Relația cu sacrul

Ritualul
Trier Procession Ivory – a new interpretation – Laurie J.Wilson
Identificarea raportării la ritual prin intermediul unei piese bizantine de secol IV păstrată la
catedrala din Trier (achiziționată în secolul al XIX-lea) -Basorelieful din fildeș de la Trier
Raportare la istoriografia existentă: Articole recente :Susana Spain; Kenneth Holum + Gary
Vikan -> singurele care își centrează analiza pe Augusta : figură mică dar domină sculptura ->
cruce procesională cu ax lung
Analiza piesei prin trimiteri la o sursă scrisă posibilă: Ioan Chrysostomul – a doua omilie „Dicta
postquam reliquiae Martyrum” – Descrierea translatio-ului unor relicve dintr-o biserică în alta -
> altarul Sf.Toma la Drypia. Factorul specific: cea care organizează procesiunea este Eudoxia,
soția împăratului Arcadius
Pleacă cu relicvele pedestru la miezul nopții străbătând forumul- >9 mile romane dimineața se
primesc relicvele la destinatie.
Se aranjează ca impăratul să vină ziua utmătoare împreună cu suita sa pentru ca sărbătoarea să
fie prelungită + femeile si-au lăsat casele, merg pe jos ca bărbații, tineri, bătrâni, lictorii senatorii
etc.
Sugerarea importanței prin direcția de privire a personajelor și prin dimensiuni : imparateasa mai
mare decat biserica, caleasca cu măgarii mai mare decat tot. Marea majoritate a privirilor :
caleașcă -> împărăteasă (chiar și reprezentarea christică din timpanul porții.)
Augusta arată spre relicve nu spre împărat. Dimensiuni congruente între portal și biserică :
simbolizează începutul călătorie și destinația.
Compresare a factorilor spațiali și temporali:
Spațial: portalul (iese din oraș) -> apoi forum ->galeriile similare cu reprezentari ale forurilor
(obeliscul lui Theodosius I la Istanbul), biserica
Miezul nopții, noaptea, dimineața -> caleașca carul -> mai mare ca sa simbolizeze ca participa la
toate
Discrepanțe cu descrierea : nu sunt femei, nu sunt soldați, sunt 2 persoane în caleașcă(Serapion
arhidiaconul?), ea se spune ca merge langa caleasca ca o servitoare, imparatul a doua zi etc.
Poate un relicvar cu mai multe laturi. Compresarea scenelor
Candele: înmormântare -> nașterea cerească -> similitudini cu ritualul de înmormântare a
Sf,Macrina.
Holum/Vikam – procesiune de advent: mai degrabă o inmormântare, procesiune cu veselie decât
un advent. -> poate translatia facuta cu ocazia incoronarii ei .
In text – trimiteri la Priscilla , Febe -> isi trăiește viața ca un apostolat. Folosirea funcției regale
pentru pregătirea regalității celeste.
Neincredere a Sf. Ioan în Fața femeilor: trimitere la femei ușoare, „deși ai natura unei femei”... +
presupune că prezența femeilor ar provoca poftele soldaților
Realizarea evenimentului în 2 zile: demonstrarea simbolică/practică a indivizibilității rolurilor
bărbatului și al femeii in lupta pt realizarea Regatului Cerului pe pământ

Obiectul.
