (de obicei identificat cu Valaam) care
arată spre stea lângă Maica Domnului (deja scena este prezentă în cea mai veche reprezentare
a Maicii Domnului, tot din catacombele Priscillei, de la începutul sec. al III-lea).
Este surprinzător apoi că în arta caracombelor și apoi în cea a sarcofagelor se
întâlnește și o apropiere provocantă între cei trei tineri și cei trei magi. Profesoara Robin M.
Jensen, expertă în artă creștină, prezintă această apropiere10, vizibilă pentru prima dată în
frescele din catacombele lui Marcu și Marcelian din Roma (din păcate, nu pot fi vizitate). În
prima imagine, cei trei tineri din Daniel 3, având căciuli frigiene ca magii, sunt precedați de
un magistrat care arată către un idol (un bust de tip roman așezat pe o coloană). În cea de-a
doua imagine, cei trei tineri, prezentați ca magi, își aduc darurile către Pruncul așezat în
poala Maicii Domnului.

Această identificare a magilor cu cei trei tineri din Babilon este foarte
impresionantă, dar, fiind lipsită de coerență istorică (cei trei tineri cu Daniel au trăit cu
secole înainte de magi) nu s-a păstrat dincolo de perioada sarcofagelor creștine (sec. IV).

10 Robin M. JENSEN, „Witnessing the Divine: The magi in art and literature”, URL:
https://www.biblicalarchaeology.org/daily/biblical-topics/new-testament/witnessing-the-divine/

376
 4. Magii în arta sarcofagelor
Tema iconografică a închinării magilor se regăsește și pe multe sarcofage de piatră
de secol IV. Maica Domnului, cu mantia (palla) pusă pe cap, stă pe un tron, avându-L pe
Hristos prunc în poală. Magii stau în rând, cu căciuline frigiene, mantiile trase pe umeri și
închise cu broșe, ținând darurile (coroana de aur ținută de primul devine și mai vizibilă), cu
pantalonii barbari. Acum apar pentru prima dată cămilele, privind spre Prunc peste umerii
magilor. Am selectat mai jos câteva reprezentări.
a) sarcofagul cu învierea oaselor de la Iezechiel și cu închinarea magilor (Museo Pio
Cristiano, Vatican): De remarcat că steaua are șase colțuri, fiind reprezentată ca un asterisc.

b) sarcofagul cu închinarea magilor și Daniel în groapa cu lei (Museo Pio

Cristiano), descoperit inițial în cimitirul de la biserica Sfânta Agnes din Roma. În partea
dreaptă este reprezentat Daniel în groapa cu lei, totuși cele două scene nu sunt legate (deci
magii nu sunt aici cei trei tineri).

c) sarcofagul Crispinei (Museo Pio Cristiano, Vatican):

377
 d) sarcofagul așa-zis dogmatic, pentru că are și o reprezentare a Sf. Treimi (Museo
Pio Cristiano, Vatican). Cămilele nu apar, în schimb în spatele Maicii Domnului apare
profetul.

e) sarcofagul unui copil (Museo Pio Cristiano, Vatican): Scena cu magii se află în
partea stângă.

f-g) sarcofagul Adelphiei (Museul arheologic, Siracuza), descoperit în

catacombele Sf. Ioan din Siracuza. Scena închinării magilor apare de două ori, mai întâi pe
sarcofagul propriu-zis (prima imagine) și apoi pe capac (a doua imagine).

378
 După cum se presupune, capacul a fost realizat ulterior, având de altfel și câteva
particularități: închinarea magilor (din Evanghelia după Matei) este unită cu scena nașterii
în iesle (din Evanghelia după Luca), de aceea Pruncul apare înfășat și culcat în iesle; în
plus, cămilele nu mai sunt sunt reprezentate. Din ce am putut găsi, aceasta ar fi cea mai
veche scenă în care se încearcă armonizarea dintre cele două evanghelii, așa cum o regăsim
și în icoanele praznicale ale Crăciunului din prezent de la ortodocși.

Asemănător cu reprezentarea de pe capacul sarcofagului Adelphiei este și capacul

unui sarcofag din Provența (Franța), azi dispărut (menționat la Le Blant, Les sarcophages
chretiens de la Gaule, nr. 71, pp. 52-53). Și aici scena închinării magilor este unită cu
nașterea Pruncului în iesle.
h) sarcofagul Marciei Romania Celsa (Muzeul din Arles) - în fundal cămilele:

i) un alt sarcofag (Muzeul din Arles, Franța) - în fundal cămilele, iar în spatele
Maicii Domnului profetul:

379
 j) alt sarcofag (Muzeul din Arles, Franța). Din pricina spațiului, imaginea este
dispusă pe două registre, dar se întâlnește iarăși asocierea scenei ieslei cu închinarea
magilor:

k) sarcofagul Sfântului Catervius, păstrat în domul din Tolentino:

380
 l) fragmentul de sarcofag de la basilica Sf. Pavel din afara zidurilor cetății (San
Paolo fuori le mura, Roma):

Așa cum am precizat deja, în arta sarcofagelor de secol IV se menține identificarea

prezentă prima dată în arta catacombelor între magi și cei trei tineri din Babilon. Pe un
sarcofag din St. Gilles (Arles, Franța) identificare este foarte evidentă, cele două scene fiind
unite într-una singură: cei trei tineri se întorc dinspre idolul reprezentat în partea stângă, păzit
de un magistrat cu scut, iar unul dintre tineri arată către steaua reprezentată în partea dreaptă
sus. Până acum nu am putut găsi o altă reprezentare de acest tip, încât pare a fi ultima.

5. Magii în arta publică (sec. V-VI)

La începutul secolului al V-lea dHr., scena închinării magilor se găsește sculptată
pe ușa din lemn de chiparos de la biserica Sfânta Sabina din Roma (de pe Aventin), unde
poate fi văzută de vizitatori (registrul superior central). Ușa de lemn datează fie din vremea
papei Celestin I (422-432), fie din vremea papei Sixt III (432-440). Interesant că Maica
Domnului stă pe o stâncă, iar pe fundal este imitat zidul unei cetăți.

381
 Închinarea magilor se află în mozaic și pe arcul triumfal de la Sfânta Maria cea Mare
(Santa Maria Maggiore) de la Roma, care a fost realizat în deceniul de după sinodul de la Efes
(431), în vremea papei Sixt III, așadar între 432-440. Scena este mai complexă, pentru că
Mântuitorul Hristos stă pe un tron îmbrăcat în togă, ca un copil-adult, având în stânga Sa pe
Maica preacurată așezată pe un alt tron mai mic, iar magii îi aduc darurile nu în linie, ci
flancând cele două tronuri. Cel din stânga privitorului arată cu mâna dreaptă spre steaua de
deasupra capului lui Hristos. Darurile magilor nu mai sunt particularizate (dispare coroana).
Costumația lor este mult mai colorată, fapt permis de tehnica mozaicului (spre deosebire de
basorelieful în piatră). Se remarcă scufiile frigiene, tunicile cu poala tăiată în zig-zag și
pantalonii, toate cusute cu perle. Magii au chipuri asemănătoare, de aceeași vârstă.
Cea mai importantă inovație este prezența îngerilor în scena închinării magilor.
Sunt în număr de patru și nu țin încă locul stelei, așa cum se va vedea în reprezentări
ulterioare. Mai degrabă, apar ca niște curteni, în spatele tronurilor.

382
 În sec. al VI-lea, magii apar și în mozaicurile navei din basilica Sfântul Apolinarie
cel Nou (Sant’Apollinare Nuovo) din Ravenna. Deasupra celor trei magi, reprezentați în
mod tradițional în costumele binecunoscute deja, sunt scrise numele lor: „+SCS (= sanctus)
Balthassar, +SCS (= sanctus) Melchior, +SCS (= sanctus) Gaspar”. Pentru prima dată magii
sunt considerați sfinți (chiar dacă nu au aureole; aureolele sunt folosite încă pentru
personajele care reprezintă autoriatatea: îngerii sau regii). Este interesant apoi că li se
atribuie vârste diferite: Balthassar e matur, cu barba castanie, Melchior e tânăr, lipsit de
barbă, pe când Gaspar este bătrân, cu barba albă. Deasupra lor se vede steaua. Singurul
tron, care care stau Maica Domnului și Pruncul Iisus în brațele Maicii Sale, este flancat
patru îngeri, asemănător scenei de pe arcul triumfal de la Santa Maria Maggiore din Roma.