Paul Corby Finney – Images on Finger rings and early Christian Art
W.M.Calder – Early Christian Epitaphs from Frigia
Jeffrey Spier – Medieval Byzantine Amulets and their tradition
Ernst Kitzinger – The cult of images before Iconoclasm
Inele, Epitafuri, Amulete, Pandantive, Icoane – relația cu sacrul prin intermediul obiectului
Influența sacrului asupra obiectului
Interferențe –
Icoana de la iustinian la iconoclasm
Influența creștinismului asupra obiectului reliefată în articolul lui Paul Corby Finney -
Observațiile lui Clement al Alexandriei -Pedagogus între 185-190 – 210-215
Principii cu privire la folosirea inelelor: 1) Isus a dat dreptul femeilor să poarte inele – nu
specifică aspectul inelelor- in general formele corpusurile de inele romane de sec II-III identice
cu cele crestine din aceeasi perioadă 2) inelul cu pecete – o necesitate pentru marcarea bunurilor
personale, administratie etc 3) Dreptul bărbaților de a purta in același scop utilitarist.4) nu se dă
voie să se poarte inele în scop estetic – singurul ornament pt un crestin -> intelepciunea spiritului
5) nici când femeia are probleme in casnicie – trebuie să-și castige barbatul tot cu frumusetea
sufletului. 6) se poarta diferit – barbatii la rădăcina degetului mic doar -> perceptii similare cu
Tertullian in „De idollatria” – nu se stie dacă a si fost aplicat =>nu prea
Imagini acceptate: porumbel, pește, corabie, o liră precum cea folosită de Polycrates de Samos, o
ancoră precum cea din emblema lui Seleucus I -> imagini ce pot fi armonizate cu preceptele
creștine
Imagini interzise: portrete ale zeilor (n-au nimic în comun cu idolatria), spade (crestinii caută
pace), arcuri,pahare/potire (crestinii sunt cumpătați), curtezande/iubite (nu sunt desfrânați)
Deschide o nouă rubrică tematică pentru inele necunoscută : subiecte biblice; zeități greco-
romane/greco-egiptene adaptate; imagini generice (animale, floră, obiecte cotidiene etc.)
W.M. Calder – analiza unor exemple de Epitafuri de pe sarcofagele creștinilor din Frigia din
secolele II-V
În general inscripții nu foarte bătătoare la ochi: anumite formule, anumite elemente grafice, ori
expresii fățișe, etc.
Epitaf: Avicius Marcellus : episcop sau presbiter al Hieropolisului Chi Ro + episcop – epitaf pus
pe altarul de pe mormântul său -> în caz de vandalizare amenda -> jumatate orașului, jumatate
admin romane.
Element distinctiv: invocarea mâniei zeilor în caz de vandalizare -> Eumeneia, Apameia,
Hieropolis -> Cadler: Folosită de pâgâni, preluată de creștini și folosită în secolul III
În jur de 200 încep însemnele distinctive și în Frigia
Totuși în nord –„Creștini pentru creștini” – mesaj mai radical, sfidător Nordul Frigiei: montanisti
-> După legalizare nu vor mai apărea asfel de inscripții pe morminte. După legalizare aceștia vor
fi persecutați de însăși Biserica.
Exemple: Trimitere la botez -> Akakios in jur de 350 fiul lui Metrodorus
Pâine sacramentară : 179-180 – incert. Cruce Tau probabil creștin, Crucea în capul
monumentului pentru montaniști Kutahia încă din sec III. Formule specifice de protecție +
blestem

Jeffrey Spier- amulete , pietre prețioase gravate, pandantive din email, jetoane de bronz,
pandantive gravate sau turnate de argint, bronz, plumb, inele de argint, bronz.
Perioadă – sec X-XII
Spații unde se regăsesc: Asia Minor, Europa de Est, Rusia, + Occident mai rar.
Elemente comune – figură cu șerpi care iradiază + formulă Hysteria în diferite variante +
călăreț/sfant care strapunge o femeie prosternată + Fecioara, Hristos, inscripții grecești +slavone
(par sa-si fi pierdut sensul initial, serpii functie decorativă, hysteria nu e tradusă in slavonă
Formulă: pântece/utern negru, înnegrit, ca sarpele încolăcit, ca șarpele șuieră, ca un leu răcnește,
ca un miel odihnește-te” – diferite formule + psalmii 90, Trisaghion (sfinte dumnezeule sfinte
tare etc. ) tauri in loc de lei etc. + invocați sfinți, Fecioara, Iisus
Similitudini cu amuletele de secol VI -VII din Siria și Palestina
Iconografie: călărețul care doboară o femeie prosternată: tradiții antice, credințe domonologice
legende populare -> femeia demon care dăunează copiiilor+femeile însărcinate . Mesopotamia:
Lilitu -Lamashtu, Evrei: Lilith, Greci: Gello, Bizantini: Testamentul lui Solomon -> Obyzouth ->
adversari: Solomon, Sfinți, Ingeri -> nu se susțin : nu sunt numite, nu apar niciodată în legătură
cu sfinți, etc. Nici în cazul feței cu părul vâlvoi.
Vikan: Chnubis: figură de pe amuletele magice ale perioadei romane -> preluat din tradiția
egipteană: șarpe cu cap de leu. De ce se transformă coama în șerpi? De ce capătă față umană?