Magii sunt reprezentați și în mozaicurile de secol VI din basilica Sfântul Vitalie

(San Vitale) din Ravena, de pildă pe poalele hlamidei purtate de împărăteasa bizantină
Teodora, soția împăratului Justinian. Devin deja așadar simbol folosit și pe veșminte.

383
 6. Magii în arta creștină (sec. VI-VII)
Din secolul VI însă magii vor fi introduși de un singur înger. De pildă, pe obversul
unei amulete bizantine, păstrată la British Museum 11 și datând din sec. al VI-lea, magii sunt
reprezentați însoțiți de un înger cu halou.

11https://research.britishmuseum.org/research/collection_online/collection_object
_details.aspx?Object Id =58872&page=86&partId=1&searchText=Byzantine

384
 Din sec. al VI-lea datează și coperțile de fildeș sculptat ale așa-ziselor Evanghelii
din Ecimiadzin (păstrate la Muzeul din Erevan). Îngerul apare chiar în fața magilor, iar în
spate personajul masculin pare mai degrabă asociat cu Iosif (stă așezat), decât cu profetul
care arăta spre stea.

În basilica San Vitale din Ravenna, magii sunt reprezentați și pe sarcofagul lui
Isaac Armeanul, exarh al Ravennei între 625 și 643.

385
 Din secolele VI-VII datează două discuri de tip brattea din aur12. Primul disc
provine din Tiriolo în Calabria (Italia), păstrat la Museo Provinciale di Catanzaro.

Al doilea disc este din Siderno (în Calabria, Italia), fiind păstrat la Museo
Archeologico di Reggio Calabria. Pe amândouă discurile, îngerul care îi însoțește pe magi
este reprezentat în zbor. Este o inovație foarte interesantă, pentru că el va fi din ce în ce mai
mult asociat stelei.

Tot din sec. al VII-lea datează un fragment de mozaic, rămas din oratoriul papei
Ioan al VII-lea (650-707) de la vechea biserică a Sfântului Petru din Vatican (din păcate
demantelată). În prezent este păstrat în sacristia bisericii Santa Maria in Cosmedin din

12Kasia Burney GARGIULO, „L’Adorazione dei Magi di Siderno: dalla Calabria un antico e
sconosciuto gioiello d’arte”, URL: https://www.famedisud.it/ladorazione-dei-magi-di-siderno-dalla-
calabria-un-piccolo-e-antico-gioiello-sconosciuto/

386
Roma (sacristie care găzduiește magazinul de suverniruri; mozaicul este pus în ramă pe un
perete chiar în fața intrării)13. Vedem îngerul prezent chiar în fața magilor, iar în spatele
tronului Maicii Domnului pe profet.

7. Magii ca regi
De remarcat că în toate aceste reprezentări, magii încă nu apar ca regi. Regalitatea
lor, inspirată din textele biblice vechi-testamentare amintite mai sus, este atestată prima dată
la Tertulian. Abia în sec. al VI-lea în lucrarea siriacă Peștera comorilor sunt menționați ca
Hormizda, regele Persiei; Yazdegherd, regele din Saba; și Perozad, regele din Șeba.
În arta creștină, coroanele magilor apar abia din jurul anului 975 în arta
miniaturilor: în Răsărit în Menologiul împăratului Vasile II (din MSS Vatican Gr. 161314),
iar în Apus în Sacramentarul din Fulda și în Evangheliarul arhiepiscopului Egbert de
Trier15. Surprinde însoțirea magilor nu de stea, ci de un înger (un aspect prezent și în
anumite texte patristice, asupra căruia mi-a atras atenția părintele Filotheu Bălan, căruia îi și
mulțumesc). Deja în această imagine îngerul a înlocuit complet steaua, probabil pentru a
sublinia că nu prin astrologie, ci prin revelație au ajuns magii să cunoască nașterea
Pruncului minunat.

13 Fabrizio SCIARRETTA, „L’inaspettato mosaico di Santa Maria in Cosmedin”, URL:

https://artepiu.info/santa-maria-cosmedin-mosaico/
14 https://digi.vatlib.it/view/MSS_Vat.gr.1613/
15 „Drei Koenige”, în: Engelbert Kirschbaum (ed.), Lexikon der christilichen Ikonographie, Herder,

Rom / Freiburg / Basel / Wien, 1994, vol. I, p. 541.

387
 Din sec. al XI-lea, așadar din vremea dinastiei Comnenilor, s-a păstrat
reprezentarea magilor în mozaic în katholikon-ul mânăstirii Daphni (situată în apropierea
Athenei, în Chaidarion). Deasupra se află inscripția „închinarea magilor” (he ton magon
proskynesis). Magii sunt reprezentați cu vârste diferite: primul în floarea vârstei cu barbă
castanie, al doilea tânăr imberb, al treilea bătrân cu barbă albă. Este prima dată când
întâlnim inscripția titlu. Ca și în imaginea precedentă, îngerul înlocuiește steaua.

388
 Din sec. X-XI datează și un relicvar octogonal din aur, argint și niello, păstrat la
British Museum16, pe care sunt reprezentate scenele nașterii în iesle și a închinării magilor.
Nimic nou, poate doar căciulile magilor reprezentate ca niște jobenuri. Interesant că nu
apare îngerul, ci steaua.

În secolul al XII-lea, Sicilia s-a aflat sub dominație normandă, dar arta a păstrat
încă masiv influența bizantină. În capela palatină din Palermo, Sicilia, între mozaicurile
care datează din 1143, întâlnim scena Nașterii. Magii apar pentru prima dată pe cai
(cămilele din arta sarcofagelor dispar complet). Sunt reprezentați de vârste diferite, având
pe cap doar niște tichii asemănătoare modului în care bizantinii reprezintă filacteriile, doar
că au în vârf culori diferite (verde, albastru și roșu). În dreapta magii sunt iarăși reprezentați
la închinare, călăuziți de înger. Maica Domnului nu stă pe tron, ci pe o pernă sub formă de
crisalidă (simbol al fecioriei), iar Pruncul e culcat și înfășat (cred că deja e prezentă
imaginea mormântului-iesle de care am mai vorbit). Steaua este și ea prezentă, trimițând o
rază direct deasupra Pruncului.

16https://projects.mcah.columbia.edu/treasuresofheaven/relics/Reliquary-Pendant-with-the-Adoration
-of-the-Magi.php

389
 Între 1179 și 1182 au fost executate mozaicurile de inspirație bizantină din
catedrala din Montreale, Sicilia. Pe peretele nordic, chiar deasupra absidei nordice a
transeptului, se află două scene: călătoria magilor și închinarea lor înaintea Pruncului. În
inscripțiile însoțitoare scrie: „Magii, văzând steaua, au venit din Răsărit în Ierusalim” și,
respectiv, „Magii îi aduc daruri Domnului Iisus Hristos”. Magii apar călări în prima scenă,
dar cu capul descoperit, pentru ca în cea de-a doua scenă să apară ca regi, specific fiind
faptul că au capul tot descoperit, dar își poartă coroanele regale în mâini în fața Pruncului
dumnezeiesc. O rază iese din stea și se oprește pe capul Pruncului. Magii au vârste diferite.
De asemenea, unul dintre magi are piele mai închisă la culoare (fără să aibă încă trăsături
negoide, așa cum va apărea în reprezentări ulterioare).

390
 Magii apar pe cai și în bazoreliefurile în bronz pe ușile catedralei din Pisa, așa
numitele uși ale Sf. Ranieri (1180-1185). Nu ar fi însă cea mai veche reprezentare, dacă
este corecta datarea mai veche a mozaicurilor de la capela palatină din Palermo, de care am
vorbit mai sus.

Din perioada Paleologilor, avem o reprezentare a magilor în mozaic (între 1315 și

1321) în biserica Chora din Constantinopol, ctitorie a lui demnitarului bizantin Theodor
Metochites17. Magii sunt repreznetați pe cai, iar deasupra se află versetele biblice din
Evanghelia după Matei: „Iată, magii de la răsărit au venit în Ierusalim... zicând: «Unde este
Cel Născut, Împăratul iudeilor?»”. În loc de înger, îi conduce iarăși steaua.

17 Z. Atas, „The Art and Architecture of Chora Monastery in Comparison with Its East European and
Italian Contemporaries”, în: The Sustenable City, vol. 2 // WIT Transaction on Ecology and the
Environment, 155 (2012), pp. 1211-1222.