Mai probabil: folclor medical decât magic: uterul ca și o creatură independentă care se plimbă
prin corp și provoacă neplăceri (referințe timpurii -> Platon)
-secolele X-XII -> redescoperiea unor motive (formula Hysteria, reprezentarea uterului) Perioadă
romană utilizate -> transmisă în scris
Revenirea modei amultelor în sec X -> ce semnifică topografia acestor amulete: Pierderea
Palestinei și a Siriei, Reluarea contactelor cu Occidentul + contactul strând cu Rusia Kieveană
Ernst Kitzinger – icoana – reprezentarea vizuală -> metamorfoze ante iconoclasm
Nouă perspectivă : nu se vorbea de „artă crestină” în sec III/ a doua jum a sec IV – ostilitate/
sfarsit de secol IV-termeni pozitivi -surse scrise +importante si pt istoricul de artă
Repudierea imaginii in crestinismul timpuriu: rolul jucat de aceasta in religiile greco romane,
simplitate, curăție morală. Dar: imagini narative cu scop didactic, + elemente decorative
Sec IV -primul proskinesis in fața unei cruci atestate – Sf Augustin: primul care vorbește desrpe
închinarea la imagini impreună cu relicve : „sepulcrorum et picturarum adoratores”
Sec IV -primele legături între imagine și magie
Sec VI- prima dovadă de proskynesis în biserici
A doua jum a sec VII- crește si se dezvolta pana la iconoclasm.
Practici devoționale: candele – in contexte domestice -> domesticirea imaginilor; rugăciuni la
icoane, Proskynesis, Mătănii (sec VII), ceremonii ecleziastice oficiale, icoane – ca instrumente
quasi legale, jurăminte => cremonii imperiale de adorație a împăratului
Magia: eliminarea barierei dintre reprezentare și cel reprezentat -> a doua jum a sec VI – era
acestor practici (surse: vieți de sfinți, relatări ale miracolelor) -> intermediare: apa, plantele,
picaturi de rouă, uleiul de la candele. Alteori nu -> proskynesis -Maria Egipteanaca
Palladia – dimensiune apotropaică – talisman
Obicei păgân -metamorfoză crestină
Palladium – cult public recunoscut – Spatii publice + în Batălie – Teophylactos Simokatta (încep
sec VII) + Asediul Constantinopolului din 626 (avari) +717 ( Arabi)
Acheiropoietai: - imagini nefăcute de mână omenească – icoane primite din cer + urme ale
prezenței lui Hristos – Columna Flagelării ->Edessa, Camuliana, Memfis
Cauze: De ce explozie în a doua jumătate a secolului al VI-lea? Perioada în care icoana
inlocuiește relicva ca obiect primar al devoțiunii în Estul Ortodox -Asociere puternică cu
relicvele -> prin intermediul imaginii relicvele erau mai ușor înțelese ca fiind ceea ce sunt. Nu
singural motivul. Cauzele se pot bănui. O relaxare a opoziției din partea autoritătilor
ecleziastice. + adoptarea filosofiei neoplatoniciene la specificul crestin de secol V – baza
teoretică a apologiei venerării imaginilor (Pseudo Dionisus) + rol pozitiv împotriva ereticilor,
conflictele dogmatice, Implicarea curții(venerarea imaginii imperiale încă din sec IV) +
reprezentări ale impăratului în teritoriu -> asocieri: Camulina procesiune cu o ichoană a lui
Hristos – adventul imparatului. Sec. VII -> Imaginea lui Hristos pe monede „Servus Christi” +
fricile de natură escatologică.
Reprezentarea
Elisabeth Leesti -Carolingian Crucifixion Iconography
Maria Cristina Carile - Production promotion and reception: The Visual culture of Ravenna
between late antiquity and the middle ages
Marie Cristina Carile – mozaicurile de la Ravenna- o aplecare asupra evoluției tradiției
mozaicului de-a lungul timpului.
Metodologie: conceptul de cultură vizuală: doar recent aplicat în mod exhaustiv în ce privește
evul mediu -> relația dintre reprezentare și cel ce o observă în centrul acestui concept -> nu doar
pt decoratie ci pentru a transmite un mesaj prin imagini
Intelegerea dinamicii receptiei, promovării, inventiei sau a reinterpretării ideilor, temelor + a
schemelor de reprezentare pt a clarifica originalitatea mozaicuirilor de la ravenna
402 – mutarea curții de la Ravenna la Milano – anterior mozaicuri în domusuri romane, arta
monumentala din mozaic doar post sec V
Reprezentarea bunului păstor – diferită de ce exista anterior Mausoleul Galla Placidia -> sec V :
tunică aurită, o cruce de aur, stă șezut, privește o oaie în timp ce e inconjurat de altele 6 =>
crucea +pelerina purpurie => martiriul + regalitatea sa => astfel compozitia nu se gaseste altfek
-> alte exemple similare cu traditio legis la S.Aquilino – oficialii imperiali ca patroni +
S.Pudenzziana – Roma biserică a comunității Gala Placidia – ctirtorie a imparatesei – capelă
mortuară. Stil de execuție diferit de cel de la Milano/Roma => receptare partială a temei cu o
nouă interpretare: PRODUCTIE DE IDEI
Stele : anterior Dura Europos => Alte stele similare la S.Giovanni in Fonte la Napoli -stele aur
argint alternează pe fundal albastru inchis- Stilul de la Ravenna complet diferit LA Ravenna stea
cu 8 petale + combinație cu design unic: rozete + margarete albe + arcul de nord Fructe din
toate anotimpurile + o cruce in centru o ghirlandă în juru-i => simbolism complementar al
ghirlandelor și al stelelor = cristos centrul cosmosului + în mijlocul ghirlandei -> etern în ciclul
anotimpurilor
Sec VI -stilul anterior se generalizează în spațiul imperial -> totuși la ravena execuția este
diferită – Diferite culori si mărimi în linii orizontale si verticale față de cercruri concentrice și
mici la Thessaloniki
Sec VII- Scene la Biserica Sf. Apollinaire – reprezentare a 9 inși frontală -împăratul + episcopul
în prim plan - Stanga -> fratii împăratului Thesius și Heraclius -> clericii la dreapta. Gasita și la
San Vitale DAR diferențe => 2 episcopi Reparatus care primește privilegiul de la împărat al
doilea – cine e primul > are nimb Sf Appolinaris => receptie + producere a unei noi iconografii
Sec IX – restaurarea arcului triumfal – cutremuri probabil în 813-813 -> aduc meșteri de la Roma
-> Valoarea impactului vechiului mozaic.
1112 -Episcopul Ieremia – patronajul absidei catedralei Dispare în sec XVIII - s-a păstrat un
mozaic cu Fecioara in orante
Maphorion Albastru pana la genunchi + maphorion cu tiv auriu + peste tunică o eșarvă albăși pe
sub maphorion – atribuit meșterilor venețioeni – nu seamana cu nimic de acolo -> dimensiunui
proportionate -> fecioarele de acolo Lungi, subțiri , Hieratice + înscriptie in latină (Sancta Maria)
nu în greacă cum se facea de obicei Meter Theou
Similarităti doar la constantinopol – O astfel de marmură în basorelief ajunge la Ravenna ->
similarități + Flancată de două voaluri + aspecte locale +> pajiste cu flori, rozete stilate ale sec
VI -> continuitate , istoricitate care o plasează în traditia icongraficălocală

Aceeași abordare a culturii vizuale și în articolul lui Elisabeth Leesti reprezentarea șcenei
crucificării în diferite produse ale artei carolingiene de secol IX -X si ulterior -> Sacramentarul
Drogo produs la Metz în 850 pt arhiepiscopul Drogo un fiu ilegitim al lui Carol cel Mare + alte
versiuni pe fildeșuri – învelitoare de carte la paris în 870 + pericopele lui Henric al II-lea din 870
la curtea lui Cerol Pleșuvul.
Influențe bizantine în aceste reprezentări? + adăugiri carolingiene pentru a scoate în evidență un
mesaj triumfalist
Drogo – descriere Fecioara la stanga ion la dreapata Cristos o panza pana la genunchi
(perizoma) cu picioarele pe un suppendaneum
Intre hristos si fecioară – personificarea Bisericii Ecclesia – drapel cu 3 colțuri atașat de o lance
+ potir cu dreapta apa si sange
Stanga un batran cu un glob care arata spre iisus + Sarpe incolăcit + sarcogfag din care ies
oameni
Deasupra o cununa + ingeri + personificarea soarelui la fecioara si a lunii la ioan + alte exemple
la 20 de ani după +/- aceleași elemente Longinus , Stephanton , Mironosițe , personificare
pământ+ oceane
Reprezentari similare sec X Tibilisi