391
 Mă opresc aici cu exemplificările din arta creștină. Aș concluziona că arta creștină
merită studiată de bibliști, ca un reper fundamental pentru tâlcuirea textului biblic.
Încercările, unele reușite, altele nu, de a crea legături între episoadele biblice sunt de-a
dreptul fascinante.

8. Magii în alte tradiții

Darurile magilor (aur, tămâie și smirnă) sunt păstrate la Mânăstirea Sf. Pavel de la
Sf. Munte Athos, unde au fost aduse în 1474 prin bunăvoința soției sultanului Murat II,
domnița creștină Mara (Maria) Brancovici18.

După tradiție, cei trei magi s-au adăpostit într-o grotă după ce I-au dus Pruncului
Iisus darurile. Această grotă se află la Mânăstirea Sf. Teodosie, în pustie, aproape de
Betleem, cum se merge spre Sf. Sava. Tradiția coboară în istorie până în 1185, când
pelerinul grec Ioan Phokas vizitează mânăstirea și menționează grota magilor din cadrul
mânăstirii (cap. 28)19. Această grotă are și mormintele unor sfinți: Sf. Teodosie (începătorul
vieții de obște), Sf. Sofia (mama Sf. Sava cel Sfințit), Sf. Ioan Moschos (autorul
Limonariului).

18 Michael Palairet, Macedonia: A Voyage through History, vol. 2: From the Fifteenth Century to the
Present, Cambridge Scholars, Newcastle upon Tyne, 2015, p. 35.
19 PG 133, 960; PPTS v. 33. Vezi Denys Pringle, The Churches of the Crusader Kingdom of

Jerusalem: A Corpus, vol. 2: L-Z (excluding Tyre), Cambridge University Press, 1998, p. 272.

392
 Moaștele magilor s-au aflat o vreme la Constantinopol, dar în anul 343 împăratul
Constantin le-a dăruit Sfântului Eustorgiu, care venise la Constantinopol să fie confirmat
episcop de Milano. Moaștele s-au aflat la Milano până în 1164, când împăratul Frederic
Barbarossa le-a dăruit lui Rainald de Dassel, arhiepiscop de Koeln, în semn de recunoștință
că arhiepiscopul l-a ajutat pe împărat să redobândească cetatea Milanului care se răsculase
împotriva stăpânirii imperiale. Aici, moaștele au fost depuse într-un relicvar din aur,
confecționat de orfevrierul Nicolae din Verdun începând cu 1180/1 (finalizat după moartea
acestuia, abia în 1225)20.

20Patrick J. GEARY, „The Magi and Milan”, în: Living with the Dead, Cornell University Press, 1995,
pp. 243-245.

393
Sursele fotografiilor:

1. https://docplayer.net/docs-images/59/43320418/images/358-0.png
2. https://live.staticflickr.com/7627/16542782897_7dccb9f52f_b.jpg
3. https://staticfanpage.akamaized.net/wp-content/uploads/2018/12/adorazione-magi-
priscilla.jpg
4. https://i.pinimg.com/originals/e7/0d/0e/e70d0e8161ec437a3aaf73b1b5b4cc29.jpg
5. https://www.conoscifirenze.it/upload_file/articoli/Arte/Presepe_Nella_Arte/Il_Presepe_Nell
Arte_10_Domitilla.jpg
6. http://www.catacombeditalia.va/content/archeologiasacra/it/catacombe/regione/sicilia/catac
omba-di-villagrazie-di-carini--pa-/jcr%3Acontent/main-
parsys/textimage/image.img.jpg/1536747015105.jpg
7. http://www.museivaticani.va/content/dam/museivaticani/immagini/collezioni/musei/museo
_pio_cristiano/05_03_Lastra_chiusura_loculo_Severa.jpg/_jcr_content/renditions/cq5dam.
web.1280.1280.jpeg
8. https://www.biblicalarchaeology.org/wp-content/uploads/2012/12/witnessing-divine-05.jpg
9. https://www.biblicalarchaeology.org/wp-content/uploads/2012/12/witnessing-divine-06.jpg
10. https://c1.staticflickr.com/3/2697/4415009226_29b507ed77_b.jpg
11. https://live.staticflickr.com/4064/4414241537_44c5ac36a4_b.jpg
12. https://www.christianiconography.info/sicily/sarcCrispinaPio.left.magiClip.jpg
13. https://www.christianiconography.info/sicily/sarcDogmatic.magi.smal.jpg
14. https://www.christianiconography.info/sicily/childSarcPio.smal.jpg
15. https://www.christianiconography.info/sicily/sarcAdelphia.magi2.smal.jpg
16. https://www.christianiconography.info/sicily/sarcAdelphia.lidRight.JPG
17. https://i.pinimg.com/originals/26/c0/a2/26c0a2bbd986374120b5411bbae5e191.jpg
18. https://i.pinimg.com/originals/6b/42/92/6b4292a340d6574dc65a6711b5c35474.jpg
19. http://studiolum.com/wang/icon/magi/007.jpg
20. https://i.pinimg.com/736x/97/03/29/970329f04bf20aaa0276194b3a57624e.jpg
21. https://www.christianiconography.info/sicily/adorationMagiOutsideWalls.smal.jpg
22. https://www.biblicalarchaeology.org/wp-content/uploads/2012/12/witnessing-divine-07.jpg
23. http://artecristiana.altervista.org/wp-content/uploads/2016/01/magiarticolo3.jpg
24. https://i.pinimg.com/originals/2f/c9/d4/2fc9d4e40db764c1c573a923abeee15e.jpg
25. https://www.christianiconography.info/Edited%20in%202013/Italy/DSC_0803.JPG
26. https://d2gg9evh47fn9z.cloudfront.net/800px_COLOURBOX5482161.jpg
27. https://live.staticflickr.com/8369/8553478100_b32d8648df_b.jpg
28. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/bc/San_vitale%2C_ravenna%2C_int.%
2C_presbiterio%2C_mosaici_di_teodora_e_la_sua_corte_05_re_magi_su_veste_di_teodora
.jpg
29. https://research.britishmuseum.org/collectionimages/AN00524/AN00524004_001_l.jpg
30. https://i2.wp.com/www.peopleofar.com/wp-content/uploads/Gospel-of-Echmiadzin-Ivory-
binding-6th-century.....jpg?ssl=1
31. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4d/Sarcophagus%2C_Magi_and
_Virgin_and_Child%2C_Basilica_of_San_Vitale%2C_Ravenna_%2834272361551%29.jp
g/800px-
Sarcophagus%2C_Magi_and_Virgin_and_Child%2C_Basilica_of_San_Vitale%2C_Raven
na_%2834272361551%29.jpg
32. https://www.famedisud.it/wp-content/uploads/2016/01/brattea_tiriolo_cz.jpg

394
33. https://www.famedisud.it/wp-content/uploads/2016/01/brattea_aurea_siderno.jpg
34. https://www.italianways.com/wp-content/uploads/2016/04/Adorazione-Magi-santa-maria-
antiqua.jpg
35. https://almihaila.files.wordpress.com/2019/12/31549-
52badoration2bof2bthe2bmagi2bca2b10002b2528menologion2bof2bbasil2bii2529.jpg
36. https://i.pinimg.com/564x/73/0d/5f/730d5f9fade3177d380c2f2ea3c42c38.jpg
37. https://projects.mcah.columbia.edu/treasuresofheaven/relics/jpegs/189.33.1.jpg
38. https://farm66.static.flickr.com/65535/48641655298_155dc48d8d_b.jpg
39. https://farm66.static.flickr.com/65535/48641450442_a77a781178_b.jpg
40. https://farm66.static.flickr.com/65535/48748425171_82f1255691_b.jpg
41. https://i.pinimg.com/564x/80/ae/31/80ae31c75e0eb8cd6bd8da033d18489f.jpg
42. https://www.italianways.com/wp-content/uploads/2016/02/2bis-Porta-san-ranieri-
Cavalcata-Magi-Peccato-originale-2bis-665x810.jpg
43. https://i.pinimg.com/originals/ba/d4/7d/bad47dfeb56b9b38ba885f6e2a79a5f7.jpg
44. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6a/Gifts_of_the_magi_look.jpg/
800px-Gifts_of_the_magi_look.jpg
45. https://i.pinimg.com/originals/18/18/96/181896d67d51eda0edfc76fd932e78dc.jpg
46. https://stevehickey.files.wordpress.com/2009/07/cologne-wise-men-relic.jpg

395